Cele trei femei ale domnului consul de Jean-Christophe Rufin, Editura Crime Scene Press – recenzie

Cele trei femei ale domnului consul

(Les Trois Femmes du consul – 2019)

Jean-Christophe Rufin

Editura: Crime Scene Press

Data publicării: 2021

Traducător: Horia Nicola Ursu

Jean-Christophe Rufin (n. la Bourges, în departamentul Cher, în 28 iunie 1952) este doctor, diplomat, istoric, călător și romancier francez. Este președintele organizației umanitare Action Against Hunger, unul dintre primii membri ai ONG-ului Médecins Sans Frontières și al doilea cel mai tânăr membru al Academiei Franceze. A fost ambasador al Franței în Senegal din 2007 până în iunie 2010.
A absolvit Institutul de Studii Politice din Paris, iar în 1986 a devenit asistent al Secretarului de Stat pentru Drepturile Omului și și-a publicat primul roman, Le Piège humanitaire, un eseu despre miza politică a acțiunilor umanitare.
Între 2003 și 2004, Rufin a scris un raport amănunțit despre reapariția antisemitismului în Franța – „Raportul Rufin”.
În 1997, Jean-Christophe Rufin câștigă Premiul Goncourt pentru debut și Premiul Méditerranée cu romanul L’Abyssin.
În 2001, câștigă din nou Premiul Goncourt cu volumul Rouge Brésil.

O nouă anchetă a consulului Aurel Timescu, continuarea volumului Spînzuratul de la Conakry

Maputo, capitala Mozambicului. Un hotel de vis al cărui prag nu-l calcă nimeni. Patronul hotelului – un individ imposibil, certat cu toți. De aceea, nimănui nu-i pasă atunci când patronul e găsit mort, înecat în piscină. Numai Aurel Timescu, fost refugiat politic, actual consul-adjunct la Ambasada Franceză, vrea să afle ce s-a întâmplat, de fapt.

Simpatic și stângace, deloc în largul lui în rol de diplomat, dar deosebit de priceput în rol de anchetator, Aurel Timescu descoperă că în jurul patronului orbitau trei femei: fosta soție, actuala soție și amanta. Deși poliția alege în mod arbitrar un vinovat, Aurel e convins că lucrurile nu sunt atât de simple.

Ancheta îl va arunca într-o plasă de păianjen a relațiilor necurate, în profunzimile unor patimi africane pe care nu le-ar fi bănuit niciodată – și care stau la baza uneia dintre cele mai mari tragedii ecologice de pe planet

„Aurel Timescu e un antierou irezistibil!” – Le Figaro

„Consul excentric dar perspicace, mai apropiat de Columbo decât de SAS, eroul imaginat de Jean-Christophe Rufin este destinat unui lung parcurs romanesc.” – Le Figaro Magazine

„Fost ambasador în Senegal, Rufin utilizează pretextul romanelor polițiste lejere și spumoase pentru a ridica un colț al vălului care ascunde dedesubturile corupte ale Africii. Și își confirmă aici și interesul pentru miza ecologică actuală.” – L’Obs

„O savuroasă cufundare în mocirla diplomației. O lectură extraordinar de plăcută!” – Lydie Baillie, Page de libraires

„Cele trei femei ale domnului consul” de Jean-Christophe Rufin este un policer care captivează prin modul în care autorul reușește să-și pună în valoare personajul cheie al acestui roman, Aurel Timescu, vice-consul al Ambasadei Franței în Mozambic, o țară unde corupția pândește la fiecare colț de stradă îmbâcsind căldura sufocantă africană. Cu umor fin, Jean-Christophe Rufin ne invită să pășim în lumea diplomației dar și în societatea mozambicană cu multiplele ei fațete, de la frumusețea luxuriantă a vegetației până la praful și sărăcia din cartierele mărginașe și să fim părtași într-o aventură detectivistică palpitantă.

Franța l-a salvat pe Aurel Timescu din infernul lui Ceaușescu. La prima vedere acesta este un bărbat superficial și nepăsător în legătură cu orice atribuție presupune funcția avută. Se fofilează, nu-i plac responsabilitățile și trăiește în mica lui bulă pe care i-o dă postul de vice-consul, loc din care nimeni nu trebuie să-l scoată. O situație supărătoare legată de locuința care-i este alocată de către ambasadă, îl aduce pe Aurel în hotelul Residence Dos Camaroes al cărui proprietar este controversatul Roger Beliot, un bătrân rece și nesuferit pe care comunitatea îl ocolește datorită reputației îndoielnice și a comportamentului jalnic.

