Chaos: am murit, din fericire 2 – Theo Anghel, Editura Quantum Publishers – recenzie

Chaos: am murit, din fericire 2

Autor: Theo Anghel

Editura: QUANTUM PUBLISHERS

An aparitie: februarie 2016

Nr. pagini: 336

Face parte din seria ”Am murit, din fericire”: 1.”Întoarcerea”; 2. ”Chaos”; 3. ”Dincolo”; 4. Purgatorio; 5. Diabolic

Tânăra Oriana moare într-un accident, chiar în ziua nunţii ei. Pentru oricine, acesta ar părea sfârşitul. Nu şi pentru ea…

Există viaţă după moarte? Unii vor spune da, alţii că nu. Dar există un răspuns la care cu siguranţă nu v-aţi gândit.

Există recuperatorii de suflete. Smulşi din existenţele lor, sunt aruncaţi în altele, neîntrebaţi de nimeni, fără să li se ceară acceptul. Trebuie doar să se supună legilor celor de Dincolo. Iar unii aleg răzvrătirea…

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva Orianei, o tânără rebelă și răsfățată, care moare în ziua nunții ei, pentru a se ”trezi” în lumea de dincolo, de unde este trimsă înapoi pe Pământ (Chaos) ca recuperator de suflete, însoțită de doi îngeri păzitori, unul din partea Raiului și unul din partea Iadului – Ama și Abel, o pereche foarte haioasă formată dintr-un înger și un drac, care aveau în permanenţă ceva de reproşat unul altuia, exasperând-o pe Oriana cu ciondăneala lor. Cu toate acestea, atracția dintre aceștia e evidentă, din partea lui mai ales, cred că în viața lor ca oameni au avut o relație, dar memoria le era ștearsă. Vom vedea dacă am dreptate la lectura ultimului volum…

”- Tu ai iubit vreodată? continuă el.

– Dar tu? Ai iubit?

Abel coborî privirea. Însă, mai înainte se uitase la Ama cu aerul că se sufocă. Mărul lui Adam i se zbătea spasmodic pe sub piele. Aşa ceva se cerea imortalizat.

Când l-am văzut atât de zăpăcit? Niciodată.

Îşi reveni iute însă. Doar era un drac. Slăbiciunile omeneşti îl impresionau numai dacă reuşea să scoată din ele un profit, cât de mic, de depus la picioarele lui Lucifer. Muşchii feţei s-au mobilizat şi s-au recompus într-o expresie plină de ură. Pumnii i se încleştaseră. Aşa cum arăta acum, cred că era în stare să ucidă.”

„Ochii îi luceau, întărâtaţi de o emoţie pe care am avut impresia că o mai zărisem cândva. Ama a întors privirea spre el şi, naiba să mă ia dacă ştiu de ce, pielea mi s-a înfiorat. O simţeam cum devine lemnoasă şi aspră sub tricoul meu alb. Nu le-am spus nimic. Senzaţia că asist la ceva important nu mă părăsea însă.”

În primul volum al seriei, ”Întoarcerea”, am asistat la adaptarea fetei la noul statut și îi cunoaștem pe noii ei prieteni – Mati, Anemona, Viorel, ca și poveștile acestora, inspirate din partea întunecată a realității cotidiene.

În ”Chaos”, al doilea volum al seriei, continuă extraordinarele aventuri ale Orianei.  O regăsim pe Oriana la barul Luxura, unde era angajată ca chelneriță. Asistăm în continuare la maturizarea și transformarea Orianei, care, în paralel cu misiunile care îi sunt încredințate, joacă rolul bunului samaritean pentru cei din jurul ei, ajutându-i pe cât îi stă în puteri pe fragila Mati, vecina și prietena ei, pe ciudatul ei patron plin de probleme – Anais, pe colțuroasa bunică a lui Viorel ce trăia în canal, și pe alti nefericiți sau neajutorați pe care soarta i-i scoate în cale.

Prima binefacere la care asistăm e spre îndreptată spre două ”parașute” atât de tinere, încât par abia ieșite din copilărie, dar care, după cum va afla ulterior, erau sub o influență malefică.

