Ciocolata – delicatesă și răsfăț. Ziua Mondială a ciocolatei

Ciocolata – delicatesă și răsfăț

Lucruri știute și mai puțin știute

Cum ar fi viaţa fără ciocolată? Mult mai tristă, și lipsită de savoare cu siguranță…

Ziua Mondială a Ciocolatei este o recunoaștere anuală care are loc la nivel mondial în data de 7 iulie. Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie, această dată fiind consemnată în istorie drept momentul când băutura pe bază de cacao a fost introdusă în Europa, în 1550, potrivit paginii Facebook – Nouveau Chocolates.

Există multe alte celebrări pentru ciocolată, cum ar fi Ziua Națională a Ciocolatei în Statele Unite, pe 28 octombrie. Alte zile specifice având ca tematică ciocolata sunt sărbătorite în întreaga lume. Ghana, al doilea mare producător de cacao sărbătorește ziua ciocolatei pe 14 februarie. În Letonia, Ziua Mondială a Ciocolatei este sărbătorită pe 11 iulie. Alții consideră Ziua ciocolatei amare pe 10 ianuarie, Ziua ciocolatei cu lapte pe 28 iulie, Ziua ciocolatei albe pe 22 septembrie și Ziua ciocolatei acoperită cu orice pe 16 decembrie.

Ciocolata este, cu siguranţă, una dintre cele mai delicioase ispite de la care nimeni nu reuşeşte să abţină. În diferite variante şi preparate, fiecare din noi o consumăm şi savurăm aproape zilnic. Are numeroare beneficii, iar cel legat de starea de bine pe care ne-o dă servirea unei bucăţele de ciocolată e binecunoscut!

Câteva date:

Arborele de cacao poate atinge o înălţime de circa 8 metri în 12 ani, înfloreşte în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

Denumirea ştiinţifică a plantei – Theobroma cacao – a fost dată de naturalistul suedez Carl von Linné.

În America Latină, unde ploile tropicale se îmbină cu temperaturile ridicate de pe tot parcursul anului, umiditatea excesivă creează un climat ideal pentru cultivarea arborelui de cacao.

Cacaua provine din fructul arborelui de cacao, fiind produsul final al unui proces ce implică prăjirea şi pisarea boabelor. Iniţial preparată că un amestec între pudra de cacao şi o băutură, ciocolată de băut era folosită de indigeni în importante ritualuri religioase şi sociale de-a lungul bazinului amazonian şi America Centrală, inclusiv de mayasi şi azteci. Boabele de cacao erau atât de valoroase încât în imperiul aztec erau folosite ca monedă de schimb.

Scurtă istorie:

Istoria ciocolatei începe în urmă cu circa 4000 de ani, cele mai vechi mărturii despre existenţa unei băuturi preparate din cacao datând din vremea populaţiei pre-olmece din regiunea centrală a Mexicului de astăzi, în jurul anului 1900 i.Hr, când cultura arborelui de cacao era practicată în unele zone din America.

Începând cu anul 300 d. Hr. mayasii recoltau, fermentau, prăjeau şi măcinau seminţele de cacao pentru a le transforma într-o pastă, care era amestecată cu apă, ardei iute şi făină de porumb pentru a crea o băutură spumoasă şi condimentată, de ciocolată. În Imperiul Maya, ciocolată era o considerată o răsplată pentru fiecare cetăţean, indiferent de statut. Oamenii bogaţi din acea vreme beau ciocolată din vase special create de artizani, vase care, descoperite peste ani, sunt martorele prezenţei ciocolatei în viaţă de zi cu zi a mayaşilor, dar se presupune că şi animalele consumau ciocolată în acele vremuri. Populaţiile de maiaşi şi incaşi, din America de Sud , foloseau un fel de băutură de ciocolată pe care o consumau în timpul ritualurilor religioase.

O veche legendă sud-americană arată că zeul Quetzalcoatl, supranumit „Dumnezeul înţelepciunii”, ar fi adus cacao cerească pe Pământ, în jurul anului 700 d. Hr.

