Cafeaua noastră cea de toate zilele

Cafeaua noastră cea de toate zilele

Cafea la ibric cu caimac, turcească, espresso, ness, latte sau cappuccino; fierbinte, cafe frappe, decafeinizată, cu arome, cafeaua este sărbătorită astăzi în lume! Nu degeaba americanii o numesc “soarele lichid”. Are chiar şi o zi dedicată ei: pe 29 septembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cafelei. Asta nu ne împiedică să o sărbătorim şi savurăm în fiecare zi! 

De ce bem cafea? În primul rînd pentru aroma sa şi gustul său unic! Pentru senzaţia pe care ne-o dă savurarea unei ceşti de cafea!

Istoria cafelei

Se crede că boabele de cafea au fost descoperite în jurul secolului al XV-lea, în Etiopia, regiunea Kaffa – de unde se pare că se trage şi numele acestei licori – şi au intrat în lumea arabă prin Egipt şi Yemen. Consumul de cafea s-a extins ulterior în Asia, iar consumul acestei apreciate licori a crescut în ritm susţinut, odată cu diferitele sale variante de preparare şi servire. Prima menţiune legată de existenţa cafelei datează din secolul al XV-lea – Mănăstirea Sufi din Yemen.

Prima cafenea din lume a fost deschisă la Constantinopol în 1475.

Comercianţii veneţieni au adus cafeaua în Europa în 1615. La început, cafeaua se vindea de către comercianţii de limonada şi se credea că are calităţi medicinale.

Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Veneţia în 1683, iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis în 1720. Odată ajunsă în Europa, această nouă băutură a fost puternic criticată de biserica catolică, iar mulţi considerau ca papă ar trebui să o interzică, deoarece o numeau băutura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvântat cafeaua declarând-o băutura creştinească.

În anii 1700, cafeaua şi-a croit drumul până în Americi datorită unuicăpitan francez de infanterie care a dus cu sine o mică plantă în lunga sa călătorie peste Atlantic.

Olandezii au fost primii care au importat pe scară industrială şi au cultivat-o în coloniile din Java şi Ceylon. Tot olandezii au introdus-o în Japonia, în secolul XVII. Cultura modernă a cafelei îşi are originea în Europa de Vest, în secolul al XVIII-lea.

În anul 1901, Luigi Bezzera a inventat primul aparat de espresso, perfecţionat în 1946, când a apărut cappuccino, denumită astfel după culoarea robelor călugărilor Capuchin.

Modalităţi de preparare şi servire, în lume

Cafeaua este de două feluri,robusta şi arabica. Robusta are bob rotund, iar cafeaua arabica are bob lunguieţ. Modul corect de a face cafeaua la ibric este să se pună apa la încălzit, iar când e aproape să dea în clocot, să se adauge cafeaua. Se amestecă iute şi se dă deoparte. Se pune puţină apă rece, pentru a se lăsa şi se aşteaptă puţin să se lase zaţul.

În Turcia, cafeaua se consumă tare, neagră şi dulce, preparată la nisip, rezultând o infuzie fină, fără urmă de zaţ. Modalitatea de preparare: se adaugă cafea în apa rece, amestecul fiind încălzit la foc mic, apoi dat în clocot de câteva ori. După ce s-a “odihnit” puţin, se adaugă peste zahărul din ceşti.

În Grecia, procedeul este asemănător, cu diferenţa că zahărul cubic este înmuiat în alcool, căruia i se dă foc. Aşa am citit, dar personal nu am observat acest procedeu în Grecia…

În Austria cafeaua se serveşte cu lapte fierbite şi topping de cremă de lapte.

În Franţa, se serveşte  celebra cafe au lait – cu laptele adăugat în ceaşcă sau separat, şi şi-l adaugă fiecare.

În Italia, se serveşte bineînţeles espresso, dar şi cappuccino şi macchiato. De ţinut cont că specialitatea cappuccino se comandă până în ora 12.00.