”Astea două erau niște prunci. Una era roșcată, alta, brunetă. Erau îmbrăcate la fel, însă în culori diferite; bustieră mulată pe sub care un sutien se chinuia din greu să dea senzația că are ce susține și o fustiță de-o palmă. M-am uitat chiorâș la ele.

• Voi n-ar trebui să fiți în pătuțuri?

• Ba daaa! Răspunse roșcata. Apoi se uită la brunetă și amândouă izbucniră în râs.

• În pătuț, sugând la biberon! Spuse bruneta.

Urmă o altă salbă de râsete, iar eu am rămas cu gura căscată. Nemernicele astea mici erau pervertite deja.”

Oriana va reuși să le ducă acasă, într-o localitate apropiată de București, bete frânte, dar întâmplarea (sau nu) a făcut-o să afle cine era dracul care le lua mințile. Era îngerul demonic al lui Gudila, un recuperator incomplet pe care Oriana îl găsește într-o stare psihică deplorabilă, într-o casă dărăpănată din aceeași localitate cu fetele, alături de… propriul cadavru, pe care îl ajută să-l îngroape. Incredibilă situație!

”Pe chipul lui Marc citeam amuzament și curiozitate, în tandem instabil cu o iritare pe care nu prea reușea s-o mascheze. Stătea rezemat de marginea de lemn a unei căruțe cu oiștea ruptă (…)

• Pe cine ați îngropat? se întoarse spre mine.

• Pe mine! Sări Gudila.

Marc aruncă asupra mea o privire încruntată. Sprâncenele se uniseră, umbrindu-i privirea tulburată de ceva neștiut.

• Ce zice ăsta?

• Zice adevărul. Pe el l-am îngropat.

• Tu ești prima care l-a găsit?

Vocea îi suna alarmată. Chiar dacă nu înțelegeam de ce, m-am înfiorat. Era ceva în ochii lui…

• Știi ce înseamnă asta? (…)

• Spune odată! Mă mai perpelești mult?

• Panseluța asta, șopti și făcu un semn din cap spre Gudila care se zgâia peste gard încercând să prindă frânturi de discuție, e în grija ta. Cei de Dincolo te-au desemnat ca baby-sitter. Ei te-au făcut să ajungi aici, la el.”

Așadar, eroina noastră s-a ales cu un protejat de care era responsabilă. Partea proastă e că Gudila era foarte antipatic, un personaj frustrat, în permanență nemulțumit, invidios și nerecunoscător. Pe mine m-a enervat rău!

Ceasul misiunii divine i se activează tocmai în timpul unei alte acțiuni milostive, și anume aceea de a ajuta o prostituată  să supraviețuiască până ajungea salvarea, în timp ce era pe punctul de a naște. Detaliile sunt foarte sângeroase. Deși pentru femeie nu s-a mai putut face nimic, bebelușul – o fetiță – a primit o șansă.

Revenind la misiunea primită, săgeata indicatoare o îndrumă spre o școală, cu porțile încuiate. Era foarte devreme și părea că nu-i nimeni pe acolo, dar, mergând pe culoarele pustii, un țipăt de femeie a spart liniștea. Venea dintr-o debara…

”Cât de ciudat era să vezi în debaraua unei școli un uriaș snopind în bătaie o femeie ce nu cântărea mai mult decât un copil de treisprezece ani?

• Nenorocito! Tu-ți bați joc de mine, fă? Te omor, parașuta dracu! Icnea bărbatul cu respirația tăiată de efortul depus.”

Cum se termină acest episod, vă invit să aflați singuri. E o situație tragi-comică la care nu m-am putut abține să nu râd în final. Cei doi erau Mărin și Cerasela, protagoniștii unei iubiri cu năbădăi…

În altă ordine de idei, în acest volum, Marc, recuperatorul pierdut ce avea de partea lui doar Îngerul demonic, este foarte prezent, mai ales în gândurile Orianei, care se îndrăgostise de el, spre exasperarea îngerilor ei însoțitori.

