Înainte de ploi de Dinah Jefferies, Editura Nemira, Colecția Damen Tango – recenzie

Înainte de ploi

Dinah Jefferies

Editura Nemira

Colecția Damen Tango

An apariție: 2018

Nr. pagini: 368

Traducerea: Monica Șerban

Titlu original: Before the Rains

Dinah Jefferies s-a născut în Malaysia, dar s-a mutat în Anglia când avea nouă ani. De-a lungul anilor, a călătorit mult și a rămas foarte atașată de Asia de Sud. Pe vremuri, a trăit într-o comunitate mică, alături de o trupă rock și a lucrat ca artist. În prezent locuiește în Gloucestershire împreună cu soțul.

Un nou roman în colecția Damen Tango semnat Dinah Jefferies, autoarea mult îndrăgitelor romane din aceeași colecție, „Fiica negustorului de mătase” și „Soția plantatorului de ceai”.

1930, Rajputana, India.

De la moartea soţului ei, tânăra ziaristă Eliza s-a refugiat doar în pasiunea pentru fotografie. Când guvernul britanic o trimite să fotografieze familia regală la palatul de pe marginea unui lac, îl cunoaşte pe Jay, fratele extrem de atrăgător al prinţului.

Deşi ea îi reproşează sărăcia în care trăieşte poporul indian, iar el îi aminteşte de nedreptăţile comise de britanici, cei doi descoperă că au surprinzător de multe în comun. Dar familiile şi societatea dezaprobă relaţia care se înfiripă. Aşa că trebuie să ia o hotărâre: îşi ascultă inima sau fac ce aşteaptă ceilalţi de la ei?

Un roman fascinant, care duce cititorii în vremea când Imperiul Britanic încă influența puternic India, cu amestecul ei de tradiții, obiceiuri, locuri seducătoare și festivaluri pline de culoare.

„Jefferies descrie emoții complexe cu o sensibilitate deosebită, combinată cu peisaje fierbinți și o eroină de forță.“ Culturefly.co.uk

O carte extrem de generoasă, un adevărat festival al simțurilor, plină de culorile, aromele, sunetele și gusturile Indiei. O poveste splendidă care mi-a prilejuit o incursiune fascinantă în cultura, istoria, tradițiile și obiceiurile acestei surprinzătoare țări. De fapt, impresia mea este că – deși galeria de personaje e foarte ofertantă – personajul principal al cărții e India în sine, cu splendoarea și contrastele ei.
Până acum, cartea de referință pentru mine cu și despre India era „Vin ploile”, o carte superbă. Ei bine, „Înainte de ploi” este la același nivel, mai ales că acțiunea celor două cărți e situată in aceeași perioadă și context istoric – anii 1930.

De la început, țin să menționez că am apreciat în mod deosebit coperta superbă, prezentarea grafică de excepție și traducerea de notă maximă. O carte de calitate, din toate punctele de vedere! Este prima carte a autoarei pe care o citesc și am fost cucerită de eleganța scriiturii acesteia.

În prim planul acțiunii se află Eliza Fraser, o tânără si frumoasă englezoaică de douăzeci și nouă de ani, de curând rămasă văduvă (după o căsătorie scurtă și nesatisfăcătoare), pasionată de fotografie, care este trimisă de guvernul britanic – prin intermedierea lui Clifford Salter, nașul influent al tatălui ei – să fotografieze familia regală din Juraipore, unul din statele princiare din India, pentru arhiva din New Delhi. Se dorea să se poată face o comparație între viața din India Britanică și cea din statele princiare, ”un ghid complet al vieții între un stat princiar pe parcursul unui an.”

Deși Juraipore este un loc fictiv, existau la acea vreme 565 de state princiare sub conducerea indirectă britanică, ce ocupau două cincimi din țară, trei cincimi reprezentând India britanică, sub conducerea directă a guvernului englez.

Sunt foarte bine redate slăbiciunile sistemului respectiv, nemulțumirile și de o parte și de alta, felul în care era privită și simțită India de către englezii ce trăiau acolo, dar și reciproc, felul în care erau priviți englezii de către localnici. La suprafață părea că există o armonie, dar în realitate nu era decât cel mult toleranță, și asta atât din cauza realității istorice care nemulțumea o națiune aflată sub dominație, cât și, mai ales, datorită concepțiilor despre viață, modul de gândire diferit, o scară a valorilor diferită, dar și a tradițiilor, obiceiurilor și prejudecăților care separau cele două popoare.

