Eu sunt Maia de Maia Morgenstern, Editura Litera – recenzie

Eu sunt Maia

Maia Morgenstern 

Editura: Litera 

An apariție: 2022 

Nr pagini: 384

MAIA MORGENSTERN se naşte la Bucureşti, pe 1 mai 1962. Încheie studiile de licenţă la IATC în 1985, la clasa lui Dem Rădulescu. Este repartizată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, apoi revine la Bucureşti, unde joacă la Teatrul Evreiesc de Stat şi la Teatrul Naţional. Realizează proiecte artistice de anvergură, atât în teatru, cât şi în film, alături de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Theo Angelopoulos, Marta Mészáros, Mel Gibson. Pe scena TNB se remarcă în spectacole precum O trilogie antică, după Euripide şi Seneca, Dama cu camelii după Al. Dumas fiul, Vizita bătrânei doamne de F. Dürrenmatt. La TES, unde este şi manager, din anul 2012, interpretează roluri remarcabile, în producţii ca Astă seară: Lola Blau de G. Kreisler sau Jocul regilor de P. Kohout. Colaborează cu teatre din ţară şi de peste hotare, iar printre filmele cele mai importante sunt Balanţa , Cel mai iubit dintre pământeni sau Patimile lui Hristos. A fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma, Premiul Felix al Academiei Europene de Film, Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă, Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, în Franţa, Ordinul Regal „Nihil Sine Deo”. Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează, în anul 2003, Actriţa şi Femeia anului. În 2018 devine Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti şi este decorată de către Preşedintele României cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofiţer.

La vremea asta joc. Joc şi interpretez tot felul de personaje. Potrivite pentru vârsta mea, pentru experienţa mea, pentru viaţa pe care am trăit‑o. Joc şi particip în tot felul de spectacole, evenimente artistice. Mă pregătesc aşa cum o fac de‑o viaţă: mai întâi citesc textul (de şapte ori fiecare replică, apoi totul), repet mişcarea, respect indicaţiile. Dar, mai ales, mă documentez: citesc, ascult (muzică şi poveşti), încerc să reconstitui fapte reale sau să‑mi imaginez o epocă, o lume. Uneori reuşesc, alteori doar îmi închipui. Dar pentru mine e foarte important. Învăţ, studiez, descopăr.

Vreau să vină vara, MAMĂ, să nu mai cari lemnele din magazie până la etajul doi, unde‑i apartamentul nostru. Dimineaţa şi seara. Vreau să vină vara, să stăm cu geamurile deschise, larg deschise, zi şi noapte. Vreau… Mama, Sara Morgenstern, născută Rappaport, îmi spunea: – Stai puţin, ai răbdare! Întâi vine primăvara. Şi începea să cânte. Mama cânta tot timpul. Vine, vine priiiiimăvaraaaa Se aşterne‑n toooooaaaată ţara Floricele pe câmpiiiiii Hai să‑le‑adunăm copiiii! – Când vine, mamă? Când vine? – În martie, keţală! – Daaaa, siiiigur! Mi‑ai promis de 1 martie, şi uite ce frig e! Şi plouă! Şi ninge… Şi e zloată! – Nuu, draga mea, nu! Asta e zăpada mieilor. Se topeşte imediat. Dar, uite, îţi promit că de 8 martie o să fie frumos!

Eu sunt Maia, publicată sub egida editurii Litera, o continuare a romanului-jurnal Nu sunt eu, este un album de gânduri, amintiri, iluzii, dorințe și credințe zugrăvite în scris, cu măiestrie artistică, de Maia Morgenstern, o carte ce transmite emoție pură și emană, atât simplitate, frumusețe și eleganță, cât și  bucurie, respect și mulțumire sufletească.

Cu umor, autoironie, dar și afectivitate, autoarea se prezintă, în fața cititorilor și publicului său, cu bune și cu mai puțin bune, deschizând portița inimii sale pentru a cunoaște o altă latură a sa dincolo de voce, zâmbet și privire. Astfel, o cunoaștem pe fetița Maia, zvăpăiată și plină de curiozitate, lumina, suflul și iubirea părinților săi, Sara și Dusea Morgenstern, pe adolescenta Maia, plină de viață, care aspiră la mai mult, pe femeia și mama Maia, care iubește, greșește, crește, o ia de la capăt, respiră, transpiră, muncește, dar și pe Actrița Maia Morgenstern, care joacă, citește, călătorește, iubește, dorește, plânge, luptă, mulțumește și… o ia de la capăt!

