Fata mecanică de Anna Mazzola, Editura Humanitas Fiction – recenzie

Fata mecanică

(The Clockwork Girl – 2022)

Anna Mazzola

Editura Humanitas Fiction

Colecția Raftul Denisei

Traducere:  Irina Bojin

Nr. de pagini: 376

An apariție: 2024

Scriitoarea britanică ANNA MAZZOLA este autoarea a cinci romane de mare succes atât în țara natală, cât și în străinătate. De profesie avocat specializat în drepturile omului, cărțile sale abordează deseori consecințele crimelor și ale injustiției, iar printre autorii care au influențat-o se numără Daphne du Maurier, Shirley Jackson și Sarah Waters. Romanul său de debut, The Unseeing (2016), a fost nominalizat la Historical Writers’ Association Debut Crown în 2017 și a câștigat Edgar Allan Poe Award în 2019. The Story Keeper (2018), cel de-al doilea roman, a consacrat-o definitiv ca pe o voce literară de o mare prospețime și i-a adus o nominalizare pe lista lungă la Highland Book Prize în 2018. A fost urmat de Fata mecanică (The Clockwork Girl, 2022; Humanitas Fiction, 2024); acesta i-a adus Annei Mazzola două nominalizări pe lista scurtă la premiile CWA Dagger și una la premiile Fingerprint în 2023, precum și o nominalizare pe lista lungă la Dublin Literary Award pentru 2023. Cel de-al patrulea, The House of Whispers (2023), a fost desemnat romanul istoric al anului de către Sunday Times. The Book of Secrets, cel mai recent roman al Annei Mazzola, apare în martie 2024, iar în 2025 este programată lansarea unui thriller semnat cu numele de Anna Sharpe. Anna Mazzola este, de asemenea, voluntară la Doorstep Library, unde lucrează cu tineri defavorizați, și membră a consiliului de administrație al Red Dress, o organizație artistică dedicată femeilor și copiilor care supraviețuiesc violenței. Locuiește în sudul Londrei, împreună cu soțul ei, cei doi copii, o pisică neagră și un șarpe.

Bestseller Sunday Times la categoria roman istoric în 2022, Fata mecanică este nominalizat la Dublin Literary Award pentru 2023. O lectură captivantă, un univers construit cu minuție și o intrigă bine dozată. 

Paris, 1750. Păsările cad înghețate din cer, iar orașul e amorțit de un ger cumplit. Săracii, pribegii și nefericiții care își duc cu greu zilele pe străzile pline de miasme – le bas peuple – sunt în așteptarea unui prilej de a da glas mâniei lor, iar Ludovic al XV-lea are ambiția ca domnia lui să o depășească în strălucire pe cea a ilustrului său străbunic. Madelaine are și ea un vis: să-și salveze nepotul de mizerie și viciu. Ajunsă în casa unui bizar ceasornicar, cameristă a nu mai puțin neobișnuitei lui fiice, Véronique, ea va trebui să-și ascundă cu dibăcie trecutul, intențiile și chiar sentimentele. Este doctorul Reinhart, stăpânul ei, un geniu al mecanicii și-al anatomiei, sau e înrobit forțelor răului? De răspunsul pe care va reuși să-l dea Madelaine depind nu numai viața ei și cea a firavului său protejat, ci chiar liniștea marchizei de Pompadour și, în ultimă instanță, a Franței.

Fata mecanică este o capodoperă a literaturii gotice pe care o vor îndrăgi și împătimiții ficțiunii istorice. – Magazine Sunday Express

Trei figuri feminine memorabile, prinse intr-o rețea de uneltiri și crime. Un roman de neratat! – Elodie Harper

O carte palpitantă, în care se îmbină complotul, spionajul, lupta pentru supraviețuire. Scrisă cu un deosebit rafinament, dă viață unei atmosfere uluitoare… un triumf al suspansului, dar si al sensibilității. – Mary Chamberlain

Evocând o lume a păcatului și a pericolului, acest amețitor roman istoric este de o originalitate remarcabilă. – Heat Magazine

Fata mecanică de Anna Mazzola este carte deosebit de captivantă, cu o atmosferă gotică, plină de mister și o intrigă originală, care îmbină magistral ficțiunea cu realitatea istorică.