De altfel, nu e prima întâlnire a Elizei cu India, copil fiind locuise un timp aici împreună cu părinții săi, până când tatăl său, ofițer în garda viceregelui, a fost ucis în timpul unei revolte. Eliza s-a întors în Anglia împreună cu mama sa, dar nu se poate spune că au mai fost o familie. Eliza își adorase tatăl, iar cu mama sa nu avea o relație caldă. Tatăl Elizei nu era însă eroul pe cal alb din amintirile fetiței de atunci, lucru pe care tânăra îl va descoperi abia la maturitate, dintr-o scrisoare pe care mama ei i-o trimite în India. Însă, cu toate acestea, deși mi-a părut rău de Anna, mama Elizei, nu mi-a plăcut de ea ca personaj. Mi s-a părut o femeie slabă și fatalistă.

Odată sosită la palat, Eliza este condusă într-o încăpere de primire, unde, în așteptarea mamei prințului, face cunoștință cu un tânăr care o intrigă. Un bărbat foarte atrăgător, dar cu o ținută prăfuită ce părea complet nepotrivită pentru locul în care se afla.
Mare i-a fost mirarea când a aflat că acesta era Jayant Singh Rattore, fratele prințului moștenitor. Iar primele impresii și discuții cu acesta nu i-l vor face prea simpatic la început…

”Zâmbetul lui indulgent o enerva mai tare decât ar fi trebuit. Cine se credea bărbatul acesta arogant ca să își permită să o judece? Leneș, răsfățat, fără nicio ținută, neîndoielnic, ca toți indienii de origine regală. Cu cât se gândea mai mult, cu atât devenea mai iritată.”

Să vă spun în câteva cuvinte care era orânduirea la palat.
Conducătorul, maharajahul, era Anish, care era căsătorit cu Prya, și aveau trei fete, dar nici un băiat care să urmeze la succesiune. Jayant era fratele mijlociu, și mai aveau un frate mai mic, ce era în Anglia la studii. De altfel, și Jayant studiase tot în Anglia, asta fiind și una din explicațiile felului său de a fi, mai permisiv, tolerant și lipsit de prejudecăți. Părinții, în cultura indiană, se bucură de mult respect, ascultare și chiar supunere, iar Laxmi, mama maharajahului, avea o influență foarte mare la palat.

Revenirea Elizei în India a fost ca o întoarcere acasă, căci la nivel emoțional și senzorial, niciodată nu se detașase de fascinanta țară în care își petrecuse copilăria, deși nu realizase conștient acest fapt.

”(…) în pofida anilor scurși, ceva din țara asta orientală încă îi curgea prin vene și rămăsese adânc înrădăcinat în ea.”

Pe parcursul cărții am văzut luxul, dar și privațiunile vieții de la palat, am fost contrariată de puntea de netrecut între bogația din interiorul porților palatului și sărăcia lucie, mizeria și neputința în care se zbăteau oamenii aflați la polul opus al scării sociale.

”Apoi, pe măsură ce se adânciră pe străduțele înguste și văzu felul rudimentar în care trăiau oamenii în acest pustiu, simți un șoc profund din cauza sărăciei extreme. Cum de celor de la castel li se părea în regulă să devină atât de bogați în vreme ce oamenii de aici abia supraviețuiau într-o sărăcie lucie?”

Și am fost de-a dreptul revoltată de practica suttee, prin care soția era arsă de vie pe rug alături de soțul decedat, sub ochii rudelor. Înfiorător și barbar!

Pe măsură ce acțiunea curge și înaintăm în poveste, am vizitat, alături de Eliza însoțită de Jay, un târg de cămile, am asistat la un meci de polo, sau la un dholak, un pitoresc spectacol cu păpuși, am aflat despre sărbătoarea de Holi.

”Era noaptea de dinaintea celei cu lună plină: pretutindeni, frunzele uscate și rămurelele căzute erau arse și puzderie de oameni umpluseră străzile și piețele. Tobele îi făceau sângele să curgă mai repede, fascinând-o, în vreme ce ritmul lor se strecura printre oamenii care dansau și continuau să arunce cu pudră de diferite culori. Aveai senzația că văzduhul își deschisese cutia pentru pictat și își revărsase acuarelele peste lumea de dedesubt.”

