Frontul de acasă de Kristin Hannah, Editura Litera, Colecția Blue Moon – recenzie
Frontul de acasă
(Home Front – 2012)
Kristin Hannah
Editura Litera
Colecția Blue Moon
Anul apariției: 2020
Număr pagini: 412
Traducere din limba engleză: Alexandra Axinte -Cristea
KRISTIN HANNAH a scris peste 20 de romane, printre acestea numărându-se bestsellerurile A doua șansă (On Mystic Lake,1999), Aleea cu licurici (Firefly Lane, 2008), carte vândută în 1,2 milioane de exemplare, Grădina de iarnă (Winter Garden, 2010), Privighetoarea (The Nightingale, 2015), roman tradus în 43 de limbi și vândut în 2 milioane de exemplare, Dincolo de stele și Un nou început (The Great Alone, 2018 ), cea mai nouă carte a sa. Aleea cu licurici a devenit bestseller absolut în 2009, un roman esențial care a adus împreună femeile pentru o cauză comună, iar Privighetoarea a fost votată, în 2015, cea mai bună carte a anului de către Amazon, Buzzfeed, iTunes, Library Journal, The Wall Street Journal și The Week. În plus, romanul a câștigat Premiul Goodreads și People’s Choice Award. Audiobookul Privighetoarea a câștigat Premiul pentru audiobookul anului la categoria ficțiune. Romanele sale Privighetoarea, Un nou început și Frontul de acasă urmează să fie ecranizate de case de producție importante. Înainte să se dedice în totalitate scrisului, Kristin a lucrat ca avocat. Locuiește în Pacific Northwest împreună cu soțul ei.
Ca multe alte cupluri, Michael și Jolene Zarkades sunt nevoiți să facă față diferitelor probleme din viața de zi cu zi – copiii, carierele, facturile, treburile casnice – deși căsnicia lor se duce de râpă. Jolene, pilot de elicopter militar, este trimisă pe front, iar Michael rămâne acasă, unde trebuie să aibă grijă de fetele lor și să se descurce și cu dosarele pe care trebuie să le prezinte în instanță.
Mamă fiind, Jolene își părăsește familia cu inima sfâșiată, dar nu poate să nu-și facă datoria de soldat. În scrisorile pe care le trimite, ea descrie viața de campanie în culori frumoase, nevrând să-i sperie pe cei de acasă. Dar războiul o va schimba iremediabil pe Jolene. În fața dramei pe care o trăiește soția lui, Michael trebuie să-și înfrângă temerile cele mai întunecate și să lupte și el – pentru familie și pentru lucrurile care contează cel mai mult în viața lui.
Frontul de acasă prezintă o imagine profund onestă a căsniciei moderne și explorează suferințele pe care le provoacă războiul unei familii americane obișnuite. Este o poveste despre iubire, pierdere, eroism, onoare și, în cele din urmă, speranță.
,,Hannah a scris o poveste remarcabilă despre datorie, dragoste , putere și speranță, care este în același timp percutantă și cu totul captivantă și adevărată.” – Library Journal
,,În Frontul de acasă regăsim portretul înduioșător al unei veterane a războiului din Irak și înțelegem cât de multe pregătiri se fac pentru a merge la luptă, dar cât de puțin pregătiți sunt cei care se întorc acasă să fie din nou părinți.” – Revista PEOPLE
Kristin Hannah este una dintre autoarele mele preferate, cărțile ei bucurându-se de un real succes în întreaga lume.
Romanul ,,Frontul de acasă” este o carte frumoasă și captivantă, o poveste răvășitoare de viață, despre curaj și eroism, datorie și onoare, putere și speranță, prietenie și iubire, însă și despre o bătălie care se desfășoară pe două fronturi: frontul de război și lupta din familie!
Personajul principal al cărții este Jolene Zarkades, care, după o copilărie tristă, după ce și-a pierdut părinții alcoolici într-un accident de mașină, preia controlul vieții sale și se înscrie în armată unde devine pilot de elicopter militar! Acum are 41 de ani și este mamă cu normă întreagă pentru cele două fiice, Lucy, de 4 ani și Betsy, de 12 ani, pe care le iubește enorm, oferindu-le toată dragostea pe care ea nu a cunoscut-o niciodată. S-a căsătorit din dragoste cu Michael, un avocat de succes, și are o relație strânsă cu soacra sa, fiind foarte fericită că o are alături și pe Tami, prietena ei cea mai bună, care locuiește în apropiere cu familia ei.
