Malnata de Beatrice Salvioni, Editura Litera, Colecția Folio – recenzie

Malnata

(La Malnata – 2023)

Beatrice Salvioni

Editura Litera

Colecția Folio

Traducere din limba italiană de Diana Calangea

Nr. de pagini: 304

An apariție: 2023

Beatrice Salvioni (Monza, 1995) a studiat filologia modernă la Universitatea Catolică din Milano și a frecventat cursul de scriere creativă al Școlii Holden din Torino. A câștigat Premiul Calvino 2021 pentru povestirea Il volo notturno delle lingue mozzate. Malnata (2023) este primul ei roman.

Două fete foarte diferite una de cealaltă.

Povestea unei prietenii fără pereche în Italia fascistă.

Monza, Italia, 1935. Francesca este o fată cu educație aleasă, dar este fascinată de o rebelă de vârsta ei, de origine modestă, care se poartă diferit: umblă desculță, are părul negru tuns strâmb, privirea sălbatică și se joacă la râu cu doi băieți mai mari. Ea este Maddalena, dar i se spune Malnata. Oamenii sunt convinși că este piază rea. Că urzește blesteme și atrage moartea.

Francesca este atrasă de spiritul de revoltă al Maddalenei și, în curând, fetele devin nedespărțite, iar jocurile lor, din ce în ce mai periculoase. Maddalena o învață pe Francesca să se descurce în lume, dar și să devină conștientă de propriul trup.

În ciuda dezaprobării și a prejudecăților din jurul lor, legătura dintre cele două fete devine tot mai puternică. Însă amenințarea fascismului și a războiului le obligă să se maturizeze brusc și să-și ia destinul în propriile mâini, asemenea unor mici amazoane care tânjesc după libertate și nu ezită să-și măsoare puterile cu bărbații.

„Malnata” este primul roman al Beatricei Salvioni, o tânără autoare din Monza, care și-a propus cu această ocazie să privească în urmă cu aproape 90 de ani, prin ochii unei fete din Monza acelor vremuri, aflate sub semnul ideologiei fasciste și al războiului din Etiopia, conflict despre care rareori se mai amintește pe undeva, doar pentru a înțelege că, luată de valul celorlalte puteri, a vrut și Italia să aibă pretenții coloniale. Nu acesta este însă conflictul major din carte, ea este centrată pe societatea acelor vremuri, pe devenire și pe prietenie.

Francesca Strada, din perspectiva căreia e scris romanul, este o fată de condiție destul de bună, tatăl ei fiind proprietarul unei fabrici de pălării. Drumurile ei se intersectează cu cel al unei fete de vârsta ei, numită de toți Malnata („blestemată din naștere”, aproximativ), pe numele ei real Maddalena Merlini, o fată orfană de tată, care locuiește cu mama sa, dar și cu fratele și sora, ambii mai mari, într-o locuință modestă de lângă fabrica Singer. Toată lumea șușotește că Malnata aduce ghinion, simpla ei intromisie putând cauza dezastre. Totul a început atunci când fratele mai mic al celei care era pe atunci doar o fetiță, Dario, în vârstă de 4 ani, a căzut de la etajul patru în timp ce se afla cu Maddalena, iar mama plecase pentru scurtă vreme să împrumute sare de la vecini. Nu numai atât, dar tatăl ei a pierit ulterior, iar alte persoane – colege, învățătoare, oameni de tot felul, se zice că s-au accidentat sau au avut de suferit diverse, din cauza acestei forțe întunecate ce sălășluia în ea.

Acum, fata își petrece timpul cu doi tovarăși improbabili – Filippo Colombo, unul din fiii capului fascist din zonă, și Matteo Fossati, fiul unui simpatizant al ideilor comuniste, care fusese alungat de fasciști din prăvălie, aceasta fiind preluată de domnul Tresoldi, vânzătorul de fructe.

Întrucât petrec mai tot timpul împreună, cei trei sunt numiți uneori Malnati, la pachet, fiindcă lidera fără discuție a micii grupări este Maddalena. Francesca simte o nevoie teribilă să intre în acest anturaj, fascinată mai ales de Malnata, atât de diferită de ea ca înfățișare, stil, caracter.

