Geoagiu – ”pe urmele bogatiilor naturale si antropice…”

Peisajul pitoresc, izvoarele termale şi minerale, monumentele istorice sunt punctele de atracţie ale acestor meleaguri. În zonă sunt numeroase hoteluri și pensiuni ce oferă ospitalitate, alinare sufletului și odihnă trupului.

Legenda spune că apele Germisarei, închinate zeiţei Bendis, au calitatea de a menține tinerețea.

Adresa: strada Calea Romanilor, nr. 141, judetul Hunedoara

• • Distanțe:

    – Cluj Napoca – Geoagiu Bai 145km

    – Timișoara – Geoagiu Bai 196 km

    – Sibiu – Geoagiu Bai 104 km

Oraşul este aşezat pe malul drept al răului Mureş, la o altitudine de 217 metri, într-o depresiune formată de ultimele ramnificatii ale Munţilor Metaliferi. Este străbătut de răul Geoagiu, a cărui vale se îngustează treptat spre izvoare, şerpuind printre versanţi înalţi de 400 – 700 m. Reţeaua hidrografică bogată (râurile Homorod, Geoagiu şi Mureş), pădurile de stejar, fag şi brad – în care se întâlnesc însă şi meri, peri sau ciresti sălbatici – contribuie la crearea unui climat aparte. Dar marea bogăţie o constituie izvoarele de ape minerale carbogazoase şi termale de la Băcâia şi Geoagiu – Băi.

Principalele atracții din zonă:

Obiective istorice de patrimoniu:

1. Castru de la Cigmău – monument istoric ; Denumire: Cetatea Urieşilor ; Datare: secol II – III p. Chr

   Deasupra Luncii Mureşului, pe malul drept al râului, în locul numit “Cetatea Urieşilor” s-a construit un castru militar ce străjuia accesul spre zona auriferă Apulum şi Albunus Maior şi supraveghea drumul imperial ce ducea de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Micia către Apulum.

2. Bătălia de la “Câmpul Pâinii” , sat Aurel Vlaicu – monument istoric ; Datare: 1479

   Aici, pe Câmpul Pâinii, în 13 octombrie 1479, o armată condusă de voievodul Transilvaniei Ştefan Bathory a învins o importantă oaste otomană condusă de beiul Ali Kodşa. Infruntarea a intrat în legendă, fiind considerată o mare victorie creştină, în contextul în care trupele ardelene (nobiliare, secuieşti şi săseşti), bănăţene, sârbeşti şi voluntarii munteni de sub comanda lui Basarab Laiotă cel Bătrân nu numărau mai mult de 15.000 de oameni, în timp ce trupele turceşti numărau peste 20.000 de achingii, spahii, ieniceri la care se adăugau 1000 – 2000 de ostaşi valahi.

3. Drumul Roman – monument istoric ; Datare: secol II – III p. Chr.

   Drumul român avea rol de legătură cu castrul de la Cigmău, fiind un drum pavat cu dale poligonale (via silică strata) iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 de cm, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale de pe acoperiş şi drum.

4. Complexul de bai termale – vezi articol

5. Biserica ortodoxă: “Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril”, sat Băcâia – monument de arhitectură religioasă (lacaş de cult) ; Datare: sec XVIII

   Lacaşul de cult este asezat pe o costişa în centrul localităţii Băcâia. Construcţia de tip corabie are ca părţi componente altarul, naosul şi pronaosul, acesta fiind de fapt tinda bisericii. Zidurile sunt din piatră, inclusiv bolta construcţiei, fiind groasă de 1 metru. Turla, în care e instalat clopotul pe care e înscris anul 1912 este construită din lemn.

6. Biserica ortodoxă: “Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril”, sat Bozeș – monument de arhitectură religioasa (lacaş de cult) ; Datare: secol XVI

   La începuturile sale, biserica a fost o simpla capelă, ulterior i s-a alipit un turn zvelt şi inalt. In anul 1784, in timpul Rascoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, biserica a fost arsă din temelii dar a fost refacută apoi in 1785.

7. Biserica ortodoxă: „Sfantul Nicolae”, oraș Geoagiu – monument de arhitectură religioasa (lacaş de cult) ; Datare: 1528

   Biserica ortodoxă din Geoagiu – Suseni cu hramul Sf. Nicolae, este o construcţie masivă, în stil baroc construită din piatră brută de calcar, aşezată în mortar de var, având turla de lemn cu două etaje suprapuse, lungime de 24 m, lăţimea de 9, 20 m, înălţimea de 4 – 5 m iar grosimea zidurilor de 1 şi ½ m. Bolta bisericii are formă de semicerc. Ferestrele din altar si naos sunt încadrate în arcade masive, păstrând încă unele trăsături ale stilului gotic, ce nu au fost înlăturate definitiv de renovările ulterioare. Altarul era despărţit de naos printr-un zid masiv.

8. Capela Romanica sau Rotonda, oraș Geoagiu – monument istoric ; Datare: sec.XI – XII

   Prin planul circular şi materialul de construcţie (cărămida romană refolosită şi foarte puţină piatră de râu), biserica romană din Geoagiu este o raritate în cadrul arhitecturii romanice de cult din Transilvania.

