Delicatese Literare
Recenzii

Diamantul de la miezul nopții – vol.2 din seria Tronul de cleștar de Sarah J. Maas, Editura RAO – recenzie

Diamantul de la miezul nopții (Crown of Midnight – 2013)

Sarah J. Maas

Editura RAO

Anul apariției: 2013

Număr de pagini: 570

Traducerea: Cristina Barbu

Seria: Tronul de cleștar, vol. 2

Sarah J. Maas este o tânără scriitoare a cărei serie de debut și-a câștigat imediat locul în literatura fantasy dar și-n sufletul milioanelor de fani din întreaga lume.

0.1. The Assassin and the Pirate Lord – 2012

0.2. The Assassin and the Healer – 2012

0.3. The Assassin and the Desert – 2012

0.4. The Assassin and the Underworld – 2012

0.5. The Assassin and the Empire – 2012

1. Tronul de cleștar – Editura Rao – Throne of Glass – 2012 – recenzie

2. Diamantul de la miezul nopții – Editura Rao – Crown of Midnight – 2013

3. Moștenitoarea focului – Editura Rao – Heir of Fire – 2014 – recenzie

4. Regina umbrelor – Editura Rao – Quenn of Shadows – 2015 – recenzie

5. Imperiul furtunilor – Editura Rao – Empire of Storms – 2016 – recenzie

6. Turnul zorilor – Editura Rao – Tower of Dawn – 2017 – recenzie

7. Tărâmul de cenușă – Editura Rao – Kingdom of Ash – 2018 – recenzie

“Doi bărbați o iubesc.
O lume întreagă se teme de ea.
Dar numai ea poate să salveze lumea.”

“Celaena Sardothien, asasină, este arma cea mai ucigătoare a Regatului din Adarlan.
Ea trebuie să-și câștige libertatea prin sângele dușmanilor ei — dar nu suportă să ucidă pentru rege.
Iar cu fiecare moarte pe care Celaena o înscenează, cu fiecare minciună pe care o rostește îi pune în pericol pe cei pe care îi iubește.
Atrasă de cei doi protectori ai ei, un căpitan și un prinț, și luptând împotriva unor forțe întunecate mult mai puternice decât regele însuși, Celaena trebuie să se hotărască pentru ce să se zbată: libertatea ei, inima ei ori destinul regatului...”

“Celaena stătea pe marginea stearpă a unei râpe, un vânt rece dinspre nord ciufulindu-i părul. Mai avusese visul ăsta înainte; mereu același decor, mereu în noaptea aceea din an.
În spatele ei, o campie deșartă și pietroasă, iar în fața ei o prăpastie atât de lungă, încât dispărea în orizontul aprins de stele. Dincolo de râpă era o pădure întunecată, foșnind de viață.
Iar pe buza înverzită a părții opuse stătea un cerb alb, privind-o cu ochi străvechi. Coarnele lui uriașe străluceau în lumina lunii, învăluindu-l în glorie ivorie, așa cum și-l amintea. Într-o noapte rece ca aceea îl zărise printre zăbrelele vagonului cu care era dusă în Endovier, un licăr al unei lumi înainte să fie transformată în cenușă.
Se priviră unul pe altul în tăcere.
Făcu un pas mai aproape de margine, dar se opri când pietricele începură să se rostogolească în râpă. Întunericul din acea râpă nu avea sfârșit. Nici sfârșit, nici început. Părea să respire, să pulseze cu șoapte ale unor amintiri șterse, ale unor chipuri uitate. Uneori, simțea ca și cum întunericul o privea înapoi — iar chipul pe care îl purta era al ei.”

O serie care crește gradual. Cu fiecare carte citită am constatat că autoarea își supune personajele la cât mai multe chinuri și pericole care îi întăresc.

Celaena, asasina Adarlanului, luptă pentru libertatea ei și-și pune viața în pericol de fiecare dată când înscenează moartea unui dușman al regelui. De ce o face? Pentru că nu-i place să omoare pe cineva la comanda acestui rege despotic.
Pe de altă parte, Celaena mai are de făcut față și problemelor sentimentale… Inima ei se simte atrasă atât de frumosul prinț al Adarlanului – Dorian, cât și de căpitanul gărzilor palatului, tânărul Chaol. Aceștia sunt doi bărbați care nu-și pun ușor inima pe tavă, doi luptători.

Autoarea Sarah J. Maas reușește să atragă cititorul atât prin stilul cursiv și foarte alert, cât și prin acțiunea mereu în schimbare, unde fiecare nou element apărut reușește să modifice întreg tabloul oferit până în prezent.

Personajul central este Celaena, tânăra care la o vârstă fragedă are de luptat cu pericole imense, cu comploturi și cu ființe supranaturale mai prietenoase sau nu…

“Diamantul de la miezul nopții” este cartea în care Celaena încă își desfășoară cercetările, încercând să descopere care este scopul călătoriei ei prin viață, a destinului pe care trebuie să-l împlinească.

“Nu era treaba ei să pună întrebări. Treaba ei era să se supună. Libertatea ei depindea de asta.”

Campionul regelui este eroina care dovedește un curaj aparte, o inteligență deosebită și dorința de a se elibera din captivitate. Un adevărat lider, reprezintă un model pentru mulți, este o prințesă războinică și o Cenușăreasă în același timp.

Soarta îi fusese scrisă cu ani și ani în urmă, acum nu trebuie decât să se supună, neputând să își vadă de o viață liniștită. Mai ales când totul în jur pare a se nărui…

Prima țintă pentru eliminarea rebelilor capitalei este însuși Archer Finn, o cunoștință mai veche din Breasla Asasinilor. Oare cum îi va înscena moartea? Sau va face o excepție pentru el? Era cunoscut la palat, deci foarte ușor de recunoscut. Dar, cea mai interesantă întrebare este cu privire la informațiile pe care acesta poate să le dețină. Oare care va fi rolul lui?