Portughezii preferă un shot de espresso tare şi amar. Fiecare cu gusturile lui!

În Statele Unite ale Americii, se servesşte caffee americano, o cafea mare şi slabă.

“Pauza de cafea”a apărut în America drept metodă de odihnă la locul de muncă, dar şi ca încurajare a consumului. Normal!

În lumea arabă, se serveşte cafeaua tare şi aromată, oferită musafirilor alături de curmale, înainte de masă, iar refuzul este considerat o ofensă adusă gazdei.

Legende

Se spune că în secolul al IX-lea, în Etiopia, un păstor de capre a observat că animalele din turma sa sunt mult mai active după ce au consumat fructele roşii ale unui arbust. A dus boabele la un călugăr de la o mănăstire din apropiere, dar acesta le-a aruncat în foc. Aroma plăcută s-a răspândit în toată încăperea. A luat atunci boabele ce se prăjiseră în foc şi le-a aruncat într-o cană cu apă fierbinte.  E evident ce a rezultat! Se spune că această licoare i-a ajutat apoi pe călugări în lungile ore de meditaţie. Această povestea a apărut scrisă pentru prima dată într-un document din 1671!

O altă legendă atribuie apariţia cafelei şeicului Omar din Mocha din Yemen, ce se afla exilat într-o peşteră. Printre fructele consumate în acea pustietate erau şi cele de cafea. Pentru că erau amare, el a prăjit şi fiert boabele, băutura rezultată salvându-i viaţa. Se spune că povestea lui Omar a ajuns la Mocha, iar el a fost sanctificat.

Curiozităţi legate de cafea:

• Honore de Balzac consuma cca 50 de ceşti cu cafea într-o zi. Incredibil! Seara, la ora 18.00, servea o cină uşoară, după care se odihnea până la ora 1, când trecea la scris până dimineaţa. Dormea apoi până la prânz, când se trezea şi se reapuca de scris, până la ora 16.00. Urma plimbarea zilnică până la ora 18.00, şi tot aşa… ameţitor program!

• În fiecare dimineaţă, Ludwig van Beethoven număra 60 de boabe de cafea din care îşi pregătea cafeaua.

• RegizorulDavid Lynch a transmis dragostea lui pentru cafea în celebrul său serial Twin Peaks, în care agentul Cooper era un mare consumator al acestei băuturi. David Lynch consumă zece – douăzeci de ceşti de cafea pe zi. El spune că secretul este să te opreşti la ora 17:30!

• Celebra licoare neagră a salvat ţinuta lui Marilyn Monroe în ziua nunţii ei cu Arthur Miller: uitând că rochia de mireasă pe care şi-a comandat-o era crem, Marilyn şi-a cumpărat voal alb, dar a avut ideea salvatoare de a înmuia voalul în cafea, asortând astfel cele două piese vestimentare.

Mituri despre cafea

– Ness-ul poate provoca palpitaţii cardiace – FALS. Aceasta nu provoacă palpitaţii şi nici nu este mai tare decât cafeaua obişnuită, măcinată. De vină este doza prea mare. La o cană de 250 ml de apă se recomandă maximum două linguriţe de ness.

– Cafeaua verde ajută la slăbit – Se pare că nu în mod deodsebit! Nutriţionistul Şerban Damian spune că, “deşi cafeaua verde este bogată în antioxidanţi şi are un anumit rol termogenic, nu poate suplini toate acele acţiuni care au cu adevărat efect asupra greutăţii corporale, cum ar fi o alimentaţie echilibrată, bazată pe legume şi fructe, mişcare zilnică şi hidratare”.

– Cafeaua deshidratează – FALS. Deşi are un uşor efect diuretic, cafeina din cafea nu este suficientă petnru a dezechilibra nivelul hidric al organismului.

– Cafeaua în timpul sarcinii este contraindicată – FALS. Noile cercetari au stabilit că în timpul sarcinii se pot consuma zilnic 200 ml cafea, sau 6 tablete de ciocolată.