Scufundat într-o depresie după moartea tatălui său, Michael se îndepărtează pe zi ce trece de familie, lucrând ore suplimentare și lipsind de la anumite evenimente, și, cu timpul, manifestă tot mai puțin interes pentru Jolene, totul culminând într-o seară când îi spune că nu o mai iubește!
Jolene este devastată de mărturisirea lui Michael, pentru că ea l-a iubit întotdeauna și, prinsă fiind într-o furtună de emoții, primește o nouă lovitură atunci când este trimisă pe front în Irak pentru a-și face datoria de soldat! Își părăsește familia cu inima sfâșiată, lăsându-l pe Michael acasă să se ocupe de copii, de treburile casnice și de dosarele pe care trebuie să le trimită în instanță. În efortul de a-și ține familia departe de realitatea vieții dintr-o zonă de luptă, Jolene scrie acasă pictând o imagine diferită față de ororile la care asistă zilnic.
Acasă, Michael învață să-și echilibreze munca cu cerințele familiei și află prin ce trece Jolene și despre efectele oribile ale războiului, atunci când trebuie să apere un soldat acuzat de uciderea tinerei sale soții!
Când elicopterul în care se afla împreună cu Tami și alți soldați este doborât, Jolene supraviețuiește, însă nu va mai fi la fel, iar fiecare membru al familiei trebuie să învețe să-și înfrunte fricile, să se ierte reciproc și să lupte pentru lucrurile care contează în viață!
Modul în care decurge povestea, prin ce traume trece Jolene dar și greutățile prin care trece Michael și restul familiei vă las să descoperiți singuri citind această carte minunată!
Mi-a plăcut foarte mult cartea, autoarea fiind o maestră a descrierilor, a reușit să transmită multă emoție și sensibilitate, creând o poveste bine țesută, lejer scrisă și ușor de citit. Personajele sunt bine construite, reale: Jolene, o femeie puternică, inteligentă, cu simțul datoriei, curajoasă și foarte iubitoare dar totodată vulnerabilă; Michael nu mi-a plăcut la început, mai ales pentru felul cum a tratat-o pe Jolene, dar schimbările prin care trece l-au făcut să fie o persoană mai bună. I-am admirat pe amândoi pentru puterea lor de a supraviețui și de a se schimba pe măsură ce trec prin toată această dramă. Amândoi au greșelile lor, dar dragostea care-i unește le face căsătoria și mai puternică!
,,Pentru ea, unele familii erau – cum să le spunem – ca parcurile bine îngrijite, cu borduri pline de narcise și copaci cu coroane uriașe, la umbra cărora te poți ascunde de soarele dogoritor al verii. Alte familii, și asta o știa din proprie experiență, erau precum câmpurile de bătălie, însângerate și întunecate, pline de șrapnel și membre împrăștiate. Deși avea doar șaptesprezece ani, Jolene Larsen știa multe despre război. Crescuse în mijlocul unei căsnicii care mergea prost.”
,,Jolene putea să jure că nici un rid nu brăzda fața lată și cafenie a lui Tami, care la rându-i putea să jure că asta se datora exclusiv genelor ei amerindiene. Se cunoscuseră în adolescență – două tinere de optsprezece ani care se înrolaseră, neștiind ce altceva să facă cu viața lor. Amândouă se calificaseră din liceu la școala de zbor, în programul de formare al piloților de elicoptere. Pasiunea pentru zbor le adusese împreună. O viziune comună asupra vieții dăduse naștere unei prietenii de nezdruncinat. Își petrecuseră zece ani din viață în armată împreună și apoi se transferaseră la Gardă, când căsniciile și copiii începuseră să le îngreuneze serviciul activ.”
