Britt-Marie a fost aici de Fredrik Backman, Editura Art – recenzie

Britt-Marie a fost aici

(Britt-Marie Was Here – 2014)

Fredrik Backman

Editura Art

Colecția Musai

An apariție: 2020

Nr. pagini: 472

Titlul original: Britt-Marie var här

Traducere din limba suedeză de Andreea Caleman

Personajul Britt-Marie apare pentru prima dată, în toată splendoarea răutăților ei obsesive, în "Bunica mi-a zis că-i pare rău", dar Backman a simțit imensul potențial al personajului său și, poate, a tânjit cumva să-i facă dreptate. Și a reușit.

Britt-Marie are în continuare obsesiile ei legate de felul cum trebuie făcute lucrurile, are liste de la care nu se poate abate pentru nimic în lume, iar complimentele pe care concede uneori să le facă par mai degrabă atacuri la persoană. Dar curajul cu care își ia în mâini propria viață, după o căsnicie în care nu a avut aproape niciun cuvânt de spus, o umanizează și o transformă într-un personaj digerabil, pentru ca treptat, aproape fără să ne dăm seama, să ajungem să o iubim.

„Autorul bestsellerului Un bărbat pe nume Ove se reîntoarce cu povestea înduioșătoare a unei femei care se redescoperă după o criză personală. Percutantă și tulburătoare, povestea ei vorbește despre adevăr și transformare. În acest roman, fanii lui Backman vor descoperi o piatră prețioasă.” – Publishers Weekly

„Metamorfoza lui Britt-Marie de la stadiul de larvă la cel de fluture pare cu atât mai remarcabilă dacă ne gândim la mediul descurajant în care se produce.” – Booklist

„Cu acest roman, Backman a scris un nou bestseller. Dacă la început Britt-Marie pare intolerabilă și exasperantă, cititorii ajung repede să privească cu duioșie obsesiile ei compulsive și răutatea tăioasă. […] Britt-Marie a fost aici, acest roman sincer și incitant, te va locui mult timp după ce vei citit ultima pagină.” – RT Magazine

„Backman găsește echilibrul perfect între ficțiunea excesiv de suavă și cea cinică.” – Library Journal

De același autor: Un bărbat pe nume Ove, Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, Scandalul, Noi contra voastră, Oameni anxioși

Britt-Marie a fost aici este o carte deosebit de frumoasă, foarte emoționantă și cu multe mesaje profunde! Fredrik Backman are incredibilul talent de a te face să râzi cu un ochi lși să plângi cu un altul. Au fost multe momente în carte care m-au făcut să pufnesc în râs, dar mi-au dat și lacrimile spre sfârșitul cărții pentru soarta nedreaptă a unui personaj pe care îl îndrăgisem…

Pe Britt-Marie am cunoscut-o pentru prima data în Bunica mi-a spus că îi pare rău, tipicară, ușor acidă și încorsetată în propriile reguli. În poveștile bunicii, ea era prințesa care furase inima a doi frați, însă tristul adevăr era că nu fusese nicidecum tratată precum o prințesă, iar cei doi frați îi frânseseră inima. Primul o înșelase și o părăsise, iar al doilea o înșelase și îl părăsise ea, în cele din urmă…

Vom avea acum ocazia să o cunoaștem cu adevărat pe Britt-Marie. Niciodată nu trebuie să judeci deciziile cuiva, dacă nu îi cunoști trecutul…

Britt-Marie este acel gen de femeie cactus, cu o mare sensibilitate la interior, dar pe care o maschează cu duritate și  poate chiar agresivitate la exterior. Cactusul nu pare să aibă nevoie de atenție, cere puțină apă, se dezvoltă în medii aride și neprietenoase. Dar, în ciuda acestui fapt, cactușii au adesea cele mai spectaculoase flori.

Britt-Marie a fost însetată de iubire încă de copil, însă niciodată nu a avut parte pe deplin de ea. Având o soră mai mare pe care o adora și o admira, considerând-o apropiată de perfecțiune, Britt-Marie nu a reușit niciodată să-i atragă suficient atenția mamei ei, indiferent cât de mult s-a străduit să respecte toate regulile și să facă întruna curat pentru a-i face pe plac. Nici când sora ei mai mare a murit într-un tragic accident, Britt-Marie nu a primit mai multă afecțiune din partea mamei ci, din contra, a trebuit să suporte și suferința acesteia că Dumnezeu i-a salvat copilul greșit…

Cei doi frați, Alf și Kent, vecini de bloc cu ea, au încercat să-I câștige atențiile dintr-un spirit de  competiție. După ce l-a ales pe fratele greșit, Alf, care i-a frânt inima înșelând-o și părăsind-o, a primit o a doua șansă din partea lui Kent, imediat după moartea mamei ei. De fapt, după cum s-a lămurit mai târziu, Kent, divorțat și cu doi copii, avea nevoie de o soție din rațiuni financiare, la sfatul contabilului său. Și pentru că el avea deja doi copii, nu își mai dorea încă unul iar Britt-Marie a acceptat, în ciuda dorinței ei. Era primul dintr-un lung șir de compromisuri, Britt-Marie renunțând încetul cu încetul la toate visele ei pentru a-l ajuta pe Kent să și le îndeplinească pe ale lui…

Balconul era singurul loc unde Britt-Marie își permitea să fie ea însăși, mai ales că îi aparținea în totalitate, întrucât Kent avea rău de înălțime. Deși îi spunea lui Kent că ea cumpăra acele plante pe care le aducea pe balcon, adevărul era că Britt-Marie le culegea de la gunoi și se încăpățâna să le readucă la viață. Dacă pe sora ei nu o pusese salva în momentul tragicului accident, măcar pe plante să reușească…

”Greu de spun când îmbobocește iubirea, dar, într-o bună zi, te trezești că deja a înflorit. La fel și când se ofilește – într-o zi e brusc prea târziu. Dragostea are multe în comun cu plantele de balcon.”