„- Va trebui să se culce cu recuperatorul ăsta, să scăpăm şi noi de stres, bombăni Abel către colega lui. Apoi, către mine: Ne-ai înnebunit, parcă-i fi Vezuviul înainte să-i înţolească în lavă pe pompeieni!”

Aflăm mai multe despre Marc, despre Astaroth, diavolul trimis pe urmele lui să îi ia sufletul, ca și despre trecutul și partea lui întunecată, dar remarcăm și că, în ciuda acestora, e interesat sincer de Oriana, o ajută și o salvează de câte ori se află în pericol.

Ce avea Marc de ascuns?

Luana, logodnica lui din primul volum, de care Oriana crezuse că s-a despărțit pentru ea, nu era tipa trăsnet, prea bună ca să poată fi adevărată ce părea a fi, ci era posedată de un demon, Naamah, care dorea sufletul lui Marc.

”Simțeam că îmi explodează capul. Povestea lui Marc părea atât de aiurită și fără sens că mă simțeam eu însămi o paiață deșucheată într-o piesă pentru alienați mintal.

• Cum naiba a început povestea asta? De ce trag demonii la tine ca demonii la miere?

• Acum cinci ani am fost ales să protejez un recuperator neterminat, exact cum ai pățit tu cu Gudila. Era o fată...”

Vă las să aflați singuri povestea lui Marc…

Pe un alt plan, m-a impresionat povestea bătrânului din gangul blocului, ce se ghemuia într-o cutie veche pentru a se adăposti de frig și vânt, fost profesor la școala din cartier, deoarece am aflat în realitate despre un asemenea caz mai mult decât trist…

Șocantă a fost întâlnirea Orianei cu Astrid, una din prietenele ei de când era om și despre care află, cu stupoare că era tot recuperator de suflete ca și ea, și asta încă de când o cunoscuse! Însă până să afle acest lucru, crezând că s-a deconspirat și va fi ”extrasă” dintr-un moment într-altul, îl sună pe Marc și îi declară dragostea ei, declarație ce îl aduce pe acesta urgent la ”locul faptei”, și se pare că nici el nu era imun față de sentimentele ei, iar atracția lor fizică se dovedește explozivă, ceea ce îl face pe Abel să constate că ”Energia dintre aștia doi ar putea alimenta un oraș întreg pe o perioadă de o lună. Și doar se pupă! Da` ia să facă sex!”

Cartea îmbină într-un mod foarte reușit dramatismul, suspansul, emoțiile și umorul, situațiile în care e pusă Oriana având din plin din fiecare ”ingredient”.

Întâmplările din carte se derulează pe granița subțire dintre bine și rău, iar liberul arbitru e greu de exercitat când dorințele, regulile și flerul se află într-un echilibru fragil pe o culme periculoasă. Ce să alegi? De care parte te situezi? Dacă și al cui sfat îl asculți? Rigiditatea binelui față în față cu ispita răului… După cum se știe, drumul spre iad e pavat cu intenții bune…

Ce misiune o mai așteaptă pe Oriana, ce se întâmplă cu prietenii și protejații ei – Gudila, Mati, Anais și Anemona – și cum va evolua relația ei cu Marc, vă las să aflați singuri.

Vă mai spun doar că finalul este spectaculos, iar cartea m-a ținut cu sufletul la gură până la ultima pagină!

”Un zgomot ca de fâlfâit de aripi se auzi deasupra mea. Doi îngeri imenși, unul alb și altul negru, planau liniștiți, așteptând să-mi revin. Mă priveau curioși cu perechi de ochi într-o culoare de neimaginat în Chaos. La ceva depărtare, Ama și Abel încă zăceau în nisip cu fețele în jos. Pe spate le crescuseră aripi micuțe, incolore. Eram Dincolo.”

Mulțumim Editura Quantum Publishers pentru exemplarul oferit pentru recenzie.

Cărțile autoarei Theo Anghel se pot comanda pe Editura Quantum Publishers, elefant.ro, carturesti.ro

Recenzii cărți Theo Anghel

Recenzii și prezentări cărți autori români