Ducele plăcerilor de Elizabeth Hoyt, Editura Litera, Colectia Iubiri de poveste – recenzie

Ducele plăcerilor

(Duke of Pleasure – 2016)

Elizabeth Hoyt

Editura Litera / Alma

Colectia Iubiri de poveste   

Traducere: Elena Arhire / Graal Soft

244 pagini

Elizabeth Hoyt este autoarea ale cărei romane de dragoste istorice au urcat rapid în topurile de bestselleruri ale New York Times, USA Today si Publishers Weekly. De asemenea, cărțile ei, traduse până acum în 12 limbi, au fost nominalizate de patru ori la premiul RITA și au câștigat de două ori premiul Romantic Times Reviewer’s Choice.

„Exista un farmec deosebit in povestile lui Hoyt, care te face sa crezi in magia dragostei.“ – RT Book Reviews Magazine

•  Seria Maiden Lane – recenzie serie

1. 1. Dorințe ascunse (Wicked Intentions – 2010)
2. 2. Plăceri vinovate (Notorious Pleasures – 2011)
3.     2.5. Clever John – 2011
4. 3. O pasiune imposibilă (Scandalous Desires – 2011)
5. 4. Fantoma din St.Giles (Thief of Shadows – 2012)
6. 5. Lordul întunericului (Lord of Darkness – 2013)
7. 6. Ducele nopții (Duke of Midnight – 2013)
8.      6.5. A Maiden Lane Christmas Special – 2013
9. 7. Dragul meu necunoscut (Darling Beast – 2013)
10. 8. Bravul meu căpitan (Dearest Rogue – 2015)
11. 9. Cel mai tandru libertin (Sweetest Scoundrel – 2015) – recenzie
12. 10. Ducele păcatului (Duke of Sin – 2016) – recenzie 
13.      10.5. Once Upon a Moonlit Night – 2016
14. 11. Ducele plăcerilor (Duke of Pleasure – 2016)
15. 12. Duke of Desire – 2017

Curajos. Îndrăzneț. Chipeș și neîndurător. Hugh Fitzroy, duce de Kyle, este arma secretă a regelui. Trimis în misiunea de a-i distruge pe notoriii Lorzi ai Haosului, Hugh este prins într-o ambuscadă pe o alee dosnică din Londra – și salvarea vine din partea unui aliat la care nu se aștepta: un necunoscut mascat, dar care are trupul inconfundabil al unei femei.

Obraznic. Isteț. Neînfricat și independent. Alf a supra viețuit pe străzile pline de pericole ale rău famatului cartier St. Giles, ascunzându-și adevărata identitate de femeie. Ziua este un simplu vagabond, câștigându-și traiul prin vânzarea de informații și secrete. Noaptea este faimoasa Fantomă din St. Giles, un luptător mascat care sare în apărarea celor nedreptățiți. Dar după ce îl salvează pe Hugh de la o moarte sigură, descoperă că a căzut fără scăpare în brațele tentației.

Când Hugh îl angajează pe Alf să afle informații despre Lorzii Haosului, lumile lor se ciocnesc încă o dată. Iar după ce Hugh își dă seama că micul vagabond și Fantoma sunt una și aceeași persoană, Alf va trebui să găsească în cele din urmă curajul de a deveni femeia în care vrea să se transforme pentru a-și împlini dragostea – înainte ca Lorzii Haosului să-i distrugă pe amândoi.

Elizabeth Hoyt are incredibilul talent de a crea personaje perfecte în imperfecțiunea lor. Cu multă ingeniozitate, autoarea ne delectează cu o nouă poveste deosebit de romantică, în care a pus toate ingredientele necesare pentru a obține un coktail delicios de intrigă, aventuri, pasiune, suspans, emoții puternice, dragoste și erotism. Ca și în precedentele cărți din serie, lumea strălucitoare și privilegiată a aristocrației se intersectează cu lumea cenușie, plină de pericole și provocări din mahalalele Maiden Lane, o zonă obscură a Londrei Georgiene.

Personajele principale ale cărții le cunoaștem deja din precedentele cărți din serie.

Pe Alf, fata deghizată în băiat, șatenă cu ochi căprui, obraznică, curajoasă, cu o minte ascuțită, plină de compasiune pentru cei năpăstuiți, călită în lupta pentru supraviețuire, am întâlnit-o prima dată în Lordul întunericului și încă de atunci am sperat că autoarea va țese o poveste special pentru ea.

