Împărăția orbilor de Louise Penny, Editura Trei – recenzie
Împărăția orbilor
(Kingdom of the Blind – 2018)
Louise Penny
Editura Trei
Traducere din limba engleză de Luminița Gavrilă
Nr. de pagini: 496
Anul apariţiei: 2023
Louise Penny este o autoare canadiană de romane polițiste al căror protagonist este inspectorul-șef Armand Gamache de la Secția de Omucideri a Poliției din Québec. Louise Penny a fost crainic radio pentru Canadian Broadcasting Corporation. După ce s-a dedicat scrisului, a câștigat numeroase premii pentru romanele sale, printre care CWA New Blood Dagger, Arthur Ellis şi Agatha (de șapte ori) și a fost finalistă la Edgar Award for Best Novel. Romanele ei au fost traduse în 31 de limbi. În 2017, Louise Penny a primit Ordinul Canadei pentru contribuția la cultura națională.
Seria Inspectorul Gamache (Chief Inspector Armand Gamache)
1. Still Life – 2005
2. A Fatal Grace – 2006
3. The Cruelest Month – 2007
4. A Rule Against Murder – 2008
5. The Brutal Telling – 2009
6. Bury Your Dead – 2010
6.5. The Hangman – 2010
7. A Trick of the Light – 2011
8. The Beautiful Mystery – 2012
9. Locul de unde vine lumina – Editura Trei – How the Light Gets In – 2013 – recenzie
10. Lungul drum spre casă – Editura Trei – The Long Way Home – 2014
11. The Nature of the Beast – 2015
12. A Great Reckoning – 2016
13. Glass Houses – 2017
14. Împărăția orbilor – Editura Trei – Kingdom of the Blind – 2018
15. Un om mai bun – Editura Trei – A Better Man – 2019 – recenzie
16. Toți diavolii sunt aici – Editura Trei – All the Devils Are Here – 2020 – recenzie
17. Nebunia mulțimilor – Editura Trei – The Madness of Crowds – 2021
18. O lume de bizarerii – Editura Trei – A World of Curiosities – 2022 – recenzie
19. The Grey Wolf – 2024
Când primește o invitație bizară la o fermă abandonată, Armand Gamache află că a fost desemnat executor testamentar de o necunoscută. Testamentul e așa de ciudat și are dispoziții atât de stranii, încât fostul director al Sûreté du Québec e tentat să creadă că femeia suferea de halucinații. Însă când e descoperit un cadavru, termenii testamentului par brusc mai puțin stranii, dar mult mai amenințători.
Însă nu e singura amenințare cu care se confruntă Gamache. E suspendat din funcție, iar ancheta internă asupra modului în care a gestionat un caz de trafic de droguri încă nu e finalizată. Majoritatea drogurilor intrate atunci în țară au fost recuperate, dar în Montreal a mai rămas o cantitate suficientă să ucidă câteva mii de oameni.
Ca să afle adevărul, Gamache recurge la mijloace absolut neortodoxe, chiar disperate, dar începe să-și identifice propriile „unghiuri moarte" — unde se ascund lucruri îngrozitoare.
”O carte extrem de captivantă.” – People
”O serie permanent surprinzătoare, care devine mai profundă și mai întunecată pe măsură ce avansează.” – New York Times Book Review
”Puțini scriitori de mystery împletesc mai bine decât Penny viețile personajelor cu crimele pe care le investighează acestea, iar aici ea atinge un punct culminant, cu mai mulți actori principali confruntați cu puncte de cotitură în viață.” – Booklist
”O critică fascinantă asupra orbirii deliberate care-i poate împiedica pe oameni să recunoască secretele și minciunile din propria viață. Penny reia unele linii narative și trimite în direcții surprinzătoare personaje deja cunoscute.” – Publishers Weekly
”Penny dezvăluie o vulnerabilitate mai profundă a introspectivului Gamache. Finalul este inundat de adrenalină.” – Kirkus Reviews
Împărăția orbilor de Louise Penny este un thriller complex, care împletește magistral poveștile de viață ale personajelor cu investigațiile criminalistice.
