Delicatese Literare
Recenzii

Era și timpul să aprind iar stelele de Virginie Grimaldi, Editura Univers – recenzie

Era și timpul să aprind iar stelele

(Il est grand temps de rallumer les étoiles – 2018)

Virginie Grimaldi

Editura Univers

Traducere: Alexandru Vlad

Nr. de pagini: 320

An apariție:  2019

Primele romane ale autoarei Virginie Grimaldi (n. 1977) au fost toate bestsellere (Prima zi din restul vieții mele, O să-nțelegi când o să fii mai mare, Parfumul fericirii e mai puternic în ploaie). În 2018, ocupa locul 6 în Top 10 al romancierilor francezi care au vândut cele mai multe cărți în Franța. Era și timpul să aprind iar stelele este cea de-a patra carte a sa.

Ana, o mamă care crește singură o fiică adolescentă și una de doisprezece ani, epuizată de muncă și probleme financiare, simte că a pierdut legătura cu ființele pe care le iubește cel mai mult pe lume. Știe că numai de ea depinde să salveze situația, așa că face un gest nebunesc: pleacă împreună cu cele două fete, într-o rulotă, într-o călătorie în țările scandinave! Pe drum își fac confesiuni, se ceartă și se împacă, află secrete una despre alta, se scaldă într-un fiord norvegian și privesc împreună lumina stelelor. Era și timpul: la sfârșitul călătoriei, nimic nu mai este ca înainte.

„O poveste plină de emoție, umor și tandrețe […] o carte care îți redă puterile.“ (Femme actuelle)

„Există o nostalgie caldă care plutește și rămâne, dincolo de glume […] în relația Anei, personajul feminin principal, cu mama sa și cu fiicele ei. Îți atinge inima, nu-i așa?“ (Libération)

Era și timpul să aprind iar stelele” de Virginie Grimaldi este o carte fermecătoare despre legăturile de familie și regăsirea de sine, despre prietenie și despre lecțiile pe care le putem învăța unul de la celălalt, o carte plină de umor, tandrețe, dragoste și umanitate! O carte plină de mesaje generoase, strecurate discret în poveste, care mi-a adus aminte de un alt roman memorabil – ”Un bărbat pe nume Ove” de Fredrik Backman.

Scrisă într-un stil simplu și deloc pretențios, cartea reușește să te captiveze încă de la primele pagini, dovedindu-se a fi o adevărată pledoarie pentru speranță și încrederea în a doua șansă!

Câți dintre noi nu am cochetat, măcar o dată, cu ideea de a lăsa toate problemele în urmă și a o lua de la capăt?

Anna, în vârstă de 37 de ani, este copleșită de griji, încercând din răsputeri să le ofere fiicelor ei un nivel decent de trai, lucrând pe post de chelneriță, în timp ce facturile neachitate se adună teancuri, iar somațiile executorilor judecătorești sosesc zlnic. Prinsă ca într-un cerc vicios în aceeași rutină zilnică, își întâlnește fiicele doar la micul dejun, ratând multe evenimente importante ce se petrec în viața acestora.

În vârstă de 17 ani, Chloé avusese cândva vise mari, dar alesese să renunțe la ele pentru a o ajuta pe mama ei. Suferind încă după divorțul părinților ei din urmă cu șapte ani, mai ales că avusese o relație specială cu tatăl ei și nu înțelesese niciodată motivul despărțirii părinților ei, Chloé era însetată după afecțiune, mulțumindu-se cu oricât de mici fârâme i s-ar fi oferit. Cu stima de sine la pământ, Chloé se arunca în relații pasagere cu băieții, oferindu-și trupul în schimbul unui substitut de iubire, dar care se risipea ca fumul, toate cele patru relații ale ei de până acum terminându-se în același mod umilitor. Imediat ce relația se consuma fizic, băieții treceau la următorul ”trofeu”, ignorând-o complet pe Chloé ca și cum ea nu însemnase nimic pentru ei.

Lily, în vârstă de 12 ani, se confruntă cu propriile ei probleme. La școală este hărțuită de două colege, sora ei mai mare nu comunică deloc cu ea, mama muncește din greu toată ziua iar seara este mult prea epuizată să perceapă frământările fiicei ei mai mici, dar, spre deosebire de Chloé, nu duce deloc lipsa tatălui, din contră, consideră că sunt o corvoadă vizitele anuale când îl întâlnește pe acesta la Marsillia, în timp ce locuiește o săptămână la bunica paternă. Lily se retrăsese astfel în sine, preferând compania șobolanului ei domestic de companie, pe care îl denumise sugestiv Mathias, după numele tatălui ei, că doar se știa că șobolanii sunt primii care părăsesc corabia în caz de pericol. Motivul divorțului părinților este un mister care ne va fi dezvăluit mult mai târziu, când multe evenimente din trecut vor fi așezate într-o altă lumină.

Câteodată, ceea ce poate părea un mare ghinion poate fi catalizatorul ce declanșează un nou început.

Anna a fost pe nedrept concediată, patronul ei intenționând să-și aducă amanta în locul ei. Ajungând mai devreme acasă, Anna a avut un adevărat șoc găsind un bărbat dezbrăcat în baia ei și pe Chloé ieșind sumar dezbrăcată din dormitor.  A fost doar începutul revelațiilor în privința fiicelor ei, Anna primind șoc după șoc, ca și cum de pe ochi i se ridicase un voal care o împiedicase până atunci să perceapă realitatea.