Beliot are o poveste de viață interesantă, foamea de bani conducând-i toate deciziile, transformându-l într-un nemernic obsedat de putere. Ambiția și încăpățânarea dar și mârșăviile pe care le-a făcut în viata lui, i-au adus în cele din urmă, pieirea. Beliot este găsit mort, plutind în apa din piscina hotelului, nu înainte de a fi torturat cu bestialitate.

Partea cea mai interesantă este relația complexă și complicată pe care Beliot a avut-o cu soțiile lui căci țâfnosul proprietar, ajuns acum un bătrân măcinat de boală și alcool, nu s-a dat la o parte de la nimic în ceea ce privește viața amoroasă! Deși era tiranic și îi sărea țandăra repede, femeile au fost atrase ca un magnet de pericolul pe care îl emana personalitatea lui.

Chiar înainte de a fi ucis, prima lui soție, Francoise, hotărăște că merită să lupte din nou pentru el, după ce divorțaseră și nu se mai văzuseră de o grămadă de ani. Ea a fost singurul oaspete al hotelului lui Beliot, în acea noapte fatidică când acesta a fost ucis. A doua soție, mozambicana Fatoumata, o femeie bogată și cu multe relații, ce provine dintr-o familie cu renume și putere, rămăsese după divorț, în preajma lui, cu ochii pe toate mișcările pe care țâfnosul Beliot le făcea. Lucrecia este a treia femeie din viața lui Beliot și totodată iubita lui, o făptură mult prea tânără, însărcinată cu copilul lui Beliot, acceptând postura umilitoare dar salvatoare pentru ea, aceea de amantă. Abuzată în toate modurile, săracă și fugara, tânără femeie a fost protejată și adăpostită în casa lui Beliot.

Așadar, oricare dintre cele trei femei ar fi avut motive să-l ucidă, deși nici dubioșii parteneri de afaceri ai acestuia nu trebuiau ignorați, căci bătrânul Beliot iubea mai presus de toate, banii. Aurel Timescu iubește misterul și aventura așa încât, atunci când șeful lui inițiază o anchetă consulară, independentă de cea a poliției, prea grăbită să o bage la închisoare pe prima soție a lui Beliot, franțuzoaica Froncoise, Aurel se transformă dintr-un bărbat indolent și plictisit într-un detectiv amator cu fler, agil și chiar viclean, dându-și silința să pună cap la cap motivațiile și  circumstanțele  în care Beliot și-a găsit sfârșitul, o adevărată aventură africană în care consulul-detectiv se aruncă cu entuziasm, încercând să rezolve misterul din spatele unei crime ce ascunde povești de viață, gelozie, bani, corupție și putere.

Dacă vreți să-l cunoașteți pe Aurel Timescu, să aflați cum a dezlegat misterul din jurul morții unui bătrân care a schimbat destinele a trei femei și nu numai, vă invit să vă delectați cu acest mistery interesant pe care-l recomand cu plăcere.

Fragment:

„A sfârșit înecat în propria sa piscină și asta n-a surprins pe nimeni. De când Beliot – bătrânul Beliot cum îi plăcea să i se spună – cultivase ura în jurul lui, era de așteptat ca, într-o bună zi, violența să izbucnească. În comunitatea expatriaților din Mozambic era recunoscut de către toți și, în același timp, pe cât posibil, ocolit de toată lumea. (…) Și totuși, hotelul său, Residence dos Camaroes, era bine situat, aproape de centru și la doi pași de port. Despre acest stabiliment circulaseră însă multe zvonuri, iar reputația sa avusese de suferit. Puținii clienți care se aventuraseră să se cazeze aici sfârșeau în scurtă vreme prin a fi martorii unor scene stânjenitoare. (…) Beliot își rostea ordinele sec, pe un ton răstit, de parcă ar fi plesnit din bici. Fetele erau obișnuite cu năbădăile lui și găsiseră o modalitate excelentă pentru a-l îmblânzi pe patron când era în toane proaste: își îndesau fesele în fuste exagerat de strâmte și-și lăsau cămășile descheiate pana la buric. (…) În ciuda trecerii nemiloase a timpului (…), bătrânul Beliot era încă prins în menghina dorințelor trupești.”

Cartea Cele trei femei ale domnului consul de Jean-Christophe Rufin poate fi comandată pe crimescenepress.ro, libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți cu mister

Recenzii și prezentări cărți Editura Crime Scene Press