Fiica zeilor. Plecarea celor vechi de Nicolina Halgaș, Editura Siono – recenzie

Fiica zeilor. Plecarea celor vechi

Nicolina Halgaș

Editura Siono

Nr. de pagini: 278

An apariție: 2021

O carte cu majuscule ce poartă cititorul în timp, în vremurile străvechi. când Zeii coborau printre oameni, când miturile și legendele de astăzi reprezentau elemente concrete ale viții de zi cu zi. V-ați întrebat vreodată de unde vin Călușarii? Dar Ielele? Dar entitățile mitice care populează și astăzi folclorul românesc? Scriitoarea Nicolina Halgas într-o adevărată epopee a civilizației dacilor dintre secolele V și VI d.Hr., ne invită într-o călătorie în zorii istoriei poporului român, printre dacii liberi, aflați la răscrucea dintre două credințe - cea politeistă și creștinism. Folosind referințe de excepție (Hadrian Daicoviciu, Romulus Vulcănescu, Vasile Pârvan, ca să menționăm doar câteva nume) autoarea înfățișează esența originii și folclorului românilor prin intermediul unei pleiade de personaje creionate precis a căror existență se defășoară în deplină comuniune cu Natura și zeitățile acesteia.

Ca fan al genului fantasy care mă aflu, întotdeauna îmi atrag atenția aparițiile românești de pe piață. Numărul lor a crescut în ultimii ani, iar de cele mai multe ori calitatea acestor scrieri se află la nivelul pieței internaționale. Așadar, am găsit pe rafturile libris.ro romanul „Fiica zeilor. Plecarea celor vechi” de Nicolina Halgaș, o carte care mă tentase încă de la apariția ei, și iată că i-a venit rândul.

Atât titlul, cât și coperta stârnesc întrebări: cine e această fiică a zeilor? Despre care zei este vorba?

Acțiunea este plasată într-un spațiu și timp istorico-mitic, pe care eu l-aș încadra undeva după retragerea aureliană din Dacia,  în zona Apulum, în munți.

Pe un munte sălbatic trăia tânăra Iiana, abia ieșită din adolescență, sihastră care avusese drept companie numai pe bătrâna Petra, care plecase la nemuritori. Cele două se îndeletniceau cu meșteșugul prelucrării plantelor în poțiuni și unguente vindecătoare, pe care le schimbau cu cei aflați în satul din apropiere și la stână, pentru cele trebuincioase traiului – hrană, veșminte.

Rămasă singură, numai cu lupoaica Varkana și cu ființele magice ce trăiau în pădure, Iiana simte că a sosit vremea să se apropie de săteni și să dezlege misterul originii sale.

Satul era populat de urmașii dacilor, care își păstraseră încă tradițiile și religia, respectând vechile pravile și pe vechii zei. Astfel, printre ei se aflau cei din frăția Călușarilor, ai căror vătaf era Romanh, fiul Anei, un tânăr chipeș, destoinic și puțin aprig. Lângă sat se află și un castel, autoarea alegând să introducă și elemente de medieval timpuriu în poveste, condus de un Cavaler fără nume, văduv cu două fiice,Valeria și Iulia (probabil de origine romană, luând în considerare numele). De fapt, toate numele care apar în carte dezvăluie un amestec de culturi, care vrea să scoată în evidență perioada plină de frământări și de schimbări prin care treceau aceste pământuri, atinse încă de ființele mitice din altă lume, cum ar fi Fata de Apă, Pădureanca, Moșul Codrului, brehnele și chiar Varkana, o lupoaică magică ca nicio alta din regiune.

Vlad, un tânăr oștean de la castel este vrăjit de Fata de Apă, care dorea ca acesta să se alăture suitei sale, însă va fi salvat de Romanh și Călușarii lui, ba chiar introdus apoi în acest cerc care, prin dansurile lor, îndepărtau răul și refăceau echilibrul.

Pentru același echilibru se lupta și Iiana, atât în sine însăși să îl trezească, cât și în lumea din jur, care mare nevoie avea.