Viața nu fusese deloc blândă cu Alf. Părăsită la un colț de stradă fără milă de mama ei, pe când avea doar cinci ani, a avut norocul să fie luată sub aripa altui băiat al străzii, Ned, care i-a predat primele lecții de supraviețuire în iadul în care ajunsese. Prima regulă era să se deghizeze într-un băiat și să se poarte ca atare. Iar a doua regulă, cea mai importantă, era să nu se încreadă în nimeni. Din păcate, când avea doar doisprezece ani, protectorul ei dispăruse fără urmă, iar ea trebuise să se descurce pe cont propriu. Întâlnirea cu Godric St. John, pe care îl ajutase să salveze niște copii nevinovați pe când acesta acționa ca Fantoma din St. Giles, i-a influențat decisiv destinul. Godric a instruit-o să lupte cu săbiile și a învățat-o tehnici de autoapărare, astfel că, la douăzeci și unu de ani, Alf preluase cu succes rolul de Fantomă, apărându-i noaptea pe cei năpăstuiți în mahalalele Maiden Lane.

Pe Hugh Fitzroy, un bărbat vânjos cu constituție de boxer, brunet, cu ochi negri, puternic, curajos și inteligent l-am întâlnit în Ducele păcatului, unde acesta era mâna dreaptă a regelui, îndeplinind tot felul de misiuni pentru siguranța acestuia.

Aflăm acum că el era, de fapt, chiar fiul nelegitim al regelui, făcut cu o actriță, pe care o ignorase complet după nașterea copilului. În schimb, își recunoscuse fiul, căruia îi dăduse o educație aleasă, numindu-l duce de Kyle și dăruindu-i mai multe proprietăți. Astfel, Hugh crescuse într-un mediu privilegiat, însă complet lipsit de afecțiune. În urmă cu opt ani, la vârsta de douăzeci și patru de ani, Hugh crezuse că își găsise marea iubire, îndrăgostindu-se nebunește de Katherine, o tânără aristocrată de nouăsprezece ani. Din păcate, după nașterea primului copil, Christofer, Katherine s-a transformat complet, țipetele și crizele de isterie fiind la ordinea zilei. Iar când, doi ani mai târziu, Katherine a născut al doilea băiat, bălai cu ochi albaștri, era evident că își găsise un iubit între timp. A urmat apoi un șir nesfârșit de iubiți iar Hugh, sătul de infidelitățile soției și viața plină de certuri și lipsită de bucurie alături de ea, a plecat pe continent să îndeplinească tot felul de misiuni riscante pentru rege. S-a întors însă, trei ani mai târziu, în momentul în care a primit teribila veste că soția sa murise într-un accident de călărie.

Cinic, Hugh încetase de mult să creadă că dragostea adevărată poate exista în realitate, astfel că plănuia să facă o căsătorie de conveniență cu Iris Jordan, o tânără aristocrată blondă, bună și afectuoasă cu copiii lui, prietenă din copilărie cu fosta lui soție, față de care simțea doar o afecțiune caldă, tratând-o cu multă prietenie.

„Prietenia ta e importantă pentru mine, să nu uiţi niciodată asta. Îi luă mâinile într-ale lui și le ridică la buze, sărutându-i podul palmelor. Ea era femeia pe care voia să o ia de soţie. Era o prietenă bună – și pentru fosta lui soţie, cu toate multele ei defecte – și pentru el. Trebuia să-și recapete cumpătul. Să nu uite că asta era ce-și dorea: prietenie, potrivire, mulţumire, liniște.”

Destinul are însă propriile lui planuri, iar viața lui Hugh avea să ia o întorsătură radicală într-o noapte când, îndeplinind una din misiunile sale pentru rege, aceea de a anihila gruparea Lorzilor Haosului, o grupare secretă de aristocrați ce se dedau la petreceri desfrânate și orgii, inclusiv cu copii, este încolțit pe o alee întunecată dintr-o zonă primejdioasă a Londrei. Deși luptă cu multă vitejie, omorând mai mulți atacatori, este evident în curând că sorții nu erau de partea sa, fiind copleșit numeric și înghesuit într-o înfundătură. În acel moment, un ajutor complet neașteptat îi vine de pe acoperiș, sub forma binecunoscutei Fantome, cu costumul ei deja consacrat. Mișcându-se cu multă grație și mânuind două săbii, Fantoma îl ajută pe Hugh să-i alunge pe atacatori, după care îl sărută și fuge, lăsându-l complet contrariat pe Hugh, uluit că Fantoma se reactivase în trupul unei femei seducătoare.