Cuvântul „ciocolată”provine din limba aztecilor de la „chocolatl” care derivă de la „xocolatl” (xococ – amar şi atl – apă sau băutură).

Aztecii considerau ciocolata o băutură divină care întăreşte rezistenţa şi combate oboseală.

Aztecii considerau ciocolata ca fiind un afrodiziac. Montezuma, împăratul lor, bea câte 50 de porţii de ciocolată pe zi şi spunea despre ciocolată că este „băutură divină, care dă rezistenţă şi luptă împotriva oboselii. O cupă din această băutură preţioasă permite unui om să meargă o zi întreagă fără să mănânce”.

În 1502, primul explorator care a descoperit arborele de cacao din Lumea Nouă a fost Cristofor Columb, care a adus boabele de cacao în Europa, însă acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenţie, aici neştiind-se la acea vreme despre cum pot fi preparate.

Deşi spaniolii, după ce au descoperit cacaua (Hernando Cortez a fost cel care a adus informaţii despre prepararea acesteia), doreau iniţial să o păstreze secretă, în cele din urmă zvonurile s-au răspândit  după ce călugării spanioli angajaţi de rege să producă cacao i-au vorbit prinţului Filip despre aceasta.

În perioada secolului al XVI-lea, Biserica Catolică Spaniolă a început consumul de ciocolată drept energizant, aceasta devenind astfel cunoscută ca o băutură clericală de post, dar după dezbateri îndelungate, Biserica a permis şi oamenilor să bea ciocolată ca substitut nutrițional la mâncare în timpul perioadelor de post!

Spaniolii au fost cei care au încercat diferite reţete pentru schimbarea gustului amar al ciocolatei, dar şi prepararea şi servirea băuturii fierbinţi. Tot ei au fost cei care au adăugat un ingredient-cheie: zahărul, care va transforma definitiv ciocolata în delicatesă! Interesant este că navele britanice au capturat nave spaniole încărcate cu boabe de cacao, dar nu au recunoscut valoarea produsului. În 1579, englezii au crezut că nava spaniolă transporta excremente de oaie! Însă reţeta avea să rămână secretă timp de peste 100 de ani, perioadă în care locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze savurosul preparat, care era servit însă, de obicei, de aristocraţie.

Nobilimea occidentală a fost fascinată de ciocolată

În Franţa, ciocolata a ajuns ca parte a dotei prinţesei spaniole Maria Tereza la căsătoria sa cu regele (viitoarea regină luând proporţii considerabile tocmai din cauza plăcerii nestăvilite de a consuma băutura caldă), ciocolata fiind ridicată la statutul de simbol, rezervat prin decret regal doar pentru membrii aristocraţiei franceze.

Iniţial, la ciocolată avea acces doar regina Ana de Austria, soţia lui Louis al XIII-lea, care se declara, la rându-i, că fiind dependentă de ciocolată.

La rândul ei, Maria Antoaneta, arhiducesă de Austria, şi regină a Franţei şi a Navarei, supranumită regina exceselor, a fost atât fermecată de consumul de ciocolată, încât a creat o poziţie regală pentru ciocolatierul ei personal.

În anul 1657, a fost deschis primul magazin de ciocolată la Londra, britanicii dovedindu-se mai democraţi în ceea ce priveşte ciocolata, astfel că oricine avea bani o putea cumpăra.

Ciocolata, aşa cum o ştim noi azi, în formă de baton, a fost invenţia domnului Joseph Fry, din Londra. El a creat primul baton de ciocolată în 1847, adăugând mai mult unt de cacao şi mai puţină apă reţetei.

Apoi, în 1875, Daniel Peter şi Henri Nestleau adăugat lapte condensat dând naştere primului baton de ciocolată cu lapte.

De-a lungul timpului, cercetătorii au demonstrat că:

• Ciocolata nu îngraşă.
• Previne apariţia bolilor de inimă.
• Consumul de ciocolată produce o creştere intensă a activităţii cerebrale şi a bătăilor inimii.
• Ciocolata neagră poate reduce riscul apariţiilor problemelor cardiovasculare, reduce tensiunea arterială.
• Conţine vitaminele A, B1, C, D şi E şi o e sursă de calciu, magneziu şi potasiu.
• Alergiile la ciocolată sunt foarte rare.