Năvălitorii iau cu asalt satul și castelul, însă oamenii locului reușesc să îi pună pe fugă, nu fără pierderi grele. Iiana poate înțelege animalele și poate comunica cu ele, așa cum comunica și cu ființele magice. În preajma oamenilor îi e mai greu, nefiind învățată cu ei, însă cei din sat o îndrăgesc rapid, mai ales când se dovedește de mare ajutor atât în luptă, cât mai ales după, pentru vindecarea răniților. Romanh și Vlad sunt cei doi care sunt fermecați de tânără, dar nu prin vrăji, ci prin dragoste. Ea însă trebuie să treacă prin propriile teste pentru a descoperi cine e, iar locul ei nu e printre oameni, pentru care o nouă eră stă să înceapă. Totuși, știința sa nu va pieri, fiind transmisă către Rholes, un tânăr Călușar cu înclinații spre arta vindecării.

Vom urmări pas cu pas traseul și transformarea Iianei, devenirea ei sau, mai degrabă, întoarcerea la esență. Vom fi martorii unor călătorii fascinante în lumea spiritului, dar și a multor aventuri pământene, încărcate, la rândul lor, de lupte și de teste, căci și Romanh și Vlad trebuie să își găsească drumul, iar pe lume sunt destui oameni puși pe rele, care vor vrea să facă necazuri printre săteni.

Cele scrise mai sus sunt doar niște linii directoare ale narațiunii, fără să aibă valoare de rezumat nicidecum.

Deși cartea nu e voluminoasă, necesită o lectură pe îndelete, având un ritm molcom, prezentând numeroase elemente de folclor și țesând o atmosferă palpabilă, pe care o poți chiar vedea cu ochii minții și simți cu inima. Nu e prima carte inspirată din folclorul și mitologia dacică pe care o citesc și mă bucură faptul că se explorează această arie foarte ofertantă, într-atât încât să putem călători înspre zone de acces lăsate adeseori în umbră, care nu trebuie însă uitate. Și nu, asta nu se referă la unele curente și tendințe actuale care pot duce în derizoriu fenomenul, dacă îl privim superficial, ci la felul în care și alte arii ale vechii Europe au fost accesate literar, precum cea celtică sau cea scandinavă, cu mult succes.

Faptul de a aduce în lumină rădăcinile, de a rememora vechile religii europene și transformările care s-au petrecut de la antichitate la medieval, chiar și prin intermediul unor cărți fantasy, nu poate fi decât un prilej de cunoaștere, iar cunoașterea este, până la urmă, specifică omului, indiferent de epocă, pornind din vremuri străvechi și urcând pe ramurile timpului și, de ce nu, ale Copacului Vieții.

Mai trebuie să remarc ediția îngrijită și coperta care, observată cu atenție, oferă prin elementele grafice indicii despre conținutul cărții și chiar despre identitatea Iianei.

Iubitorii poveștilor și ai fantasy-ului mitologic vor fi bucuroși să se delecteze cu acest roman țesut cu dedicare și cu iubire pentru armonie și înțelepciune. Vor găsi în paginile sale numeroase elemente care să-i surprindă și să îi încânte.

”Am început cu ploaia pentru că mi se părea mai ușor să o ascult în adâncul meu. Mai întâi am ascultat. Apoi am auzit-o cum cădea și-am tras-o peste mine ca pe o mantie. Am îmbrățișat-o și m-a prins și ea în brațe. Mi-am trecut mâna prin frunzișul ud, printre florile cireșilor sălbatici, până când degetele mi s-au prefăcut în apă și apoi brațele și tot trupul mi s-au revărsat peste grădinile înflorite. Simțeam rădăcinile hrănindu-se cu mine și aruncându-mă înapoi în lume prin frunze și prin flori. M-am încins cu un brâu de curcubeu și-am privit lumea de sus.”

Cartea Fiica zeilor. Plecarea celor vechi de Nicolina Halgaș poate fi comandată de pe libris.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Siono

Recenzii și prezentări cărți autori români

Recenzii și prezentări cărți fantasy