   In jurul rotondei există o veche necropolă medieval-timpurie. Edificiul este singura rotondă din ţară care se mai află in picioare şi poate fi văzută. In anul 2005 săpăturile arheologice au scos la iveală două tezaure, nesupuse incă atentiei datorită lucrărilor de restaurare.

9. Biserica Reformată, oraș Geoagiu – monument istoric ; Datare: sec. XVII – XVIII

   Construită după secolul al XVII-lea, se situeaza in vecinătatea Colegiului Agricol „Al. Borza” Geoagiu, „într-o oază de verdeaţă”. Construcţia este sub formă de navă, cu lungime de 20 m, lăţime 10 m, cu ferestre mici arcuite.

10. Monumentul si Casa natala “Aurel Vlaicu”: Monumentul lui Aurel Vlaicu – Datare: sec. XX ; Casa natala Aurel Vlaicu – Datare: 1870

Obiective turistice

    11. Cascada Clocota, stațiunea Geoagiu Băi – vezi articol 

    12. Grota Haiducilor, stațiunea Geoagiu Băi – vezi articol 

    13. Peștera Prăbușită, sat Cigmău

Denumita astfel dupa cutremurul din 1977 cand 80% din pestera s-a prabusit. Pestera prezinta o atractie aparte pentru amatorii de fenomene stranii deoarece unele persoane sustin ca au vazut si chiar fotografiat fantome.
Situata in padurea dintre Sanatoriul TBC si Statiunea Geoagiu Bai, accesul se face fie din satul Cigmau, fie din Sanator pana unde este acces auto, apoi drumul continua numai pe poteci.

      14. Peștera Zidită, satul Mada

La baza peretelui de stâncă numit Piatra Măzii, aflat la nord-est de satul Mada, se poate observa o peşteră folosită drept loc de refugiu în timp de restrişte, numită Peştera Zidită, având o dezvoltare de 545 de metri, cuprizând o serie de stalagmite, stalagtite şi coloane, precum şi o numeroasă colonie de lilieci.

       15. Izvorul termal nr. 1 Tămăduirea – localizat in malul drept al cursului canalizat al pârâului Clocota, în centrul stațiunii, în apropierea parcului.

În cura interna se recomanda in următoarele cazuri: gastrite cronice, afecțiuni cronice hepatobiliare și diabet, alergii, anemii și convalescente după boli infecțioase.

In cura externa sunt indicate in afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, in tulburari circulatorii si afectiuni ginecologice. Aerul ozonat şi mereu împrospătat de brizele montane recomandă staţiunea şi pentru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, în stări de oboseală, surmenaj, anemii, nevroze.

       16. Izvorul termal 6

În cură internă se recomandă în următoarele cazuri: afecţiuni ale cailor urinare care necesită cură de diureza şi în cură externă în stări preartrozice, reumatism degenerativ articular, în stări alergice după reumatism articular acut sau infecţii de focar, afecţiuni ale sistemului nervos periferic şi sechele musculo-articulare după traumatisme.

Zone protejate și puncte de belvedere

          17. Cheile Măzii, satul Mada

Unele dintre cele mai spectaculoase şi mai necunoscute chei din România, au o lungime totală de 2,4 kilometri şi sunt rezultatul străpungerii versantului vestic al Plesei Mari (712 metri) de către Valea Balsei. Versantul stâng al cheilor este dominat de vârful Dosu (684 metri), culmea acestuia oferind una dintre cele mai frumoase privelişti asupra Munţilor Metaliferi.
Cheile Mazii au fost declarate rezervaţie naturală în 1979, de tip mixt, zona protejată întinzându-se pe 10 hectare.
La ieşirea din chei există, la începutul veacului, un zăgaz care abătea o parte din apă spre o moară aflată în apropiere.

           18. Cheile Cibului, sat Cib

Cheile Cibului sunt situate în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, în Bazinul Geoagiului (afluent al Mureşului). Fac parte dintr-un sistem amplu de chei formate prin fierestruirea a două culmi calcaroase, Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare cu o lungime de aproximativ 4-5 km de către afluenţi ai râului Geoagiu: Cibul, Ardeul şi Mada (Balşa). Astfel s-au format cinci sectoare de chei: Cibului, Băcâiei, Glodului, Ardeului şi Madei.

           19. Cetatea zidită de la Ardeu, sat Ardeu

Dacii au înălţat fortificaţia de la Ardeu împinşi de nevoia de a controla drumul de acces către exploatările de aur până dincolo de Zlatna. La fel cum cetatea de la Piatră Craivii, amplasată pe Valea Ampoiului, apară una din cele mai importante cai de pătrundere spre inima de aur a Apusenilor, cetatea Ardeu şi-a găsit locul pe o vale destul de îngustă pentru a face viaţă grea intruşilor, dar destul de largă pentru a fi accesibilă tot timpul anului.

Sursă informații: www.turism-geoagiu.ro

Vă invităm să citiți și celelalte articole ale noastre din categoria Călătorii