Beneficiile ciocolatei sunt demne de reținut!

1. Este benefică pentru inimă și scade riscul de infarct

Într-un studiu realizat în Suedia, 45 g de ciocolată neagră pe săptămâna reduce riscul unui atac de cord la femei cu până la 20%. Ciocolata conţine flavonoide care protejează inima. Femeile cu vârste de peste 40 de ani care consumă ciocolată neagră o dată sau de două ori pe săptămâna, prezintă un risc mai redus de a se îmbolnăvi de inima, arată un studiu realizat de cercetătorii americani. Potrivit acestora, consumul moderat de ciocolată reduce cu o treime riscul unui atac de cord la vârstă înaintată. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 32.000 de femei, cu vârste cuprinse între 48 şi 83 de ani. Rezultatele au arătat că femeile care au consumat 1-2 porţii de ciocolată neagră, pe săptămâna, prezintă un risc cu 32% mai redus de a dezvoltă insuficientă cardiacă.

Un baton de ciocolată de 50 de grame, zilnic, este ideal pentru inima, ferind în proporţie de 39% de boli cardiace, dar şi de atac cerebral, reiese dintr-un studiu recent realizat în Germania. Aşa cum era de aşteptat, sortimentele de ciocolată neagră sunt cele mai bune, graţie antioxidanţilor care pot lupta chiar şi cu cancerul, putând coborî şi presiunea arterială, conform The Sun.

2. Mărește capacitatile cognitive

Într-un studiu realizat în Marea Britanie, la 90 de minute după consumul de ciocolată neagră, participanții s-au descurcat mai bine la testele logice decat ceilalți! Efectul se păstreaza chiar și la persoanele trecute de 70 de ani.

3. Reduce oboseala

Ciocolata ajută mușchii să își revină după un efort fizic intens. Reduce oboseala și mărește rezistența organismului. Studiul a fost efectuat la Universitatea din Indiana, pe ciclisti.

4. Ne dă o stare ”de bine” și reduce stresul

   

Ciocolata nu “îndulceşte” doar corpul, ci şi sufletul. Specialiştii spun că 40 de grame de ciocolată neagră pe zi reduc semnificativ hormonul stresului. Ciocolata neagră lupta împotriva stresului şi anxietăţii, deoarece conţine resurse importante de magneziu, un element important în prevenirea consecinţelor negative ale stresului. Persoanele anxioase beneficiază de pe urmă ciocolatei, manifestând o îmbunătăţire a stării de spirit. Deşi ciocolata este evitată de femeile care sunt în permanentă atente la kilogramele pe care le au, mâncată cu măsură ea este un important antidepresiv şi alungă oboseala. Un pătrăţel de ciocolată neagră este excelent atunci când trebuie să vă ridicaţi moralul, conform Femme Actuelle.

5. Creste colesterolul bun

Si colesterolul are de câștigat de pe urma ciocolatei negre, crescând nivelul colesterolului bun și ajutand la menținerea unui raport optim intre colesterolul bun și cel rău. De asemenea, unele studii au arătat ca ciocolata neagră subțiaza sângele și îmbunătățește circulația sangvină.

6. Ne scapă de kilogramele în plus

În mod suprinzător, ciocolata neagră ne ajută să slăbim! Cercetatorii de la Universitatea din California au arătat ca ciocolata neagră îmbunătățește metabolismul. Dacă, bineînțeles, este consumată în cantitați rezonabile. Consumată ân exces, ciocolata – chiar și cea neagră, contribuie la stocarea depozitelor de grăsime.

7. Crește speranța de viață

Unul dintre cei mai bătrâni oameni ai planetei, Jeanne Calmet, care a trăit 122 de ani, a declarat că a fost dependentă de ciocolată. Ea a recunoscut ca mânca 1,2 kilograme de ciocolată pe săptămână.

Pentru a beneficia de efectele miraculoase enumerate, ciocolata ar trebui să fie cât mai putin procesată, fără zahăr, din cacao pură.

