Jocul supraviețuirii de Gin Phillips, Editura Trei, Colecția Fiction Connection – recomandare de lectură

Jocul supraviețuirii

(Fierce Kingdom – 2017) 

Gin Phillips

Editura Trei

Colecția Fiction Connection

Nr. de pagini: 272

Într-o lume periculoasă trebuie să-i protejăm pe cei dragi.

“Thrillerul anului.” – The Observer

Lincoln e un băiețel cuminte. La patru ani, e curios, isteț și bine crescut. O ascultă pe mama lui și știe care sunt regulile.

“Astăzi avem altfel de reguli. Regulile sunt să ne ascundem și să nu-l lăsăm pe bărbatul cu pușca să ne găsească.” 

Când o zi obișnuită la zoo se transformă într-un coșmar, Joan se trezește captivă împreună cu fiul ei iubit. Trebuie să-și adune toate puterile ca să-l protejeze pe Lincoln cu orice preț – chiar dacă asta înseamnă să treacă granița dintre bine și rău, dintre umanitate și instinct animal.

E o graniță pe care nimeni nu ar vrea să o treacă.
Dar uneori regulile sunt diferite.

“Aici provocarea înseamnă să supraviețuiești cu orice preț și e cu adevărat o experiență teribilă să vezi cum personajele se luptă să o facă.” – The Guardian

“O versiune în aer liber a Camerei, romanul Emmei Donoghue… Jocul supraviețuirii e un thriller admirabil construit, cu un ritm perfect și un final inspirat, dar ceea ce e cu adevărat special este portretul pe care-l face maternității.” – The Sunday Times

“Jocul supraviețuirii este o explorare îndrăzneață a ferocității pe care o presupune dragostea unei mame – fascinantă, înduioșătoare și extrem de reală. Te vei surprinde întrebându-te: Eu ce-aș face? Un roman strălucit.” – Shari Lapena, autoarea bestsellerului Cuplul din vecini

„Am citit-o dintr-o suflare. Extraordinară.“ – Clare Mackintosh, autoarea bestsellerului Te las să pleci

Un thriller perfect pentru fanii genului și pentru toți cititorii care adoră o poveste palpitanta plină de suspans și situații neprevazute.

Cum te-ai simți dacă ai fi „prins” în mijlocul unui plan diabolic pus la cale de mințile tulburate ale unor tineri inadaptați social? Ce ai fi dispus să faci pentru a supraviețui?

Trei tineri sociopati se cunosc pe internet și pentru că ei sunt” altfel” decât restul oamenilor, vor să arate tuturor că pot duce de nas forțele de ordine demonstrând lumii întregi limitele acestora. Și pun la cale o „vânătoare” umană într-o grădină zoologică ucigând pe cine voiau, oricum voiau, fără reguli și fără limite!

Joan are patruzeci de ani și un băiețel de patru ani, Lincoln, pe care îl iubește extrem de mult. Copilului ii plac eroii, Căpitanul America, Iron Man, Thor, aceștia fiind modelele lui. Pentru el există doar bine și rău, alb și negru. Mintea lui Lincoln este complicată și fascinantă la patru ani, întoarce și răsucește gândurile, dând naștere unei lumi unice, doar a lui.

Joan și Lincoln au o legătură specială și indestructibilă, fire invizibile făcând legătura între mințile lor, simțindu-se unul pe celălalt, știind cum „funcționează” mintea fiecăruia dintre ei, exact acea legătură care se naște din iubirea pură și adevărată dintre o mamă și copilul ei. Această legătură este pusă la încercare într-o zi, când o plimbare la zoo se termina cu țipete, împușcături și oameni morți. Din acel moment, Joan împreună cu băiețelul ei  încep  o cursă contracronometru pentru supraviețuire! Mama își ia copilul în brațe și fuge înainte de a fi observată de atacatori și se ascunde de ura și nebunia „vânătorilor” de oameni.

Lincoln este un băiețel cuminte, plin de afecțiune, care respectă regulile, dar ca orice copil are și o parte care se răzvrătește și se încăpățânează și nu poate să stea fără să nu scoată un sunet. Iar Joan știe că o singură șoaptă, un singur sunet poate să-i ucidă!

Voci șoptite care scotocesc după oameni pentru a-i vâna și teroriza, panică, care-i strânge pieptul ca o gheară, încordarea dată de încercarea de a surprinde orice sunet, pustiul, întunericul complet, umbrele, sunetul împușcăturilor, dorința de a-și proteja cu propria viață „puiul”, toate acestea acutizează instinctul de supraviețuire al lui Joan, care-și urmează propriile reguli pentru a reuși să nu fie prinsă.

Suspansul este palpabil, ai senzația permanentă de inevitabil, actiunea se derulează ca într-un film, frica este reală, totul este intens iar atmosfera tăioasă! Autoarea descrie excelent cadrul în care se desfășoară povestea, perimetrul grădinii zoologice, și traseaza precis profiluri psihologice, evidențiind foarte bine comportamentul uman în situații de  luptă, supraviețuire sau fugă. Amintirile sub forma de flash-uri, cu momente din copilăria eroinei principale și ale vieții de mamă reușesc, pe de o parte, să contureze foarte bine personajul principal, iar pe de altă parte reușesc să mai detensioneze suspansul apăsător al poveștii.

Vă invit cu plăcere să pășiți în lumea imaginara  a acestui thriller excelent și să participați alături de eroii lui la  JOCUL SUPRAVIEȚUIRII!

Fragment din carte:

    „Joan nu-i sigură că a fost vreodată atât de atentă la felul în care se schimbă cerul. Panglica roșiatică, singură care se zărea îndată după ce-a dispărut soarele, s-a întins și s-a lățit. Acum întreg cerul e striat, are culoarea cojii de piersică. Iar culorile nu fac decât să se intensifice.

    Aude un sunet dinăuntrul Zonei Primatelor. Ceva trântindu-se tare, o ușă ori un lucru scăpat pe jos. Din nou pocnetele lucrurilor care nu-s baloane – ritmul, ca niște degete bătând iute darabana pe tăblia unei mese – apoi zgomot de sticlă spartă. Un schelălăit ascuțit, non-uman.

    Totul se aude atenuat, de parcă cineva ar fi reglat volumul un pic prea jos, însă e limpede că cineva umblă prin clădire. Cineva care nu se teme să fie auzit.

    – Șșșt, șoptește spre Lincoln. Să nu spui un cuvânt. Stai nemișcat că o statuie. Vine.

    Lincoln nu întreabă cine vine.

    – Ia-mă în brațe, șoptește Joan. Închide ochii și dispari.

    Vrea și ea să-nchidă ochii, dar n-o face. Însă își potrivește răsuflarea cu a lui. Îi simte mâinile cum i se încurcă în par și se lipesc de gâtul ei. Îl simte lipit de ea, din creștet până în tălpi.

    Lincoln nu e distant, cum sunt unii băieței. E un bulgare cald de afecțiune. Știe că i se da voie să se suie la ei în pat la ora șapte jumătate dimineață – șapte trei zero, cum îi zice el – și respectă cu strictețe termenele stabilite. Oricât de devreme s-ar trezi, stă și cântă singur în pat până se face ora exactă, după care ia un braț de animale de plus și împinge ușa dormitorului lor, anunțând „E șapte trei zero. Am venit să mă alintați.”

    Și-atunci ea ridică pătura și desface brațele, iar uneori el se aruncă cu capul peste umărul sau gâtul ei, strângând din pleoape și zicând am dispărut. Și-ar dori că lucrurile să funcționeze astfel. L-ar ține strâns în brațe și l-ar face nevăzut.

    Un alt schelălăit dinăuntrul clădirii, un sunet ce aduce în mod ciudat cu un țipăt de papagal, cu toate că nu sunt papagali pe-acolo.

    Răsuflarea lui Lincoln e umedă și zgomotoasă. Prinsă în plasa gardului, o pungă de plastic se umflă și se dezumflă în vânt ca o meduză prinsă într-un val.

    Joan trage aer în piept, îl da afară. Înăuntru și afară. Se gândește că va auzi pași – după asta trage cu urechea, fiindcă așa funcționează prin cărți, însă n-aude nimic care să aducă a tropaieli de picioare. A fost sigură că atacatorul poartă bocanci, ceva care îngreunează pășitul, însă preț de secunde lungi n-a fost decât liniște, apoi fâsăitul unei uși de sticlă împinse – un sunet mult mai complex decât ar fi crezut, un șuier prelung, un icnet scurt și un zgomot ca de ventuza trasă – și chiar și după aceea, după deschiderea ușii, nu se aud pași.”

Cărțile apărute la Editura Trei se pot comanda pe edituratrei.ro, elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro, librarie.net, librex.ro, carturesti.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți thriller