Inconştient de Amy Anelisse – recenzie

Inconştient

Amy Anelisse

Bucureşti, 2018

Nr. pagini: 197

Tot timpul pierdem ceva.

Uneori oameni, alteori visuri

Suntem în antiteză. El, lăsându-mă jos. Eu, ridicându-l tot mai sus.

Îi place să se joace cu focul, îi place să mă ignore și să mă ademenească în capcană lui. Îi place, de asemenea, să mă prindă cu garda jos, să radă necontrolat și să-mi facă în ciuda cu prietenii minunați pe care îi are.

EL.

 Îi place să plângă, îi place să sufere din câte observ. Oare așa sunt toate fetele? Nu i-am făcut nimic, mă jur! Poate doar sunt conștient că ea era prea firavă și inconștiență pentru o lume că asta. Așa că m-am hotărât să o ajut.

Îi place să își vădă viață în alb și negru și totuși, încă o văd cu căștile în urechi și fredonând, exact că acum mulți ani.

Ea.

După romanul de debut „Fir-ar„, autoarea revine cu o nouă poveste, „Inconştient”.

Romanul ne surprinde cu o  poveste emoționantă de dragoste ce se conturează pe parcursul lecturii între Aria și Lucas. Două personaje foarte nesigure și pline de remușcări.

Aria este o față foarte sensibilă și nostalgică, iar Lucas un băiat care a avut parte de toate necazurile adolescenței.

Când, într-o seară, Aria este foarte speriată crezând că un infractor îi sparge casa, trecutul o lovește din plin.

Panica se instala încet în mine iar creierul îmi dădea tot mai multe erori. Să fug? Să stau? Să ţip? Ce ar trebui să fac? Ochii mei erau ațintiți asupra ușii închise de la bucătărie iar dinţii mei clănţăneau acoperiți de buze. Mi-am mușcat încet obrazul pe interior, strângând atât de tare încât începusem să simt gust de fier, dar nu m-am oprit. Credeam că dacă aveam să mă opresc voi fi descoperită.

Trecutul Ariei mirosea a scorțișoară, a portocale și a Crăciun, dar….

Persoana din fața mea nu era un atacator sau cel puțin nu credeam că este. Inima începuse să pulseze iar, într-un ritm accelerat, pentru a mia oară în noaptea asta iar eu înghit în sec.

Lucas Jefferson.

Vecinul și dușmanul meu. Cel care mi-a distrus copilăria încă dintr-a cincea. Tipul care a putut să mă dărâme când nu credeam că mă pot dărâmă mai mult. Cel mai bun prieten al meu din copilărie și persoană cu care mi-am putut împărți secretele. Puștiul care a fost lângă mine când am căzut.

Tipul de care eram îndrăgostită. Tipul pe care îl iubesc cu toate că el nu mă suportă.

Povestea este transpusă pe două planuri – Echilibru și Inconștient -, atât din perspectiva Ariei, cât și a lui Lucas.

Echilibru este partea frumoasă, realistă, unde ambele personaje sunt conștiente de sentimentele lor, sunt dispuși să mai încerce, să-și mai dea o șansă iubirii …

Inima mea începuse un dans de samba și părea că nu avea să termine prea curând, în timp ce eu doar stăteam că o proastă în față tipului care mirosea a scorțișoară, a copilărie și a căldură și tăceam, în speranța că avea să zică ceva, orice care să nu îmi strice crăciunul!

Ea.

Trecutul odată ce a trecut nu va mai fi la fel niciodată. Eh, bagă-mi-aș! Este exact la fel dar nu avem ochi să-l vedem și minte că să-l înțelegem. Ce tot fac? Las să îmi scape? O prind de talie fix înainte să iasă pe ușa și cu toate protestele ei, îmbrățișarea mea are același efect că dintotdeauna.

Ramai să lămurim, te rog! Îi zic.

Miracole de Crăciun, îmi spun atunci când o văd în livingul meu, gata de discuție.

El.

Pe cât de frumos este Echilibru, pe atât de negru și demonic este Inconștient. Este reversul medaliei, nostalgiile și nesiguranțele ies la suprafață și acaparează mintea personajelor. Le tulbură și le aţâtă.

Vocea lui îmi alunecă pe pielea dezgolită de luciditate și mă simt amețită și captivă într-o lume fictivă. Mintea mi se deșteaptă ușor și realizez nebunia în care mă aflu. Atâta realitate în ficțiune, atâta delir și credință în neștire. Atâtea voci, atâtea atingeri prăfuite și ireale. Sunt captivă într-un vis fără sfârșit, fără amintiri, unde sunt doar o umbră.

Ea.

Cuvinte, fragmente din trecutul meu, din pierderea mea, totul plutește acum în aer și eu doar tac și urlu în tăcere sprijinit de podea. Nu mai înțeleg nimic…doar îmi e dor să trăiesc.

El.

Oare găsesc cei doi puterea să-și ierte greșelile și să-și mai dea o șansă iubirii? Sper că v-am făcut curioşi! Citiţi şi veţi vedea!

Vă recomand această carte emoționantă, captivantă şi interesantă, cu o copertă superbă, care m-a prins de la primele rânduri, și am pornit într-o călătorie minunată alături de Aria și Lucas.

Argument:

În spatele pseudonimului Amy Anelisse care semnează cartea se află Maria, Maria ce crează prin frumos, artă cu o emoționantă implicare despre sine, iubire și timp.

Așadar, cartea pe care o publică acum poartă un titlu simplu… INCONȘTIENT, ce ne poartă în universul existențial al tinereții exuberante și îndrăznețe, un roman de dragoste care emoționează și captivează în același timp.

Mulţumim autoarei Amy Anelisse pentru cartea oferită pentru recenzie.

Cartea ”Inconștient” se poate precomanda printr-un mesaj privat de la autoare.

Recenzii și prezentări cărți autori români