Încurajată de bunica ei, Anna a luat o decizie radicală și complet surprinzătoare. În loc să-și plătească facturile restante cu suma oferită drept despăgubire de la patronul ei, Anna a decis să împrumute o rulotă de la tatăl ei și să plece într-o călătorie temerară spre… Polul Nord!

Timp de două luni, Anna, Lily și Chloé vor trăi aventuri fabuloase și miraculoase. În călătoria lor prin Scandinavia,  Anna și fiicele ei se vor alătura unui grup de globetrotteri.

Julien era fondatorul grupului și călătorea cu fiul lui autist, Noe, în vârstă de treisprezece ani.

Din grup mai făceau parte:

  • Marine și Greg, doi tineri căsătoriți din Biarritz, și câinele lor, Jean-Leon. În fiecare zi, aceștia trimiteau câte o vedere cu locul vizitat către locatarii căminului de bătrâni la care lucrau. Acest cuplu a apărut și în cartea ”O să-nțelegi când o să fii mai mare”.
  • Diego și Edgar, doi octogenari din Auvergne. Inițial, aceștia trebuiau să facă această călătorie împreună cu soțiile lor, Madeleine și Rosa, dar ele decedaseră la două săptămâni una după alta, în urmă cu o lună. Cei doi nu erau prea vorbăreți, dar de fiecare dată când deschideau gura o făceau pentru a vorbi despre soțiile lor.
  • Françoise și François și copiii lor, Louise și Louis, de șaptesprezece și de nouă ani. Françoise era avocat, iar François om de afaceri, însă deciseseră să facă acea călătorie întrucât sesizaseră că ambii copii prea se obișnuiseră cu un stil de viață luxos și doreau să-i readucă cu picioarele pe pământ. Pentru aceasta, optaseră pentru un mic vehicul de un confort rudimentar.

La începutul călătoriei, văzând că se îngroașă gluma și mama lor chiar intenționează să ajungă la destinație, ambele surori s-au unit în a-i face cât mai multe șicane pentru a o face să se răzgândească. M-a amuzat ingeniozitatea fetelor în a provoca noi farse, dar și modul inteligent în care mama lor a reușit să le contracareze pe toate. 😊

Foarte interesante sunt și discuțiile și interacțiunile dintre membrii grupului. Pe măsură ce călătoria avansează, ne sunt dezvăluite mai multe povești de viață, descoperim că unele lucruri nu sunt ceea ce par la prima vedere și mai multe secrete ne sunt dezvăluite.

Dincolo de locurile fascinante pe care le vizitează, Anna, Chloe și Lily trebuie să își înfrunte demonii lor interiori: atacuri de anxietate, hipersensibilitate, nevoia de afecțiune, teama de abandon… O călătorie sublimă între mamă și fiice, la capătul căreia fiecare dintre ele a devenit mai puternică, regăsindu-se pe sine și reparând punțile de comunicare cu celelalte.

”Avem ceva ce nu va dispărea niciodată.

Suntem o familie”

În plan secundar, ne delectăm și cu o emoționantă și înduioșătoare poveste de dragoste, finalul romanului rezervându-ne o adevărată surpriză.

”Era și timpul să aprind iar stelele”  este o carte caldă, optimistă, cu multe lecții de viață ascunse subtil în paginile romanului, la sfârșitul căreia te simți îmbogățit sufletește.

O recomand cu mult drag!

Fragment din roman:

„- Mamă, tu l-ai citit pe Apollinaire?

Lily se uită la mine, așteptându-mi răspunsul. Când lucrurile izvorăsc dintr-o hotărâre impulsivă, problema este că nu poți anticipa toate urmările. Astfel, nu bănuisem cât de complicat putea fi să le predau lecții fiicelor mele.

În fiecare dimineață, timp de două ore, facem lecții și exerciții. În fiecare dimineață, timp de două ore, Chlo proclamă că, în orice caz, nu va lua bacul, iar Lily se joacă folosindu-și pixurile pe post de păpuși.
Astăzi, poate și datorită ploii, fetele sunt aproape concentrate. Chloe n-a adormit decât de două ori la Falsificatorii de bani de Gide și Lily n-a pus până acum decât câteva întrebări, ca să câștige timp.

– Îl știu puțin, l-am studiat la școală, i-am răspuns, așezându-mă lângă ea.

– Era orb, nu-i așa?

Îmi pune sub ochi cartea și-mi arată un rând:

– Spune: „Era și timpul să aprind iar stelele”, dar ele sunt deja aprinse. Trebuie să-și schimbe oftalmologul!

Chloe suspină:

– Nu la stelele de pe cer se referă, de fapt.

Lily o fixează cu ochii ei rotunzi:

– Da? Poate că există stele și altundeva decât pe cer? Voi, cei mari, sunteți ciudați rău.”

Cartea Era și timpul să aprind iar stelele de Virginie Grimaldi poate fi comandată pe edituraunivers.ro, elefant.ro, libris.ro, emag.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Univers

Recenzii și prezentări cărți Virginie Grimaldi

14 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *