Cum fac dragoste taurii de Sergiu Someșan, Editura Creator – recenzie

Cum fac dragoste taurii

Sergiu Someșan

Editura Creator

An apariție: 2019

Categorie: cărți erotice

Nr.pagini: 174   

Sergiu Someşan (n. 8 decembrie 1954, Reghin, judeţul Mureş, România) este un scriitor român de science-fiction şi fantasy contemporan.

A urmat şcoala primară în Teaca, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi în Codlea, judeţul Braşov. Liceul l-a început în Codlea şi l-a terminat la Petroşani, unde a urmat apoi trei ani cursurile Institutului de Mine din Petroşani.

Cariera sa literară — care continuă şi în prezent —, este la fel de interesantă. Publică poezii începând din 1971, în revistele Orizont (Timişoara), Convorbiri literare (Iaşi) şi Tomis (Constanţa). Din 1972, publică proze în Vatra, Revista Magazin, Viaţa Militară, Pentru patrie, dar şi în Helion-ul timişorean, precum şi în multe alte fanzine şi almanahuri (de pildă Anticipaţia 1987). În plus, un volum de versuri la Editura Litera, Cuvinte de vânzare. În 1987, ia premiul I la concursul Helion organizat de Casa Universitarilor din Timişoara, cu povestirile „Să n-o săruţi pe Isabel” şi „O casca albă şi un copil în ploaie”. După 1990, devine redactorul a trei reviste (Alfa, Comando şi Vampirii) dintre care cea mai longevivă a fost Alfa (doi ani!), apoi lucrează ca ziarist la Gândul Liber şi la Transilvania Expres.

În 2000, publică volumul de povestiri SF Să n-o săruţi pe Isabel (Editura Arania, Braşov). În 2001, apare a doua sa carte, Radiestezia — realitate şi mister (Editura Arania, Braşov) — aceasta dorindu-se un eseu asupra paranormalului. Pe 8 decembrie 2001, îi apare al doilea volum de proză scurtă fantastică, Carte de magie (Editura Arania, Braşov). În mai 2003, la Timişoara, în cadrul celei de-a doua săptămâni internaţionale a SF-ului, lansează încă un volum de proză scurtă, intitulat Cadouri de Crăciun (Editura Karmat Press, Ploieşti), iar în 2004 volumul de proză scurtă fantastică Aproape îngeri (Editura Cartea Românească). Urmează, tot în 2004, un nou volum de proză fantastică, Numărul fiarei (Editura Vremea XXI) şi o carte cu o prezentare grafică deosebită (coperta îmbrăcată în catifea!), cu titlul Poiana îngerilor (Editura Aldus). A mai publicat volumele de povestiri Şapte flori erotice (Editura Vremea, 2006) şi o antologie în limba engleză din propriile sale scrieri, Do Not Kiss Isabel (Editura Infarom Publishing, 2008).

Postat iniţial integral pe internet, Apocalisa după Ceauşescu (Editura Vremea, 2012) este primul său roman, debutul unei proiectate trilogii din care vor mai face parte Apocalipsa după Virgil şi Apocalipsa Omului-oglindă. 

Cum fac dragoste taurii, editată în 2019 sub egida Editurii Creator, a fost a treia carte scrisă de domnul Sergiu Someșan pe care am citit-o după Karla, zâna cu ochi azurii – un volum de povestiri sensibile ce au ca tematică iubirea – și O lacrimă de Batavia – o poveste SF de mică întindere, cu ușoare accente romantice. Deși știam la ce să mă aștept în ceea ce privește stilul de scriere, cartea m-a surprins prin genul literar abordat descoperind astfel o altă latură a scriitorului, una ilară, sarcastică și realistă deopotrivă. 

,,Cum fac dragoste taurii” este o carte de mică întindere, dar plină de desfătare, cu accente erotice – ușoare, îndrăznesc să spun, pentru că limbajul și textul narativ sunt temperate – din care nu lipsesc însă umorul și autoironia bazate pe experiența de viață a scriitorului și pe o fină cunoaștere psihologică a omului, transferate în scris personajului central, Moș Costache, prototipul bărbatului care trăiește clipa, dar fără complicații emoționale.