În timpul acestei sărbători de Holi – sărbătoarea vieții, o sărbătoare a senzațiilor – s-a înfiripat de altfel și povestea de dragoste dintre Eliza și Jay, delicată ca o floare rară, minunată și imposibilă.

”El se retrase puțin, îi ridică bărbia și se uită fix în ochii ei.

– Am așteptat să-ți dai seama ce simt.

Ea abia dacă răsufla, iar inima i se ridicase în gât. Când o sărută delicat, își pierdu mințile. Amețită de sărbătoare, crezu că lumea se răstoarnă.”

Dar când vorbim de dragoste, până la urmă nimic nu e imposibil, așa cum au demonstrat de-a lungul timpului atâtea cupluri a căror iubire părea condamnată din start. Dacă va fi și cazul celor doi, pe care îi despărțea o prăpastie culturală și socială imensă – plus obligațiile lui Jayant ca succesor al fratelui său și așteptările din partea familiei sale, care în nici un caz nu includeau o ”mezalianță” – rămâne de văzut…

Călătoria Elizei în India a dus la descoperirea unor adevăruri dureroase despre propria familie, dar, mult mai important, s-a descoperit/ redescoperit pe sine. Va evolua mult ca personaj, transformându-se dintr-o tânără independentă, ce-i drept, într-o persoană mult mai puternică, sigură pe ea, pe sentimentele, principiile și năzuințele ei.

Acțiunea cărții se desfășoară pe mai multe planuri. Ne este prezentată viața la palat, unde intrigile nu întârzie să apară, căci, sesizând relația din ce în ce mai strânsă dintre Eliza și Jayant, mulți o doreau plecată, inclusiv Laxmi, regina-mamă, dar aceasta nu din răutate, ci conștientă de realitatea vieții lor.

”- Nu vreau să-ți faci speranțe sau să suferi ori să ajungi ceva mai mult decât o concubină sau poate o a doua sau a treia soție, ascunsă de ochii lumii. Sper că înțelegi. Aici, căsătoria nu e o chestiune romantică. E un caz complicat de stabilire a unei strategii care va îmbunătăți averea și statutul ambelor familii.”

Pe de altă parte, suntem contrariați, dar și seduși de fascinanta India, cea de dincolo de stratificarea socială, cu peisajele sale de vis, cu aromele, gusturile, culorile și misterele sale. Iar venirea ploilor, a musonului, e spectaculoasă!

”Musonul se apropia. Îl simțea în aer și în sânge.”

”Atât de multe se întâmplaseră înainte de venirea ploilor și iată cum un nou capitol se deschidea în fața ei, așa cum cerul se pregătea să se desfacă.”

Galeria de personaje e foarte diversificată, sunt surprinse tipologii umane diferite, atât din rândul indienilor, cât și al britanicilor.

Un personaj cu un rol important în acțiune este Clifford Salter, care va nutri sentimente pentru Eliza, și, în ciuda diferenței mari de vârstă și a faptului că nu era deloc un bărbat atrăgător, Eliza va fi pusă la un moment dat în situația de a se logodi cu acesta. A fost o conjunctură în care nu avea cum alege altfel însă, după cum va ieși la iveală ulterior, nu știuse toate datele problemei.

Personajul negativ este Chatur, un sfătuitor influent al prințului, care, datorită manipulărilor sale, va provoca mult rău, fiind din fericire în cele din urmă eliminat ”din cărți”. Cât despre prințul Anish, nu pot spune că l-am simpatizat vreun pic, iar soarta lui nu m-a impresionat în vreun fel.

Însă un personaj care m-a intrigat și mi-a plăcut a fost Indira, o fată misterioasă, despre care aflăm amănunte puțin câte puțin, pentru ca în final să avem parte de o adevărată revelație. Sper că v-am făcut curioși.

Dacă vă plac cărțile de călătorie, această carte vă va prilejui o incursiune în ținuturile și tradițiile acestei țări, dacă vă place istoria, veți avea parte de o adevărată lecție de istorie din vremurile respective. Dacă vă place să visați cu ochii deschiși, ”Dincolo de ploi” vă oferă un adevărat festival al simțurilor, iar dacă vă plac poveștile de iubire imposibile, dar cu final fericit, nu mai stați pe gânduri, această lectură  vă va încânta!

Cărțile autoarei Dinah Jefferies pot fi comandate pe nemira.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Dinah Jefferies

Recenzii și prezentări cărți colecția Damen Tango

Recenzii și prezentări cărți Editura Nemira

Recenzii și prezentări cărți culturale