Copacii de Percival Everett, Editura Litera – recenzie

Copacii

(The Trees – 2021)

Percival Everett

Editura Litera

Colecția Folio

Traducere din limba engleză de Bogdan Perdivară

Nr. de pagini: 352

An apariție: 2023

Cu acțiunea plasată în localitatea rurală Parale din Mississippi, Copacii se deschide cu o serie de crime brutale. Cei doi detectivi de la MBI, Biroul de Investigațîi din Mississippi, trimiși să ancheteze întâmpină o rezistență previzibilă din partea șerifului, a adjunctului acestuia, a legistului și a numeroșilor albi rasiști din orășel.

Crimele constituie o enigmă, întrucât la fiecare loc al faptei este prezent un al doilea cadavru: cel al unui bărbat care seamănă cu Emmett Till, un tânăr negru care a fost linșat în Parale cu 65 de ani în urmă.

Detectivii bănuiesc că mobilul crimelor este răzbunarea, dar în curând descoperă că fenomenul s-a răspândit în toată țară. Se întâmplă ceva absolut straniu. Pe măsură ce cadavrele se acumulează, cei doi agenți MBI caută răspunsuri la o tămăduitoare locală care de ani întregi lucrează la o arhivă a tuturor linsajelor comise în Statele Unite, scoțând la iveală o istorie care refuză să se lase îngropată.

În această carte îndrăzneață, provocatoare, Everett vizează direct rasismul și violență poliției, iar stilul sau rapid și necruțător îi interzice cititorului să-și ferească privirea. Copacii este un roman extrem de puternic, relevant pe termen lung.

„Copacii”, de Percival Everett. O lectură cum se întâlnește destul de rar, cu un aer de film regizat de Quentin Tarantino. Un thriller grotesc și absurd pe alocuri, o parodie de horror, și totuși un roman care vorbește despre chestiuni dureroase, chiar îmbrăcate în aceste veșminte adeseori hidoase în exagerarea lor. Umorul destul de acid e prezent la tot pasul, în primul rând prin numele folosite, apoi prin doza de clișee bine distribuită pe parcursul cărții.

În orășelul american Parale (traducere), Mississippi, au loc două crime care pun pe jar comunitatea: doi localnici albi, Wheat Bryant și Junior Junior Milam, sunt descoperiți morți la scurt timp unul după celălalt, sugrumați cu sârmă ghimpată și emasculați. Lângă fiecare dintre ei e găsit cadavrul aceluiași negru, bine bătut și strângând în pumn „bijuteriile de familie” ale albilor. Numai că acest cadavru nu vrea să stea locului – după ce a fost descoperit în casa lui Junior Junior și luat de către legistul local, a dispărut de acolo și a apărut nu după mult timp, tocmai în casa lui Wheat, lângă corpul acestuia lipsit de viață.

Polițiștii locali scapă informația că au pierdut un cadavru și le vin în ajutor doi agenți de la MBI, ambii de culoare. Șeriful, Red Jetty, nu e încântat de această afacere, dar nici de incompetența de care este înconjurat de propriii subordonați.

Ed și Jim, cei doi polițiști trimiși să cerceteze aici, se văd blocați într-un orășel cu țărănoi care nu văd cu ochi buni prezența lor, dar pe de altă parte, cele două victime nu erau deloc iubite de localnici, fie ei albi, negri sau de culoare. Nici măcar de soțiile lor. Totuși, ei doi au ceva în comun – sunt rude, iar Carolyn Bryant, mama și, respectiv, mătușa lor în vârstă de 85 de ani a fost, cu peste 60 de ani în urmă, implicată într-un caz de linșaj – un biet băiat de culoare de 14 ani a fost ucis cu cruzime de soțul și fratele ei, adică tații celor două victime, pentru că i-ar fi spus ceva acesteia, nu e clar ce. De fapt, după ani, Carolyn a recunoscut că băiatul nu i-a zis nimic, dar nu mai avea ce să facă în această privință. Totuși, era chinuită de remușcări, neîmpărtășite de soț sau frate, și nici de fiii lor, care au moștenit aceeași atitudine și mentalitate înapoiată.

Începe o adevărată explozie de cazuri asemănătoare, iar în scenă intră, pe rând, Gertrude zisă Dixie, o ospătăriță de la localul din orășel, Mama Z, o bătrână de 105 ani, al cărui tată fusese linșat pe vremuri, o agentă FBI, Herberta Hind (Herbie Hind, autorul adoră să facă tot soiul de glume legate de numele protagoniștilor, veți găsi foarte multe în carte) și mulți alții, fie ei albi, negri sau asiatici.

Este clar parodiată mentalitatea unor sudisti extremiști, care trăiesc încă într-un trecut de tristă amintire, o zonă a Americii mai greu de cunoscut și de înțeles de către noi, europenii. E amintit temutul Ku Klux Klan, dar și alte tot soiul de organizații asemănătoare, ale căror nume mă trimit cu gândul la parodii, la fel ca și ritualurile lor. Un fel de Caragiale, însă în varianta dark, care scoate la înaintare multe tipologii. Pe lângă morții afro-americani descoperiți la locul crimelor, odată ce fenomenul ia amploare, încep să apară și asiatici, însă metodica se repetă.

Început ca un thriller polițist obișnuit, spre final, romanul capătă accentele de horror de care vă spuneam, de paranormal, pe măsură ce fenomenul ia amploare. E clar că ceea ce se întâmplă are legătură cu linșajele din trecut, dar cum? Iar cei linșați acum sunt foarte strict selectați, chiar și la atacurile în masă ulterioare, marea majoritate a albilor scăpând nevătămați. Cine sunt justițiarii care vor să facă dreptate după atâția ani și știu cu atâta rigoare unde să atace, astfel încât să nu se atingă de nevinovați? Șeriful Red descoperă ceva despre el însuși, însă acest detaliu, care altora le-ar fi zguduit identitatea, nu îl afectează, el rămânând același om simplu de la țară, care nu împărtășește vederile extremiste ale unora sau altora dintre megieși.

Acțiunea ajunge chiar și la Casa Albă, unde în exercițiu se află cine altul decât Donald Trump.

Istorii dureroase și comicul de situație, de moravuri (și de nume, adeseori) se îmbină pentru a crea un tablou pe alocuri halucinant.

Într-o lume în care ura (de rasă și nu numai) încă mai există și pare mai degrabă alimentată decât ostoită de diversele inițiative ale curentului de corectitudine politică, o lume în care capătă accente divizarea, tendințele extremiste de tot felul, din toate direcțiile, trebuie găsită rapid o modalitate de a reporni ideea de civilizație, fără însă să uităm lecțiile trecutului, să ieșim din cercul vicios care generează noi și noi conflicte.

Mai trebuie menționat și efortul traducătorului de a adapta dialectul original la limba română, încercând astfel să redea culoarea locală zugrăvită de autor în romanul său, evitând astfel un limbaj sec. Ar fi fost, poate, oportune unele note ale traducătorului, care să lămurească puțin comicul de nume pentru necunoscătorii limbii engleze.

Cărțile apărute la Editura Litera pot fi comandate pe litera.ro,  elefant.ro, libris.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, librex.ro, dol.ro

Recenzii cărți Editura Litera