Tot secretul constă însă în cantitatea de ciocolată consumată și, mai ales, în tipul ei. Pentru a profita de maximumum de beneficii, se recomandă să nu se depașeasca 30 – 50 de grame de ciocolată zilnic, cu mențiunea ca aceasta să fie neagră, 65% cacao, conform Livestrong.com.

Așadar, o zi cu multă ciocolată să avem, astazi, de ziua ei!

Mirosul ciocolatei produce aceeasi senzație de plăcere ca atunci când o mâncăm sau o bem. Și asta pentru că declanșează eliberarea de endorfine, cu efect tonic, euforic si antidepresiv.

Utilizări în cosmetică:

Untul de cacao este unul dintre cei mai buni agenți hidratanti pe care industria cosmetică îl exploatează. Cremele și loțiunile care conțin unt de cacao sunt printre cele mai bune produse hidratante si catifelante.

El îmbunătățeste elasticitatea pielii, prevenind apariția vergeturilor, iar continutul bogat în vitamina E (antioxidant redutabil) îl prezintă drept unul dintre cele mai eficiente produse pentru regenerarea și întarzierea îmbatranirii pielii. Împachetările cu ciocolată se folosesc drept tratament de remodelare, anticelulitic (prin efectul lipolitic al cafeinei și teobrominei), de hranire, antioxidant, de remineralizare și detoxifiere, dar și de relaxare. Imediat dupa tratament apar o senzatie placuta de confort și o îmbunatatire vizibilă a calitătii tegumentului.

Curiozități legate de ciocolată:

– În 2000, înTurin, un orașel din Italia, a fost „construită” cea mai mare tabletă de ciocolată, cântărind aproximativ 2267 kg. (5.000 pounds)

– Fabricile de ciocolată folosesc aproximativ 40% din migdalele din întreaga lume si 20% din producția de alune.

– Ciocolata cu lapte este o invenție destul de recentă. Deși ciocolata neagră a câștigat popularitate în ultimii ani, ciocolata cu lapte este în continuare cel mai cîutat sortiment. Ciocolata cu lapte a fost „inventată” de un domn numit Nestle.

– Americanii consumă jumatate din producția totala de ciocolata din lume! Europenii consuma 40%.

– Compania engleză de ciocolată Cadbury a făcut prima tabletă de ciocolată în anul 1842.

– De două ori mai multe femei decât bărbaţi mănâncă şi se gândesc la ciocolată.

– Napoleon mereu purta ciocolată după el, pe care o mânca oricând avea nevoie de un strop de energie.

– În Belgia, peste 17.000 de oameni lucrează în industria ciocolatei.

– În filmul Psycho, Alfred Hitchcock a folosit sirop de ciocolata Bosco pentru scenele însângerate din duș.

– Șampania și vinul acidulat merg cel mai bine cu ciocolata, însă vinul rosu îi scoate cel mai mult în evidență aroma.

– Primul cookie cu ciocolata a fost inventat in 1973 de Ruth Wakefield care detinea Toll House Inn.

– Un poet pe nume Fernando Pessoa a scris: „There is no metaphysics on earth like chocolate”.

Dacă v-am făcut poftă de ciocolată, serviți și o delicioasă prăjitură cu cicolată, pregătită de Tyna! Rețeta o găsiți pe site.

În continuare, să facem o vizită în cele mai faimoase ciocolaterii din lume!

Ciocolateria Teuscher din Zurich realizează peste 100 de varietăți de ciocolată, folosind rețetele originale plăsmuite de fondatorul său, fără aditivi sau chimicale. Specialitatea casei este o trufă cu șampanie acoperită în zahăr pudră. Considerată drept una dintre cele mai delicioase și fine ciocolate din lume, Teuscher are o istorie de peste 70 de ani.