Scandalul copiilor dispăruți este inspirat dintr-un fapt real, iar obsesia lui Ludovic al XV-lea pentru moarte și automate este cunoscută în istorie.

Acțiunea este relatată din perspectiva a trei personaje feminine memorabile, provenind din clase sociale diferite.

Madeleine, personajul principal, are o poveste de viață extrem de tristă. Obligată de mama ei, patroană de bordel, să se prostitueze de la vârsta de 12 ani, a fost desfigurată de un client sadic, ajungând astfel să se ocupe de curățenie și sarcini administrative. Când brutalul și coruptul polițist Camille o contactează, propunându-i să devină iscoadă în casa lui Maximilian Reinhart, un ceasornicar genial și foarte excentric, Madeleine acceptă, sperând ca astfel să obțină banii necesari pentru a putea evada din casa sinistră a mamei ei împreună cu Emile, micuțul și firavul ei nepot, pe care îl adora.

Angajată ca fată bună la toate și cameristă a lui Veronique, fiica lui Reinhart, Madeleine se simte inconfortabil încă din prima zi, neliniștind-o toate acele automate ciudate din casă, precum și vizitele ciudate în toiul nopții ale unor oameni ce păreau să care cadavre.

De asemenea, în ciuda creațiilor geniale ale lui Reinhart, Madeleine nu poate să nu simtă o strângere de inimă realizând că atât iepurele, cât și superba pasăre ce serviseră drept modele pentru automatele lui Reinhart au fost sacrificați pentru a li se folosi blana, respectiv penele, pentru un plus de veridicitate.

Veronique, fiica lui Reinhart, a crescut într-o mănăstire până la vârsta de 17 ani, unde a trecut prin multe episoade traumatizante, culminând cu moartea prietenei ei Clementine. Disperată să nu se mai întoarcă niciodată acolo, Veronique încearcă din răsputeri să-i facă pe plac tatălui ei, învățând cu sârg tainele anatomiei și ale mecanismelor.

Dispariția mai multor copii neliniștește populația, mai ales că poliția nu pare să depună niciun efort pentru a descoperi făptașul.

A treia figură feminină centrală a cărții este ambițioasa Jeanne-Antoinette Poisson, de origine umilă, instruită să fie curtezană, expertă în arta conversației, lingușirii, distracției și manipulării. După ce a ajuns amanta regelui Ludovic al XV-lea, a fost înnobilată de acesta ca marchiză, celebra Madame de Pompadour. Cu mulți dușmani la curte, atinsă de tuberculoză, realizând că nu va mai putea să-i ofere multă vreme regelui favorurile sexuale, Jeanne era disperată să nu-și piardă privilegiile obținute cu atâta greutate.

Ițele se încurcă tot mai mult, misterul se adâncește, iar în a doua parte a cărții se conturează un scenariu terifiant, desprins parcă din filmele de groază.

Finalul ne aduce însă o spectaculoasă răsturnare de situație, aducând o rază de speranță în întunericul profund de până atunci.

Mi-a plăcut cum Anna Mazzola a reușit să surprindă atmosfera Parisului din această perioadă, un oraș al contrastelor, cu miasme respingătoare la tot pasul, inclusiv în palatul regal. O epocă în care cei bogați își permiteau să arunce sume exorbitante pe mici capricii, în timp ce oamenii obișnuiți erau săraci, nepuncioși și lipsiți de orice speranță de viitor. Femeile erau supuse puterii și toanelor bărbaților, obligate să accepte abuzurile acestora, cu puține opțiuni la îndemână, indiferent de clasa din care făceau parte, după cum se observă și din portretizarea celor trei femei.

La prima vedere, Madeleine, Veronique și Jeanne nu par să aibă mai nimic în comun, însă, prin hazardul sorții, destinele lor se intersectează, fiecare dintre ele având o influență asupra vieții celorlalte.

Vă recomand cu drag cartea!

Cartea Fata mecanică de Anna Mazzola poate fi comandată pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți din colecția Raftul Denisei

Recenzii și prezentări cărți cu mister

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți istorice