Ani de-a rândul, Britt-Marie a jucat la perfecțiune un rol, prefăcându-se, printe multe altele, că nu pricepe cum de cămășile lui Kent miroseau a parfum, în condițiile în care ea nu se dădea niciodată cu vreunul. Însă, pe când actorii sunt aplaudați la sfârșitul spectacolului la scenă deschisă, Britt-Marie nu primise niciodată nimic pentru prestația ei, nici măcar o floare. Însă, chiar și o actriță desăvârșită cum ajunsese ea nu se mai putea preface în continuare pusă în fața evidenței. Când amanta soțului te sună de la spital să te anunțe că soțul tău a suferit un atac de cord, nu mai poți pretinde că nu știi de existența acesteia.

”Orice căsnicie are și părți urate, pentru că orice om are și slăbiciuni. Orice om care își împarte traiul cu cineva învață să suporte slăbiciunile celuilalt cum poate. De pildă, poți să le consideri un soi de mobile grele și să faci curățenie pe lângă ele, pur și simplu. Să întreții iluzia. Știi, bineînțeles, că se adună Praful sub ele, dar înveți să te preface că nu e acolo, atâta vreme cât musafirii nu văd nimic. Și, într-o bună zi, cineva mută mobile fără să-ți ceară voie și totul iese la iveală. Murdăria și zgârieturile. Urmele permanente lăsate pe parchet. Și atunci e prea târziu.”

Astfel, Britt-Marie a luat decizia să-l părăsească pe Kent, trezindu-se brusc într-o lume necunoscută, fără nicio ancoră de care să se susțină. Îi lipsea rutina ei zilnică, balconul și tabieturile ei. Îi era dor de diminețile în care își bea cafeaua împreună cu Kent, neapărat într-o ceașcă de porțelan, pusă pe o farfurioară asortată. Dar cel mai mult îi era frică să nu moară și să fie descoperit acest lucru după multe zile doar din cauza mirosului. Așa că, pentru că nu dorea în niciun caz să-și deranjeze vecinii cu un astfel de incident neplăcut, Britt-Marie a hotărât să-și găsească o slujbă întrucât, dacă nu apari la serviciu, se găsește cineva să se întrebe de ce lipsești.

”- Vreau să am o slujbă pentru că nu mi se pare potrivit să deranjez vecinii cu miros urât. Vreau să știe cineva că am fost aici!”

M-au amuzat teribil conversațiile ei cu fata de la agenția de plasare a forței de muncă. În ciuda acidității lui Britt-Marie care susținea că nu judecă pe nimeni dar exact asta făcea, fata a prins drag de ea, reușind să privească dincolo de aparențe, și i-a găsit o slujbă temporară de administrator la o bază sportive dintr-un mic orășel, Borg, al cărui singur atu era faptul că era o localitate la șosea. Criza financiară își lăsase puternic amprenta asupra vieții tuturor locuitorilor săi, la fel cum se întâmplase de altfel în multe altele la fel. Borg avea un  stadion închis, o școală închisă, o farmacie închisă, un magazine de băuturi spirtoase închis, un supermarket închis, o clădire de birouri închisă, iar toți cei care lucraseră cândva acolo erau acum șomeri, fără perspectiva unui loc de muncă în viitorul apropiat. Însă, pentru Britt-Marie, Borg însemna o ancoră, un prim punct de susținere.

”Uneori e mai ușor să trăiești fără să știi cine ești dacă măcar știi unde ești.”

Galeria personajelor este una extrem de pitorească, identificate mai ales prin porecle, care ne dezvăluie mult mai multe decât numele în sine: Cineva, Bancă, Vega, Omar, Sami, Țestosul, Piratul, Sven, Max,  Dino.

Încetul cu încetul, Britt-Marie ajunge să fie tot mai prezentă în viețile lor, influențând practic destinul multora dintre ei.

Fotbalul, foarte prezent în a doua parte a cărții, nu reprezintă doar un joc ci o chintesență a multora din aspectele vieții.

”Iubim fotbalul pentru ca e instinctive. Vezi o minge rostogolindu-se pe stradă și îi dai un șut. Îl iubim din același motiv pentru care ne îndrăgostim – pentru că nu știm cum să ne împotrivim.”

”Fotbalul e un joc puternic pentru că oblige viața să meargă mai departe.”

Kent apare și el, hotărât să o recâștige pe Britt-Marie, însă Sven, polițistul din Borg, este decis să lupte pentru o șansă la o relație cu ea.

Vă las plăcerea să descoperiți singuri în carte toate întâmplările prin care trece Britt-Marie, alături de celelalte personaje. Veți savura dialogurile spumoase, vă veți distra, indigna, suferi, emoționa, dar cu siguranță nu o veți uita!

”Și orice s-ar întâmpla, oriunde ar fi, toată lumea știe că Britt-Marie a fost aici.”

Cartea a fost ecranizată. Filmul a apărut în 2019.

Cartea Britt-Marie a fost aici de Fredrik Backman poate fi comandată pe cartepedia.ro

Cărțile autorului Fredrik Backman pot fi comandate de pe elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro, librex.ro, librarie.net, librariadelfin.ro, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți Fredrik Backman

Recenzii și prezentări Editura Art