,,Avea pe atunci șaptesprezece ani. O puștoaică îmbrăcată de la ajutoare, cu părul blond dezordonat și cu ochii ei verzi frumoși umflați de plâns. În ciuda înfățișării, pășise în biroul lui cu spatele drept și cu o poșetă roasă din vinilin. Pe atunci el era intern, în primul an de drept. Fusese nefiresc de curajoasă, refuzând orice ajutor, în cele mai negre momente ale vieții. Se îndrăgostise pe loc de ea, suficient cât să-i ceară să-l revadă, când va mai fi crescut. Se îndrăgostise de la bun început de curajul ei, pe care ea și-l purta lejer, ca pe un tricou din acril. Șase ani mai târziu, reintrase în viața lui ca pilot de elicopter, dintre toate meseriile posibile din lume. El fusese suficient de tânăr să mai creadă în dragoste la prima vedere și suficient de matur să înțeleagă că asta nu se întâmplă în fiecare zi. Își spusese că nu conta câtuși de puțin că el era civil și ea militar și că nu aveau absolut nimic în comun. Se simțise atât de iubit, atât de adorat, încât abia mai putuse să respire, iar sexul fusese absolut incredibil. La fel ca și- n orice alt aspect al vieții, Jolene se dedicase total.”
,,Lui Michael nu-i venea să creadă că rostise acele vorbe cu voce tare. ,,Nu te mai iubesc.” Nu voise să spună asta. Vorbele se adunaseră așa la furie, iar el le vărsase fără avertizare. Dar ele existau deja acolo, așteptându-l și crescând înăuntrul lui. Și îi mai trecuseră prin cap, mai des decât i-ar fi plăcut să recunoască. Ar fi putut să-i spună că-i pare rău, și ea l-ar fi iertat, poate nu imediat, dar în viitorul apropiat. Știa asta, o știuse dintotdeauna; chiar și în acea seară când o rănise, ea încă îl iubea. Își dorea să o iubească. Dar nu era același lucru și nu mai era îndeajuns. Dacă ar fi dat înapoi și ar fi retras acele cuvinte tăioase și le-ar fi îndulcit, dându-le altă formă tot nu s-ar fi schimbat nimic. Ar fi continuat să trăiască aceeași viață în care se simțea constrâns de reguli și reglementări și emasculat de firea ei puternică.”
,,Iată ce trebuie să știi: unele clișee sunt adevărate și războiul e iadul pe pământ. Ți-e tot timpul frică, iar atunci când nu ți-e, se datorează faptului că ești atât de pompat cu andrenalină, că poți exploda foarte ușor. Războiul e despre a vedea oameni pe care îi iubești – cât se poate de profund – cum explodează în fața ta. Războiul e atunci când vezi lângă tine un picior în șanț și tu trebuie să-l iei și să-l pui într-un sac, fiindcă nici un om – sau parte din acesta, prietenul tău – nu poate fi lăsat în urmă. E cea mai întunecată noapte a sufletului tău. Acolo nu există linia întâi. Războiul e pretutindeni, în fiecare zi, oriunde ai merge. Unii rezistă mai bine ca alții. Nu știm de ce, dar știm asta: mintea omenească nu poate procesa în mod sănătos genul acela de carnagiu, nesiguranță și oroare. Pur și simplu nu poate. Nimeni nu se întoarce de la război neschimbat.”
Recomand această carte tuturor cititorilor, veți descoperi o poveste care cu siguranță vă va răscoli! Romanul examinează impactul devastator, emoțional și fizic al războiului asupra omului și este și un portret captivant și emoționant al unei căsătorii în criză!
10 Comments
familiasimionescuyahooro
Foarte frumoasa si captivanta recenzie ! Felicitari, Daniela, multumesc pentru recomandare!❤
Daniela Balan
Mulțumesc ❤️
Mirela Barbalata
Nu am citit cartea dar știu că autoarea are un stil de scriere ușor dar sensibil. Povestea, cu siguranță, atinge coarde sensibile ale sufletului uman .
O recomandare caldă și sensibilă! Felicitări!
Daniela Balan
Mulțumesc ❤️
anasylvi
O recomandare foarte frumoasa, care pune accentul pe lupta omului cu obstacolele si incercarea de a cauta fericirea, in ciuda acestora. Multumesc mult pentru recomandare!
Daniela Balan
Cu mare drag ❤️
Geo
Super recenzie, Daniela! Felicitări! Sper sa citesc curând cartea.
Daniela Balan
Mulțumesc ❤️
Oli
O recenzie frumoasa, profunda si sensibila, felicitari Daniela!
Daniela Balan
Mulțumesc ❤️