Dincolo de cuvintele așternute în scris, OMUL Maia Morgenstern simte și trăiește asumat prezentul, rememorează trecutul cu duioșie, durere și respect deopotrivă și privește spre viitor cu încredere, curaj și speranță.

”E felul meu de a afirma: «Am încredere! IUBESC viața! Cu bucurii și lacrimi! Cu soare și vânt! Cu tăceri și țipete!»

NU! Nu-mi vine să râd în fiecare zi.

DA! Îmi vine să mă cert în fiecare zi.

Da, sunt momente când mă ascund adânc într-un colț al sufletului meu sau al casei mele. Și plâng. Mai sparg o farfurie – îmi tremură mâinile. Mai strivesc o sudalmă (a se citi «înjurătură») între dinți – sunt exagerată.”

De la prima și până la ultimă filă a cărții, se simte însă dragostea pentru teatru, pentru această formă de artă a spectacolului care presupune o muncă titanică, una în echipă, formată din oamenii din spatele scenei – actori, regizori, proiectanți, constructori, tehnicieni, etc – și oamenii din fața scenei – publicul. Astfel, suntem transpuși în lumea plină de magnetism a TEATRULUI românesc, cel care reușește să triumfe, pe timp de ploaie, ninsoare sau furtună, cu mască sau fără mască, datorită oamenilor. Întotdeauna! Astfel, Maia Morgenstern aduce un omagiu și oferă o ,,adâncă reverență TUTUROR susținătorilor TEATRULUI, ARTEI, CULTURII” – prieteni și colegi dragi, din apropiere sau din depărtare, prezenți sau plecați pe un tărâm mai bun, mai mult sau mai puțin cunoscuți și, nu în ultimul rând, cei necunoscuți, dar acolo, lângă ei.

”Am fost în teatru. Am fost la teatru, în teatru. La muncă.

În teatru miroase a spirt și clor. În Teatru miroase a spital. Am muncit ce aveam de muncit în teatrul cu miros de spital, cu mască pe figură.

Așa TREBUIE.

Abia dacă puteam respira. Am și repetat. Am și cântat cu masca pe față. M-am jucat cu masca pe figură. Am vrut să fac glume cu masca. M-am sufocat.

Ce FRUMOS știm noi să descriem în versuri albe, fără rime, dar cu ritm ascuns, precis cu bătăile inimii, cum știm noi să descriem parfumul misterios al scenei… care ne îmbată până la pierderea simțurilor, a uzului rațiunii!

Acum miroase a spirt și a clor, a spital… ”

Scriitura simplă, dar caldă, fără artificii, dar vibrantă, oferă lecturii lejeritate; gândurile autoarei, deși fragmentate și fără a avea continuitate, invită cititorul la introspecție și-i oferă lecții de viață, de curaj, modestie și prietenie. Este o călătorie în trecut, printre doruri și nostalgii, printre iluzii și aspirații, printre oameni dragi, plecați, dar nicicând uitați; este o trăire a prezentului cu zâmbet și durere, cu realizări și pierderi, alături și departe de oameni, cu strigăte și tăceri brute, cu amintiri și speranțe.

Eu sunt Maia nu este un roman de acțiune cu intrigă și personaje frumos creionate; este o poveste de viață, un strigăt de eliberare sufletească, redate în scris de un OM frumos prin simplitate și modestie care trăiește zi de zi cu curaj și asumare, care continuă, și la maturitate, să învețe pentru a ști, pentru a nu uita, să iubească pentru a avea tărie sufletească, să lupte pentru a învinge, să muncească pentru împlinire și mulțumire de sine, să plângă pentru a zâmbi mâine, să greșească pentru a(se) ierta….

”Aș păstra toate amintirile pentru mine . Le-aș toarce, le-aș țese frumos, le-aș împleti, le-aș coase și ți le-aș dărui.”

Cartea Eu sunt Maia de Maia Morgenstern poate fi comandată de pe litera.ro, elefant.ro, libris.ro

Recenzii cărți Editura Litera

Recenzii și prezentări cărți autori români

Recenzii și prezentări cărți de nonficțiune