Dar cine este Moș Costache? Este un bărbat trecut prin viață, ajuns la vârsta de 60 de ani singur și fără o situație materială satisfăcătoare, conștient însă că acestea sunt consecințele propriilor acțiuni luate de-a lungul anilor, pe care și le asumă și, paradoxal, nu le regretă. Acesta are o plăcere deosebită în a-și încânta auditoriul, format din tineri plini de curiozitate, cu povești din tinerețea sa năbădăioasă, întâmplări povestite ,,la bar la Mădălina” în fata unui pahar de vin sau bere. Pe lângă talentul de povestitor, Moș Costache are un simț artistic deosebit reușind să lege ,,orice obiect sau întâmplare din jurul lui cu una din nenumăratele lui amintiri, de cele mai multe ori cu tentă sexuală.” Poveștile lui sunt haioase, chiar neverosimile pentru cei din jur, și pentru cititori, dar Moș Costache reușește întotdeauna să surprindă, la final, dovedind veridicitatea acestora, nu înainte însă de a pune pariu cu mai tinerii săi prieteni de pahar pe o sticlă de vin, una scumpă și de calitate. Astfel, cu fiecare rămășag pus, aflăm ce pățanii i-au călit sau cizelat lui moș Costache viața amoroasă – a se înțelege erotică – 😀 . Cu vorbă blândă și ironii mai mult sau mai puțin subtile, Moș Costache rememorează momentele agitate, pline de haz, dar și penibile, trăite de el de-a lungul vieții, alături de femei, tinere sau mai puțin tinere, căsătorite sau singure, care au reușit să îi alunge monotonia și singuratatea pentru perioade scurte de timp. Cinic din fire, având un principiu de viață solid în opinia sa ,,ochește, trage și fugi mai departe”, Moș Costache își retrăiește tinerețea cu melancolie, dor și bucurie deopotrivă, poveștile sale evidențiind atât trecutul său amoros, cât și metehnele societății din care face parte, latura mai puțin frumoasă a oamenilor și frământările sufletești ale tinerilor, din vremea trecută, dar și prezentă. 

Om simplu, fără multă școală, dar inteligent, șiret și cu minte ageră, fost șofer la Institutul de Selecție și Ameliorare, unul renumit prin domeniul de activitate – rămâne să descoperiți singuri care este acesta -, în prezent portar la același institut, Moș Costache a preferat să fie invizibil pentru a fi vizibil la momentul oportun reușind astfel să se descurce în orice situație, învățând și experimentând teorii științifice sau fantastice, citind deopotrivă Magicianul lui John Fowles și reviste deocheate; datorită inteligenței, a unui simț practic bine format și, nu în ultimul rând, norocului, acesta a reușit să iasă basma curată din împrejurări mai puțin plăcute, unele chiar comice deși incredibile, mai ales din cele în care erau implicați prietenul său, Dino, și o reprezentantă a sexului frumos 😉. 

Cum fac dragoste taurii este o carte hazlie și plină de viață dincolo de contextul său erotic, cu un titlu simplu, năstrușnic și ironic totodată. Firul narativ este clar și simplu, fără pretenții descriptive, dar cu evocări erotice ce nu depășesc linia grotescului, narațiunea la persoana I din perspectiva lui Moș Costache, eroul propriilor povestiri, oferă lecturii savoare, iar personajul central este foarte bine conturat, paradoxal, în puține cuvinte. Prin vocea lui Moș Costache, un povestitor de excepție, un fel de ,,Șeherezadă cu barbă”, cititorul este prins între hohote de râs, gânduri deocheate și sarcasm. 

 Dacă v-am stârnit curiozitatea și vă plac cărțile amuzante și(sau) erotice, nu ezitați să vă delectați cu poveștile lui Moș Costache și să aflați pe ce cărări i-a purtat viața, pe el și prietenul său, Dino. Cine este acesta din urmă?

,,- Mă copii, voi știți că în ceea ce privește femeile eu sunt un cinic ce nu există. Principiul meu de-o viață a fost: ochește, trage și fugi mai departe, fiindcă viața-i atât de scurtă, iar femeile atât de multe, încât nu merită să zăbovești prea mult la una singură.”

,,-Măi copii, păi e asta o poveste de câștigat un pariu cu ea? Când e vorba de singura dragoste din viața mea nu vă pot lăsa să plătiți voi.”

Cărțile autorului Sergiu Someșan pot fi comandate pe libris.ro,librariadelfin.ro, carturesti.ro, librarie.net, emag.ro

Recenzii și prezentări cărți Sergiu Someșan

Recenzii și prezentări cărți autori români