Alte utilizări ale cafelei

– Mască pentru un ten: peste zaţul rămas de la o ceaşcă cu cafea pune un albuş de ou si puţină aloe vera proaspăt tocată. Se amesteca bine si aplică pe faţă prin miscari circulare. Se lasă să se usuce, apoi se curăţă bine cu apă caldă. Tenul rămâne curat şi luminos.

– O altă idee este amestecul cu efect anticelulitic: zaţul rămas de la 2 ceşti de cafea, puţin ardei iute tocat foarte mărunt şi ulei de măsline, se amestecă bine şi se masează zonele afectate. Zaţul înlătură celulele moarte, ardeiul iute intensifică circulaţia sângelui, iar uleiul de măsline hidratează şi dă o culoare frumoasă pielii. Eu l-am încercat, dar am pus cam mult ardei iute şi am iritat pielea. Am dat cu o cremă calmantă şi nu au fost probleme. Merită încercat.

– Pentru reducerea ridurilor şi îmbunătăţirea aspectului pielii, japonezii fac baie într-un amestec format din cafea şi pulpă de ananas. Nu m-aş îndura să folosesc pulpa de ananas la baie, la cât de mult îmi place să o mănânc, dar fiecare cu priorităţile, ideile şi gusturile lui…

Beneficiile cafelei

Potrivit  Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA), doza zilnică de cafea considerată lipsită de riscuri medicale pentru adulţi este de 400 ml.

– O doză medie de cafea consumată zilnic stimulează atenția, timpul de reacție şi memoria de-a lungul zilei datorită combinaţiei dintre cofeină, ce stimulează activitatea celulelor, și zahăr, care dă un plus de energie. Îmbunătăţeşte memoria pe termen scurt şi alungă oboseala care intervine în a doua parte a zilei.

– Cafeaua stimulează totodată producția de serotonină, adică hormonul fericirii.

– Cafeaua îmbunătățește activitatea ficatului și influențează depozitul de adipocite, care luptă împotriva diabetului. Antioxidanții conținuți de cafea previn apariția multor boli, printre care și cele cardiovasculare, la un consum moderat de cafea – 2-3 cești pe zi.

– Cafeaua conține antioxidanți, esențiali în lupta împotriva cancerului.

– O ceașcă de cafea băută după masă stimulează secreția de salivă și suc gastric și înlesnește tranzitul intestinal, ajutând digestia. În plus, cafeaua ne poate ajută să pierdem în greutate pentru că este un bun diuretic și pentru că se ard în jur de 350 calorii prin consumul a 2 cești de cafea zilnic.

– O cafea băută cu 30 de minute înainte de a începe antrenamentul fizic are efect revigorant, energizant şi ajută la prevenirea oboselii musculare. Cafeaua întăreşte temporar musculatura, lupta cu oboseala si ajuta organismul sa transforme grasimile in energie, in timp ce zaharul este păstrat in tesuturi pentru a fi folosit atunci cand corpul simte mai mult nevoia.

– În doze moderate, cofeina relaxeaza muşchii toracelui si le sporeste mobilitatea, astfel că respiratia devine mult mai usoara, fiind chiar recomandată bolnavilor de astm o ceaşcă cu cafea zilnic.

– Cafeaua te scapă şi de o durere puternică de cap, deoarece are proprietatea de a dilata vasele de sânge.

Un consum moderat de cafea, de până la 3-4 ceşti de cafea pe zi, ne poate ajuta să influenţăm în mod pozitiv  starea de bine fizică, mentală şi socială, se arată în cel mai recent raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Cafeaua a fost intens studiată la nivel internaţional şi, în urma acestor vaste cercetări, experţii au agreat că un consum moderat prezintă beneficii asupra sănătăţii şi stării de bine, în general.

Aşadar, serviţi o cafea?

Surse informaţii şi foto: Wikipedia, agerpres.ro, divahair.ro, gazetaromaneasca.com, internet.

O ofertă variată de cafea, pentru toate gusturile, se găseşte pe emag.ro.