Cu ajutorul acestuia, Celaena reușește să pătrundă în casa unuia dintre nobilii rebeli, unde găsește o carte încrustată cu semne Wyrd – ce reprezentau simboluri antice care fac și bine, dar și rău; pot proteja lumea de demonii de pe alte tărâmuri, dar îi și pot aduce… La finalul cărții, asasina noastră găsește un mister de dezlegat:

“Doar cu ochiul cineva poate vedea corect.”

Aventurile și pericolele se țin lanț, tăind respirația cititorului. Putem observa atracția dintre Chaol și Celaena și faptul că fiecare încearcă să-l protejeze pe celălalt. Sunt puternici, dar Regele știe că punctul slab al fiecăruia, vulnerabilitatea lor, este chiar persoana celuilalt.

Reapare în peisaj Elena, străvechea regină a Adarlanului, și tânăra asasină află că Erilea este amenințată de o forță necunoscută, care are ca unic scop distrugerea lumii, crearea haosului.

Dorian, Nehemia, sunt și ei prezenți, sunt personaje importante ale cărții, cu roluri foarte bine definite, ale căror acțiuni influentează deciziile eroinei.

“Chaol surprinse licărul de durere și speranța din ochii ei, iar înainte să își dea seama ce face, alungă distanța dintre ei punându-și o mână pe talia asasinei și pe cealaltă pe umărul ei.
— Aș fi cel mai mare fraier din lume dacă te-aș lăsa să pleci singură.
Iar apoi lacrimile începură să curgă pe obrajii ei, iar gura îi tremura.
Chaol se transpuse înapoi, dar nu-i dădu drumul.
— De ce plângi?
— Pentru că, șopti ea cu voce tremurândă, îmi amintești de cum ar trebui să fie lumea. De cum poate fi lumea.”

Merge în sălașul rebelilor pentru a-l salva pe Chaol din mâna acestora, dar ceea ce află de la aceștia o face să-și piardă încrederea în căpitanul gărzilor și pleacă în grabă pentru a-și salva prietena — pe Nehemia… Din păcate, ajunge prea târziu…
Este bântuită de regrete, durerea sfâșie bucăți din sufletul ei, iar una dintre conversațiile lor o tot bântuie:

“— Când vei spune stop, Celaena? Ce te va face să nu mai fugi și să înfrunți ceea ce este în fața ta? Dacă Endovier și durerea oamenilor mei nu te pot impresiona, ce o va face?
— Eu sunt o persoană.
— O persoană aleasă de regina Elena – o persoană pe a cărei frunte a ars un semn sacru în ziua aceea, la duel! O persoană care, în ciuda sorții, încă respiră. Drumurile noastre s-au intersectat cu un motiv. Dacă tu nu ești binecuvântată de zei, atunci cine este?”

“Diamantul de la miezul nopții” este volumul care ne arată o legătură între rege, magie, puterea lui Dorian, misterioasele semne Wyrd și o creatură care bântuie prin catacombele de sub biblioteca palatului, ținută între pereți de obsidian… Tot din obsidian sunt și inelele, trei la număr, pe care le au regele, Perrington și Rolland – vărul lui Dorian.

Avem parte de felurite evenimente mistice, în ciuda faptului că magia este complet interzisă în Adarlan.

Facem cunoștință cu un mâner- vorbitor, vrăjitoare precum Baba Picioare Galbene, conducătoarea clanului de vrăjitoare Dinți -de-fier și moștenitoarea acesteia – Manon Cioc-Negru, care mă intrigă, pe care am iubit-o și urât-o în același timp; invocări de spirite de prin alte lumi…
Cu o acțiune care efectiv te ține captiv și nu-ți permite să te relaxezi, volumul de față reprezintă un pas înainte în această lume aparte creată de autoare.

“Chaol nu putea respira. Celaena nu făcuse asta doar din generozitate, ci și pentru că știa că, dacă vreodată el avea să își piardă postul, ar fi fost nevoit să ia în calcul întoarcerea în Anielle, la banii tatălui său. Și că asta ar ucide o parte din el.
Dar ea ar trebui să fie moartă pentru ca el să primească banii ăia. Moartă de-a dreptul, dar nu ca trădător al coroanei — dacă murea ca trădător, atunci toate bunurile ei trebuiau să ajungă la rege.
Iar singura cale de a muri astfel era ca ea să facă ceea ce Chaol se temea: să se alieze cu organizația aceea secretă, să o găsească pe Aelin Galathynius și să se întoarcă în Terrasen. Testamentul era dovada că Celaena nu avea nicio intenție să facă asta. Nu avea niciun plan să își recupereze titlul pierdut și nu reprezenta nicio amenințare pentru Adarlan sau Dorian. Se înșelase. Din nou, Chaol se înșelase.”

De aici, lucrurile se precipită, iar finalul volumului de față ne aruncă în aer tot ceea ce credeam că știm până acum și ne lasă cu dorința de a continua lectura celui de-al treilea volum al seriei Tronul de cleștar. O lectură despre o lume dură, plină de suspans, pericole și comploturi, mașinațiuni; unde fiecare pare să aibă două fete.

Lectură plăcută, atât vă pot spune!

Cărțile autoarei Sarah J. Maas pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.rolibrarie.net, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Sarah J. Maas

Recenzii și prezentări cărți Editura Rao

Recenzii și prezentări cărți fantasy

14 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *