Îngerii dreptății de John Grisham, Editura RAO – recenzie
Îngerii dreptății
(The Guardians – 2019)
John Grisham
Editura RAO
Traducere: Gabriel Stoian
Nr. de pagini: 368
An apariție: 2020
JOHN GRISHAM este unul dintre cei doi autori care au vândut 2 milioane de copii la prima ediție a unei cărți. Dosarul Pelican, romanul său din 1992, s-a vândut doar în SUA în 11 232 480 de copii.
În prezent există peste 300 de milioane de cărți ale lui John Grisham tipărite în întreaga lume, care au fost traduse în 40 de limbi, iar nouă dintre romanele sale au fost transformate în filme.
Într-un interviu, Grisham a afirmat că de obicei are nevoie de doar șase luni pentru a scrie o carte și că autorul său preferat este John le Carré. Când nu scrie, Grisham se dedică unor cauze caritabile.
John Grisham excelează din nou într-un thriller juridic alert și palpitant, abundând de întorsături de situație.
În micul oraș Seabrook din Florida, un tânăr avocat pe nume Keith Russo este împușcat mortal în biroul său, într-o noapte în care lucra până târziu. Ucigașul nu lasă niciun indiciu și nu există martori, însă poliția ajunge să-l suspecteze pe Quincy Miller, un tânăr negru care a fost cândva clientul lui Russo. Quincy este judecat și condamnat la închisoare pe viață. Timp de douăzeci și doi de ani, el rămâne în închisoare, susținându-și nevinovăția, deși nimeni nu-l ascultă. Disperat, decide să trimită o scrisoare către Guardian Ministries – Îngerii dreptăţii, o mică organizație nonprofit condusă de avocatul Cullen Post, sperând că aceasta îi va dovedi nevinovăția. Post călătorește prin țară luptând cu nenumărate convingeri greșite, în folosul clienților uitați de sistem. În acest caz însă, el primește mult mai mult decât a negociat. Oameni puternici și nemiloși l-au ucis pe Keith Russo și nu-l doresc pe Miller exonerat. În urmă cu douăzeci și doi de ani, au ucis un avocat și nu au o problemă în a ucide încă unul.
În Îngerii dreptății, John Grisham revine la stilul clasic care l-a consacrat, aducându-i o binemeritată reputație de maestru al thrillerului.
Intriga este deosebit de captivantă, ritmul este alert, suspansul se menține la cote înalte pe tot parcursul acțiunii, avem parte de câteva răsturnări de situație iar personajele sunt complexe, cu caractere interesante. Acțiunea cărții merge pe un fir principal, în jurul căruia sunt împletite mai multe fire secundare.
Cullen Post, din perspectiva căruia este scrisă cartea la persoana întâi, este un personaj cu totul memorabil, care îți întărește încrederea în umanitate. Cu atât mai remarcabil este faptul că autorul s-a inspirat, în creionarea caracterului acestuia, dintr-un caz real.
În vârstă de 47 de ani, Cullen ducea o viață extrem de austeră, canalizându-și întreaga energie identificării cazurilor în care un nevinovat fusese condamnat pe nedrept, luptând apoi cu toate mijloacele pentru eliberarea acestuia.
Cândva, Cullen fusese un tânăr avocat în plină ascensiune, cu o căsnicie fericită, însă un declic se produsese în momentul în care fusese numit din oficiu să-l reprezinte pe un adolescent care, împreună cu alți 5 prieteni, ca ritual de inițiere într-o bandă, violaseră o tânără în fața prietenului acestuia, omorându-i ulterior cu bestialitate pe amândoi. Când trebuise să ia cuvântul în favoarea acestuia în sala de judecată, Cullen clacase, fugind de acolo și refugiindu-se la bunicii săi, într-o zonă rurală. Căderea nervoasă suferită fusese atât de severă încât Cullen considerase firesc să-ți elibereze soția, acceptând divorțul și oferindu-i acesteia șansa să înceapă o nouă viață, ceea ce ea și făcuse de altfel, în prezent având o nouă căsnicie fericită și patru copii.
Prietenia și discuțiile cu preotul din localitate l-au ajutat pe Cullen să-și revină, urmând teologia și devenind, la rândul lui pastor. Pe lângă enoriașii lui obișnuiți, Cullen obișnuia să-i consilieze și pe deținuții de la închisoarea din apropiere. Descoperind că unul dintre aceștia fusese condamnat pe nedrept, Cullen și-a folosit toată energia și cunoștințele de drept pentru a-l elibera. Momentul în care acesta a pășit liber pe poarta închisorii a fost și cel în care Cullen a simțit că și-a găsit vocația, angajându-se cu normă întreagă, pe un salariu modic, la o fundație umanitară, Îngerii dreptății.
Vicki Gourley, președinta fundației, fusese o femeie de afaceri de succes până când fusese numită jurat în cadrul unui proces, la sfârșitul căruia verdictul fusese condamnarea la moarte a unui tânăr. Doi ani mai târziu, Vicki aflase cu stupoare că polițiștii și procurorul măsluiseră niște probe, respectivul tânăr fiind de fapt nevinovat.
Chinuită de remușcări, Vicki renunțase la stilul de viață luxos de până atunci, își vânduse afacerea prosperă cu pardoseli nepoților și, cu banii obținuți, înființase fundația ”Îngerii dreptății”, având ca scop îndreptarea erorilor judiciare și eliberarea nevinovaților din închisori.
Lui Vicki și Cullen li se alăturase și Frankie Tatum, primul condamnat pe nedrept eliberat, care primise o sumă imensă drept despăgubire pentru anii petrecuți după gratii și din care Cullen nu acceptase nici măcar o centimă.
Directoarea fundației era Mazy Ruffin, o femeie de culoare, extrem de eficientă și organizată, care se ocupa cu întocmirea documentațiilor legale.
Rezolvarea cazurilor nu ar fi fost posibilă fără aportul unor sume importante de bani, Vicki fiind o adevărată magiciană în a obține sponsorizări consistente.
Pe lângă urmărirea demersurile întreprinse de cei patru pentru rezolvarea mai multor cazuri, întâlnim mai multe povești de viață interesante și tipologii umane.
Lăcomia, ura, orgoliul, răutatea sau incompetența au frânt destinul mai mult oameni. Polițiști corupți, procurori ambițioși care doreau să avanseze în carieră cu orice preț, așa ziși specialiști fără o pregătire științifică temeinică, martori mincinoși, având diverse motivații, au făcut ca o mulțime de nevinovați să fie condamnați la ani grei de închisoare sau chiar la moarte.
Este și cazul lui Duke Russell, care fusese condamnat la moarte pe baza unor probe firave, fiind scăpat ”la mustață” de injecția letală de către Cullen, care a reușit ulterior să-i obțină și eliberarea, găsind probe noi, prin metode nu tocmai ortodoxe, și dându-l în vileag pe adevăratul făptaș.
De departe însă cea mai grea misiune pe care și-a asumat-o fundația ”Îngerii dreptății” este cea a dovedirii nevinovăției lui Quincy Miller, un bărbat de culoare, ce era închis de peste 20 de ani, fiind condamnat pentru uciderea lui Keith Russo, care fusese avocatul acestuia în procesul de divorț, reprezentându-l lamentabil.
Toate probele, expertiza unui specialist și mărturiile mai multor martori îl indicaseră vinovat fără drept de apel pe Quincy, care fusese condamnat în ciuda apărării strălucite a avocatului lui de atunci.
Cullen descoperă însă că totul fusese o uriașă înscenare, cu nenumărate încrengături, întocmai ca o caracatiță cu multiple tentacule.
Și atunci, ca și acum, pericolul plutea în aer. În urmă cu 20 de ani, un ajutor de șerif plătise cu viața faptul că îndrăznise să cerceteze mai adânc acest caz.
În ciuda faptului că Quincy trece la un pas de moarte, fiind crunt bătut în închisoare de alți doi deținuți, cu complicitatea unui gardian plătit să nu observe nimic, și că însăși viața lui era amenințată, Cullen nu se dă bătut. Va reuși el să demaște adevărații vinovați înainte de a fi prea târziu? Vă las plăcerea să descoperiți singuri în carte răspunsul, după o întreagă avalanșă dramatică de evenimente.
Recomand cu drag cartea tuturor iubitorilor de thrillere!
Fragment:
*După ce a depășit coșmarul căsătoriei cu Quincy, June s-a măritat din nou. Al doilea efort al ei, cu un bărbat pe nume James Rhoad, a fost ceva mai puțin haotic decât primul, dar n-a avut viață lungă. În acea perioadă, June era încă răvășită, instabilă emoțional și continua să consume droguri. Frankie l-a găsit pe Rhoad în Pensacola. Nu a avut nimic frumos de spus despre fosta soție, iar după câteva sticle de bere a prezentat povestea pe care o speram noi.
Trăiseră în concubinaj înainte de a se căsători, iar în acea scurtă perioadă de romantism și exaltare băuseră mult și consumaseră cocaină, dar întotdeauna departe de copii. În câteva rânduri, June a râs de Quincy, un om pe care avea să îl urască pe veci. I s-a confesat lui Rhoad că mințise pentru a ajuta la condamnarea lui și că minciunile ei fuseseră încurajate de șeriful Phitzner și de procurorul Forrest Burkhead.
Rhoad a manifestat rețineri în a se implica, dar Frankie știe să fie insistent. Asta face parte din cultura noastră.
Strecoară-te ușurel, cunoaște-i pe martori, creează un grad de încredere și amintește-i mereu că un om nevinovat a fost nedreptățit de sistem. În cazul de față, de albi dintr-un orășel uitat de lume.
Frankie l-a asigurat pe Rhoad că el nu făcuse nimic rău și că nu va avea necazuri. June mințise, iar ea refuza să recunoască răul pe care îl făcuse. El, Rhoad, putea ajuta foarte mult.
În alt bar, după câteva sticle de bere, el s-a declarat de acord să semneze o declarație.”
8 Comments
familiasimionescuyahooro
Minunata recenzie, excelenta recomandare! ❤️Palpitanta și captivanta! Felicitări, mulțumesc mult pentru tentatie❤️
Tyna
Mulțumesc! ❤ Cu mult drag! ❤
anasylvi
Thrillerele acestea juridice sunt foarte inteligente si tentante, pline de suspans. Recenzia reflecta cu succes acest lucru. Multumesc pentru recomandare!
Tyna
Mulțumesc! Cu multă plăcere! ❤
Oli
Wawa, super recenzie, foarte captivanta si tentanta! ❤ Imi place tare mult cum scrie John Grisham si abia astept sa citesc aceasta carte! ❤
Tyna
Mulțumesc! ❤ Sa o citești cu plăcere! ❤
Mirela Barbălată
Incitantă recenzia! Se simte că ți-a plăcut cartea!!
Mulțumesc pentru recomandare! Voi tine cont de ea .
Tyna
Mulțumesc! Cu multă plăcere! ❤