I-am îndrăgit pe toți locuitorii din Three Pines – poeta excentrică Ruth Zardo, însoțită în permanență de rața ei de companie Rosa, psihologa și proprietara librăriei Myrna Landers, artista Clara Morrow, cuplul de homosexuali Gabriel și Olivier, Billy cel priceput la toate, îndrăgostit în secret de Myrna, Reine-Marie – soția lui Armand Gamache. Este întotdeauna o încântare să-i reîntâlnesc, să mă amuz de ciudățeniile lor, dar și să-i admir pentru loialitatea, umorul, generozitatea, bunătatea, afecțiunea, apartenența, dragostea și pofta lor de viață.
Armand Gamache a fost suspendat din funcția de inspector-șef al Surete du Quebec, ca urmare a consecințelor ultimului său caz, pe care nu avem decât să-l deducem din crâmpeiele de informații din carte, întrucât precedentele trei cărți din serie nu au fost traduse la noi. Astfel, pentru a reuși să doboare cartelurile, Armand Gamache a lăsat să intre în țară o mulțime de opioide. Și, deși întreaga caracatiță a fost destructurată și majoritatea drogurilor au fost recuperate și distruse, există o excepție devastatoare. Suficient narcotic pentru a ucide mii de oameni a dispărut în centrul orașului Montréal.
Ginerele lui Gamache, Jean-Guy Beauvoir, a fost numit șef interimar, fiind prins între mașinațiuni politice care încearcă să dea vina pe Gamache pentru a plăti prețul devastator pentru acțiunile sale.
Copleșit de vinovăție, Gamache este dispus să-și asume riscuri enorme și să facă orice este necesar pentru a recupera drogurile de pe străzile amenințătoare ale orașului, pline de moarte și pericol.
Pe tot acest fundal tensionat, Armand Gamache se confruntă și cu un caz extrem de bizar.
Armand Gamache primește o invitație cel puțin ciudată de la un notar pentru a se prezenta la o fermă abandonată. Mânat de curiozitate, în ciuda vremii nefavorabile, Armand se prezintă la respectiva locație, având surpriza să o găsească acolo și pe vechea lui cunoștință, Myrna Landers, proprietara librăriei din Three Pines. Lor li se alătură un tânăr constructor din Montreal, Benedict Pouliot. Cei trei află cu stupoare că au fost numiți executori testamentari de către o necunoscută, Bertha Baumgartnor.
Intrigați la culme, cei trei acceptă. Termenii testamentului sunt halucinanți. Bertha, ce se dovedește a fi o fostă menajeră ce lucrase în tinerețe în Three Pines, poreclită ”Baroneasa”, le lasă celor trei copii ai săi, Anthony, Caroline și Hugo, o proprietate somptuoasă în Viena, plus suma de 5 milioane de dolari, bunuri pe care era de-a dreptul imposibil să le fi deținut.
Investigând însă, Gamache descoperă că testamentul lui Bertha este cea mai recentă piesă dintr-o dramă familială de lungă durată, datând de peste o sută de ani în urmă. În momentul în care apare un cadavru, termenii testamentului nu mai par atât de ciudați, ci mult mai amenințători.
Tensiunea atinge cote maxime spre final, pe ambele fire ale acțiunii. În timp ce pe primul fir pericolul crește exponențial pe străzi, apărând primele victime ale drogului, pe al doilea fir secrete și minciuni de familie adânc îngropate sunt expuse.
Vă invit să descoperiți singuri în carte deznodământul.
Recomand cu drag întreaga serie!
Fragment din carte:
”Avea în față o casă strâmbă. Și Armand Gamache se întrebă dacă înăuntru va găsi un omuleț strâmb.După ce își luă rămas‑bun de la Reine‑Marie, se uită din nou la cealaltă mașină parcată în curte și la plăcuța de înmatriculare pe care apărea deviza Québecului: JE ME SOUVIENS. Îmi amintesc.De fiecare dată când închidea ochii, ca acum, imaginile îi veneau în minte instantaneu. La fel de vii și de intense ca atunci când se întâmplase. Și nu doar ziua aceea din vara anului trecut, când razele piezișe ale soarelui dansaseră pe mâinile lui pătate de sânge.Revedea toate zilele. Și toate nopțile. Tot sângele. Al său și al celorlalți. Oameni cărora le salvase viața. Și oameni cărora le‑o curmase.Dar pentru a‑și păstra rațiunea, umanitatea, echilibrul, trebuia să‑și amintească și evenimentele fericite.O avea pe Reine‑Marie. Aveau un fiu și o fiică. Acum, și nepoți.Refugiul din Three Pines. Momentele tihnite cu prietenii. Sărbătorile pline de veselie.De curând, tatăl unui bun prieten murise după ani întregi în care suferise de demență. În ultimul lui an de viață nu‑și mai recunoștea prietenii și nici familia. Era amabil cu toți, dar le zâmbea doar unora. Celor pe care îi iubea. Îi recunoștea instinctiv și îi păstra la adăpost, nu în mintea sa rănită, ci în inima lui.Inima avea o memorie mai bună decât mintea. Dar ce păstrau oamenii în inima lor? Asta era întrebarea.Inspectorul‑șef Gamache cunoștea destui oameni a căror inimă era roasă de ură.Se uită la casa strâmbă din fața lui și se întrebă oare ce amintire o rodea.După ce memoră din instinct numărul de pe plăcuța de înmatriculare a mașinii, se uită prin curte.Ici‑colo, mormane mari de zăpadă sub care, presupunea Gamache, zăceau mașini ruginite. O camionetă dezmembrată. Un tractor vechi, acum abandonat. Și ceva ce semăna cu un tanc, dar care probabil era un rezervor vechi de benzină.Sau cel puțin așa spera.
Își trase căciula pe cap și se pregăti să‑și pună mănușile, dar după un moment de ezitare luă din nou scrisoarea în mână. Nu era cine știe ce. Vreo două fraze laconice, nimic mai mult.Departe de a fi amenințătoare, era comică de‑a binelea dacă n‑ar fi fost scrisă de un mort.Era de la un notar care îi cerea, aproape îl soma pe Gamache, să se prezinte la 10 dimineața la această fermă izolată. La ora 10 fix. Vă rog. Să nu întârziați. Merci.Gamache îl căutase în baza de date a Camerei notarilor din Québec.Maître Laurence Mercier.Mort de cancer în urmă cu șase luni.Și totuși… O scrisoare de la el.Fără adresă de e‑mail, fără adresă de retur. Doar un număr de telefon la care Armand sunase, dar nu‑i răspunsese nimeni.Fusese tentat să îl caute pe maître Laurence Mercier în baza de date a Sûreté du Québec, dar renunțase. Nu pentru că ar fi fost persona non grata la Sûreté. Nici chiar așa. Dar, după ce fusese suspendat până la încheierea anchetei asupra evenimentelor din vara trecută, trebuia să cearnă bine favorurile pe care le cerea colegilor. Chiar și lui Jean Guy Beauvoir. Adjunctul său. Ginerele său.Gamache se uită încă o dată la casa odinioară solidă și zâmbi. Ciudat, dar îi era cumva simpatică, parcă i‑ar fi fost rudă.Uneori lucrurile se strică pe neașteptate Și asta nu reflectă neapărat cât de mult au fost apreciate.
Împături scrisoarea și o strecură în buzunarul de la piept. Chiar când să coboare din mașină, îi sună telefonul.Gamache se uită la ecran și văzu numărul. Îi dispăru orice urmă de amuzament.Să îndrăznească să răspundă?Sau nu?În timp ce telefonul continua să sune, se uită prin parbriz la lumea care i se părea imperfectă prin vălul de ninsoare ce se întețea.Se întreba dacă pe viitor, când va vedea o fermă veche, va auzi atingerea ușoară a fulgilor de zăpadă sau va simți mirosul de lână udă, îi va reveni în memorie această clipă. Și dacă da, cum și‑o va aminti. Cu o senzație de ușurare sau de groază?— Oui, allô?”
Cărțile autoarei Louise Penny pot fi comandate pe edituratrei.ro, libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, librex.ro, librariadelfin.ro, carturesti.ro, librarie.net, emag.ro
Recenzii și prezentări cărți Editura Trei
Recenzii și prezentări cărți thriller
Recenzii și prezentări cărți cu mister
6 Comments
Ana Sylvi
Foarte bună recenzia, seria e sigur o plăcere pentru toți iubitorii cărților polițiste.
Tyna
Mulțumesc!
Oli
Foarte frumoasa si tentanta recenzie, excelenta recomandare, multumesc!
Tyna
Mulțumesc! Cu mult drag! ❤️
Mirela Barbălatămi
Pare o serie promițătoare, cu mult suspans si mister. Ar fi fost și mai bine dacă s-ar fi tradus/publicat cărțile în ordine .
Oricum, îmi place intriga și personajul principal pare a fi unul complex, perfect tocmai datorită imperfecțiunilor sale. Mulțumesc pentru recomandare!
Tyna
Cu multă plăcere!