Fotografie preluata de pe teuschersg.com. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Ciocolateria Godiva din Bruxelles – Istoria fascinantă a ciocolateriei Godiva începe în anii ’20 în micul atelier de ciocolată al familiei Draps, dinBruxelles, unde se realizau praline care apoi se vindeau în magazine de lux. Tânărul Joseph a intrat în afacerea familiei încă de la vârsta de 14 ani, iar de-a lungul timpului și-a dezvoltat abilitatea de a crea praline delicioase. Joseph a decis să realizeze o gamă de praline de lux căruia i-a dat un nume pe măsură: Godiva. Pralinele au fost ambalate în cutii aurii, care în scurt timp au devenit un adevărat simbol al Belgiei. Godiva a fost declarată ciocolateria oficială a curții regale belgiene, și până în ziua de azi, micuțele cutii aurii sunt cele mai căutate în întreaga lume.

Fotografie preluata de pe artisan-chocolatier.fr. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Ciocolateria Vosges Haut-Chocolat din Chicago, unde poti gasi unele dintre cele mai bune bomboane de ciocolată din lume. La Vosges Haut-Chocolat din Chicago, o multitudine de flori, condimente și cacao sunt transformate în trufe delicioase ce încântă și cel mai pretențios client.

Fotografie preluata de pe popsugar.com. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor (Sursa: Ghiduri turistice)

Bineînțeles că ciocolata nu putea lipsi din literatură, sau din industria filmului!

Notele de arome delicioase și textura cremoasă a ciocolatei fac din acest desert un adevărat răsfăț pentru papilele gustative. Însă ciocolata ne încântă nu doar cu gustul ei, ci și la nivel vizual, mai ales când industria cinematografică este atât de bogată în filme care au ca tematică ciocolata. (Sursa: feminis.ro)

Willy Wonka & The Chocolate Factory (1971) / Willy Wonka și fabrica de ciocolată

Charlie Bucket, un băiat sărac care trebuie să muncească pentru a-și întreține familia, este unul dintre câștigătorii unei excursii în interiorul celei mai faimoase fabrici de ciocolată din lume. Un străin, pe nume Arthur Slugworth, vrea să-i mituiasca pe copii să fure o bucătică din faimoasa ciocolată, pentru a afla secretul fabricării ei. Willy Wonka, proprietarul fabricii, interpretat magistral de Gene Wilder, îi intâmpină pe copii și pornesc împreună să descopere fabrica.

 Charlie and the Chocolate Factory (2005) / Charlie si Fabrica de Ciocolată

Filmul este o poveste despre un excentric producator de ciocolata, Willy Wonka (Johnny Depp), si Charlie Bucket (Freddie Highmore), un baiat cu suflet bun dintr-o familie saraca, care traieste in umbra fabricii extraordinare. 

Timp de aproape 15 ani, nimeni nu a văzut un muncitor care să intre sau să iasa din fabrică, și nici nu l-a zărit pe Willy Wonka. Într-o zi, acesta face un anunț crucial. Își va deschide fabrica și va dezvălui „toate secretele și magia” ei.

 Serendipity (2001) / Noroc în dragoste

John Cusack si Kate Beckinsale joacă impreună în aceasta comedie romantică despre doi oameni care au împărtăsit o seară romantică si apoi au petrecut următorii 10 ani încercând să se regăsească unul pe celalalt. Titlul filmului, Serendipity, vine de la numele unui magazin de ciocolată din orasul New York, magazin in care cele doua personaje îsi petrec prima lor întâlnire romantică.

Chocolat (2000) / Ciocolată cu dragoste

Un film încântător, o poveste amuzantă despre „războiul” izbucnit într-un orășel din cauza pasiunilor si temerilor provocate de înființarea unei misterioase cofetării. Totul începe în orașul Lansquenet, unde viața a rămas neschimbată în ultimii 100 de ani.

Odată cu vântul nordic, apar în liniștitul orășel o străină, Vianne Rochet (Juliette Binoche) și fiica acesteia, Anouk. Femeia deschide un magazin de ciocolată cu tot felul de delicatese irezistibile care trezesc apetitul ascuns al locuitorilor.

Surse informații: www.metropotam.ro, www.realitatea.net, Historia.ro, wikipedia, agerpres.ro, www.evz.ro, sfatulparintilor.ro, ziare.com