„Cine era Fantoma din St. Giles? Cine o învăţase pe o femeie să se bată ca un bărbat? Săbiile nu erau ieftine. Ea sau altcineva îi cumpărase armele. Îi făcuse costumul pe măsură, mult prea pe măsură. Avea un iubit? Un soţ?”

Pentru a aduna mai multe informații, Hugh îl trimite pe unul din oamenii săi de încredere să-l caute pe Alf, ștrengarul pe care-l cunoscuse cândva și despre care știa că poate să afle amănunte neprețuite despre tot ce se întâmpla în mahala.

Alf își joacă bine rolul, acceptând misiunea, deși știa că mergea pe o sârmă subțire, fiind îndrăgostită de angajatorul său. Totuși, dorința de a ajuta la anihilarea primejdioasei grupări îi înlătură orice reținere. Mai mult, ajungând să locuiască în casa ducelui, se apropie mult de fiii acestuia.

Însă, în momentul în care o întâlnește pe Iris, Alf nu mai poate să-și ignore sentimentele, gelozia arzându-i măruntaiele.

”Ei erau ca două jumătăți, care puse împreună, făceau un întreg. Se potriveau.

Gândul o umplu de o amărăciune întunecată și clocotitoare, care se opinti în pieptul lui, îi înțepă ochii. Ea era un nimic. Doar o haimana din St.Giles, murdară și urât mirositoare, lipsită de educație, haine femeiești, maniere elegante sau iscusința flirtatului cu un bărbat.

Oh, nu era drept, nu era.

Dar, oricum, multe în viață nu erau, o știa prea bine de când măturase mizeria din St. Giles pe când era o copilă.”

Alf era conștientă că între ea și Hugh nu era posibilă nicio legătură durabilă, lumile lor fiind complet paralele. Însă, în adâncul sufletului ei, sălășluia o licărire de speranță…

„Ce-i păsa ei dacă Kyle iubea sau nu? El era ca o stea pe cerul nopţii, iar ea doar o vrabie. Indiferent de cât de sus putea ea să zboare, nu avea să ajungă niciodată la el. Îi spuse asta minţii ei. Îi spuse inimii ei. Și totuși, simţi un tremur. El vânase cu ea prin pădurile întunecate din St. Giles. El cunoștea fiorul vânătorii. El o sărutase – pe ea, nu pe Lady Jordan – de două ori după victoriile lor.”

Curând însă, după o misiune foarte primejdioasă în care misterioasa Fantomă îi vine în ajutor, Hugh descoperă cu stupoare adevărata identitate a acesteia, văzând-o în cu totul altă lumină și neputând rezista atracției dintre ei.

„…o sărută, acolo pe acoperiș, sub cerul vast al nopţii, strângând-o cu braţele lui în căldură și siguranţă. Senzaţia semăna foarte bine cu zborul. De parcă sărea în aer, fără să fi e prea sigură dacă avea să facă saltul sau nu, inima bătându-i nebunește în piept, cu fiori în vene, cu mușchi tremurători de încântare.
Vie. Se simţea vie când o săruta Kyle.”

Pentru Alf, faptul că Hugh o dorea pe ea era ca un miracol devenit realitate, dorind să fure orice clipă putea să o petreacă în preajma lui.

”Oh, îl dorea, pe aristocrat, pe duce, pe tipul ăsta bogat, cu constituție de boxer. Îl dorea cu fiecare răsuflare, cu un alean dureros în plămâni, până când simțea că avea să se frângă și să se sfărâme în mii de cioburi dacă nu putea să-l atingă.”

Când însă, urmând un fir ce putea să-i ajute în identificarea grupării secrete, Hugh îi cere să îl însoțească la un bal mascat îmbrăcată în femeie, Alf intră în panică, habar neavând cum să se poarte ca atare, Hugh văzând în privirea ei ceva ce nu credea vreodată: frica. Instinctiv, Hugh a știut ce putea să o convingă: dorința de a-i veni lui în ajutor.

”- Poți pentru că am nevoie de o femeie, Alf.  Nu de un băiat, nu de o fată deghizată în băiat. Nu de o Fantomă justițiară. Nu de un derbedeu informator. De o femeie. De tine. Am nevoie de tine. Devino femeia care ești deja, Alf. Fă-o pentru mine.”