Bineînțeles, la acest moment m-a dus gândul rapid către Lila și Elena, cele două protagoniste din tetralogia napolitană a Elenei Ferrante, mai ales în contextul urbanului sordid propus de Beatrice Salvioni.

Distracțiile celor trei copii sunt dure, iar Francesca este provocată adeseori, mai ales că băieții nu văd cu ochi buni intrarea ei în gașcă. Maddalena o ia însă chiar la ea acasă, unde Francesca găsește un cămin vesel, datorită lui Ernesto, fratele mai mare al Maddalenei, logodit cu Luigia, care lucrează pentru o modistă. Sora, Donnatella, e o tânără volubilă, căreia îi place să fie admirată. Mama Merlini o ignoră în permanență pe fiica ei cea mică, de parcă nici n-ar exista.

Povestea frățiorului Maddalenei îi amintește de propriul frate, mort când era doar un bebeluș, și de vinovăția pe care o poartă în suflet, nescoasă la lumină decât în fața Malnatei. Deși mama Francescăi nu o ignoră cu obstinație, e o creatură superficială, una dintre acele femei prea preocupate de propria persoană casă le pese cu adevarat de cei din jur. Tatăl este prins mai mereu cu afacerea și trebuie să facă diverse compromisuri din această postură.

Francesca vede în Malnata o alternativă la toate aceste fete cuminți și supuse. Prinsă între două lumi, cea a copiilor chinuiți, dar cu mult caracter, precum Maddalena și Noe, fiul vânzătorului Tresoldi, și cea a celor precum frații Colombo, care cred că totul li se cuvine și sunt apreciați de o societate ale cărei valori sunt în cădere liberă, Francesca trebuie să își înfrunte propriile frici și să facă alegeri nu întotdeauna ușoare. Trebuie să găsească puterea să susțină ce e drept, deși primul impuls e cel de a închide ochii, așa cum fac mulți oameni, altminteri buni, așa cum face și tatăl ei, pentru a trece peste urâțenia din jur.

Sunt, totuși, momente în care fata nu se poate eschiva, momente în care nu poate ignora cele ce se petrec și în care reușește să împrumute din curajul Malnatei – „mie nu îmi e frică de nimic.”

O altă lume care se suprapune în preocupările Francescăi este cea a interacțiunii dintre cele două sexe, de rolurile atât de ușor trecute de la o generație la alta, de către bărbați fără scrupule, dar și de către femei precum doamna Strada, o femeie al cărei scop este numai să se folosească de oricine și să mențină aparențele.

Peste toate neajunsurile amintite ale societății, intervine și spectrul războiului, viețile pierdute într-un conflict fără rost, totul sub aripa propagandei înflăcărate, care păcălește atât de ușor mulțimile, chiar dacă individul simte falsul de dincolo de vorbe.

Un debut reușit, care permite o incursiune într-o perioadă tulbure din Italia interbelică, și care, dincolo de fresca socială, ne reamintește de puterea prieteniei.

„Când vorbeau despre ea făceau semnul crucii în dreptul buzelor sau un gest nervos cu mâna că și cum ar fi strivit o viespe, de parcă le-ar fi fost frică. Despre o fetiță care ar fi trebuit să repete gimnaziul, adulții vorbeau ca despre o boală grea, o bucată de fier ruginit, cu care, dacă te tai, faci febră mare și mori.”

„Când Malnata era prin preajmă nu conta al cui fiu erai, ce lucruri fuseseși învățat să urăști și în ce voiau să te oblige să crezi. Nu conta că tatăl lui Matteo era dintre cei numiți Roșii și că acela al lui Filippo lustruia insigna cu fascia, fără să omită vreodată să facă salutul în fața portretului lui Mussolini. În lipsa ei însă, aceste două lumi redeveneau ireconciliabile.”

Cărțile apărute la Editura Litera pot fi comandate pe litera.ro,  elefant.ro, libris.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, librex.ro, dol.ro

Recenzii cărți Editura Litera