De dragul lui, Alf acceptă provocarea de a învăța în timp record să se poarte ca o femeie, autoarea prezentându-ne cu mult umor eforturile ei.

”Toată acțiunea era mai obositoare decât să îți petreci noaptea alergând pe acoperișuri și luptându-te cu tâlharii.”

În tot acest timp, Hugh era, la rândul lui, speriat de emoțiile pe care ea le trezea în el.

”Sau poate era pur și simplu periculos pentru el să recunoască că ea era o femeie. Așa devenea cumva mai reală – nu doar Fantoma seducătoare la care visa noaptea. Nu doar un băiat obraznic care îl tachina ziua.

O femeie care era ambele.

O femeie pe care el o cunoștea.

Care avea o minte ageră și care putea să vâneze cu el – niciodată, nici măcar în cele mai sălbatice visuri, nu își închipuise o asemenea creatură.

Ea îi făcea inima să bată cu putere. Îi descătușa toate emoțiile pe care le crezuse ferecate bine când părăsise Anglia cu trei ani în urmă.”

”Ea gândea ca el, dar era opusul lui: o femeie pentru bărbatul din el.

Primejdioasă, dar delicată.

Inteligentă și senzuală în același timp.

Ștrengărița din St. Giles era perechea lui.”

Pericolele pe care le vor avea de înfruntat cei doi vor fi extrem de mari, membrii infamei grupări nedându-se în lături de la nimic pentru a-i opri.

După ce misiunea a fost îndeplinită cu succes, amândoi vor trebui să treacă un test important, al trăiniciei sentimentelor lor și încrederii reciproce. Hugh, atât de rănit sufletește în trecut, va trebui să-și asume riscul să-și pună din nou inima în joc, iar Alf va trebui să aibă curajul să încalce cea mai importantă regulă pe care i-o insuflase Ted și anume aceea să nu se încreadă în nimeni, niciodată. Însă marile bucurii și realizări în viață nu se obțin niciodată fără riscuri sau sacrificii…

Mi-au plăcut mult ambii eroi, două persoane ce par complet diferite la prima vedere, dar care se dovedesc perfect compatibile, chimia dintre ei fiind evidentă încă de la primele pagini ale cărții.

Alf este o eroină cu totul aparte, un ghem de contradicții. Pe de o parte, era învățată să se poarte și să se lupte ca un bărbat, iar pe de altă parte, latura feminină iese pregnant în evidență atât în momentul în care era în preajma copiilor, arătându-le multă afecțiune și bunătate, cât și când era în preajma lui Hugh, de care se îndrăgostește nebunește și pentru care ar face orice sacrificiu.

Hugh, la rândul lui, dincolo de aparența de bărbat dur și neînfricat, ascunde o surprinzătoare sensibilitate, dovedindu-se capabil de multă iubire și tandrețe. Este absolut remarcabil pentru acele vremuri că, deși știa că al doilea băiat nu era fiul lui biologic, îl iubea la fel de mult ca și pe fiul lui cel  mare, iar în momentul în care acesta este răpit, nu pregetă nicio clipă în a-și pune viața în pericol pentru a-l salva.

La începutul fiecărui capitol există un fragment dintr-o povestioară plină de tâlc, ”Prințul negru și Șoimul de aur”.

Finalul micii povestiri este foarte romantic și sugestiv. În timp ce părinții lor, vrăjitoarea albă și vrăjitorul negru, se vânaseră și distruseseră reciproc, copiii lor găsiseră cheia fericirii perfecte, fiecare dintre ei completându-l și întregindu-l pe celălalt, tocmai pentru că erau atât de diferiți unul de altul.

”- Pentru că eu sunt Albă și tu ești Negru, iar împreună ne echilibrăm. Mama ta și tatăl meu n-au înțeles niciodată asta. Ei au văzut doar diferențele dintre ei, nu ce-ar fi putut să fie împreună dacă încercau.”

”Așa că Dinastia Neagră și Dinastia Albă se uniră și formară împreună Dinastia Cenușie.

Noul rege și regina lui avură vreo doisprezece copii și prea mulți nepoți ca să-i numărăm și chiar trăiră în pace și fericire foarte, foarte mult timp.”

Am inclus cartea în Top 10 eroine remarcabile din cărțile historical-romance

Cărțile autoarei Elizabeth Hoyt pot fi comandate pe elefant.ro, libris.ro, litera.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, carturesti.ro, emag.ro, cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Elizabeth Hoyt