Moștenirea de Katherine Webb, Editura ALL – recenzie

Moștenirea

Katherine Webb

Editura ALL

Colecția Strada Ficțiunii

Anul apariției:2011

Număr pagini: 429

Titlul original: The Legacy – 2010

Traducere din limba engleză: Anca Buja

Katherine Webb s-a născut în 1977 la Kent, în Marea Britanie. A studiat istoria la Durham University şi a locuit la Londra şi Veneţia, unde a lucrat, printre altele, ca bibliotecară, chelneriţă şi vânzătoare într-un magazin de costume. Romanul de debut, Moştenirea (The Legacy, 2010; Editura ALLFA, 2011), a primit Premiul Book of the Year 2009 din partea YouWriteOn.com și Viewer’s Choice for Best Summer Read din partea Channel 4 TV Book Club. Următoarele două cărți – Nevăzuții (The Unseen, 2011; Editura ALLFA, 2013) și A Half Forgotten Song (2012) – s-au bucurat de succes la public, intrând în topul celor mai bune zece bestselleruri al ziarului Sunday Times. Romanele lui Katherine Webb au fost traduse în 23 de limbi.

Într-o zi ploioasă şi mohorâtă a anului 1905, lady Caroline Calcott, stăpâna domeniului Storton din Wiltshire, dispare în pădure, ducând în braţe un copil abia născut. În prezent, surorile Erica şi Beth Calcott, strănepoatele lui lady Caroline, se întorc la moşie pentru a-şi lua în primire proprietatea, cu haloul ei de secrete.

Aşa începe o saga de familie în care se intersectează poveşti captivante de iubire şi de ură, într-un ţinut sălbatic, de o frumuseţe obsedantă. Cititorul va fi purtat din înalta societate a New York-ului de început de secol XX până în preria nemărginită a Vestului Sălbatic, urmărind cu sufletul la gură destinele unor personaje cu adevărat pasionale.

„O saga care are toate atuurile unui roman de succes: mister, intrigă, istorie şi o casă mare şi veche, plină de poveşti.“ – Amanda Ross, Radio Times

,,Un roman despre dragoste , ură și compasiune și despre demonii trecutului, care trebuie înfruntați. O lectură palpitantă !” – South Wales Argus

Vocea editorului: ”Glisând între povestea tragică a lui lady Caroline și viața Ericai, strănepoata care, într-o iarnă cumplită, încearcă să refacă puzzle- ul, romanul sapă adânc în tema vinovăției, a suspiciunii și a secretelor de familie. Alături de Dinny, băiatul de care e îndrăgostită din copilărie, Erica reușește să dezlege enigmele care au marcat istoria întunecată a familiei Calcott – dar a înțelege nu înseamnă a exorciza.” 

Vocea autoarei: Sunt sigură că oricărui scriitor îi place să creadă că vocea sa originală se hrănește în întregime dinlăuntrul lui, dar eu aș spune că pe toți ne modelează cărțile pe care le-am citit, oamenii pe care i-am întâlnit și experiențele de viață pe care le-am avut.” – Katherine Webb

Romanul ,,Moștenirea” este o carte frumoasă și captivantă, o poveste de familie, plină de secrete și trădări, intrigă și mister, iubire și ură, trăiri și sentimente intense.

Povestea se desfășoară pe două planuri, prezent și trecut. Firul din trecut ne poartă la început de secol XX în înalta societate din America, iar cel din prezent în Anglia zilelor noastre.

La începutul cărții autoarea construiește un prolog menit să ne capteze atenția, în care lady Caroline Calcott dispare în pădure într-o zi mohorâtă a anului 1905, ducând în brațe un copil pe care îl abandonează între rădăcinile împletite ale unui fag.

Povestea  principală este cea  din prezent  în care surorile Erica și Bett Calcott, strănepoatele lui lady Caroline se întorc la moșie pentru a-și lua în primire proprietatea moștenită  la decesul bunicii lor Meredith Calcott, o femeie acră și plină de o ură întunecată. Pentru a moșteni proprietatea erau nevoite să locuiască acolo, așa că se întorc după o perioadă lungă de timp în locul unde își petrecuseră vacanțele de vară din copilărie și unde trăiseră momente de neuitat  alături de prietenul lor Dinny, cel  care locuia la marginea domeniului într-o tabără de țigani nomazi! Totul se sfârșise în anul în care vărul lor Henry, protejatul bunicii Meredith, un copil răsfățat și neascultător, dispăruse în mod misterios, întâmplarea ducând la ruperea familiei, dar și la schimbarea de comportament a lui Bett care de atunci  nu a mai fost la fel. Erica  nu-și amintește nimic  de la acel eveniment, fiind prea mică, însă crede că Bett are amintiri dureroase din aceea perioadă, care au culminat cu crize depresive  și, aflându-se  acum într-un moment greu după divorțul de soțul ei dar și de faptul că  acesta încearcă să o îndepărteze de fiul lor Eddie, speră ca întoarcerea lor în aceste locuri o va vindeca.

Vremea rece de iarnă o determină pe Erica să facă ordine printre lucrurile rămase la conac, unde descoperă  câteva scrisori și fotografii, printre care și una în care este înfățișată lady Caroline cu un prunc în brațe, făcută cu mult timp înainte de căsătoria ei cu lord Calcott. Ajutată de Dinny, băiatul de care fusese îndrăgostită în copilărie, care reapare în viața lor, Erica reușește să dezlege enigmele și secretele de familie care au marcat istoria întunecată a familiei Calcott.

Firul din trecut al poveștii este țesut în jurul lui Caroline, o tânără orfană foarte bogată, crescută de mătușa ei englezoaică în înalta societate din New York, care se îndrăgostește de un tânăr crescător de vite, Corin Massey, și care în ciuda mătușii, care se opune cu vehemență acestei căsătorii, este dispusă să își urmeze soțul până la capătul lumii, în cazul aceasta, Oklahoma – Vestul Sălbatic. Nimic nu stă în calea fericirii lor cu excepția faptului că nu pot avea copii, însă, când Corin moare, durerea pune stăpânire pe mintea și inima ei, determinând-o să facă lucruri și să  ia decizii care o vor marca profund atât pe ea cât și pe cei din jur și, cu toate că își întemeiaza o nouă familie alături de lord Calcott și de Meredith, fiica ei, sentimentele și emoțiile  față de aceștia sunt inexistente! Modul cum decurge povestea, ce secrete ascund personajele, ce s-a întâmplat cu micuțul abandonat, dar și unde a dispărut Henry vă las să descoperiți singuri !

Măcar e iarnă. Întotdeauna venim aici pe timpul verii, așa că locul nu mai pare chiar la fel. Nu mai este atât de îngrozitor de familiar, atât de copleșitor. Conacul Storton, înspăimântător și masiv, de culoarea norilor joși de azi. Un imobil victorian în stil neogotic, cu ferestre cu lemnărie verde, scorojită și plină de mușchi. Mormane de frunze uscate lângă pereți și mușchiul care se întinde în spatele lor, până la tocurile ușilor și ferestrelor de la parter. Respir calm în timp ce cobor din mașină. A fost o iarnă tipic englezească până acum. Umedă și noroioasă. În depărtare, gardul viu arată ca niște cicatrice vineții. Azi port bijuterii în culori luminoase, vii, în ciuda locului, a senzației de austeritate pe care o degajă și a poverii lui în amintirea mea.

Am încercat să-mi amintesc lucruri bune despre Henry. Probabil că îi datorăm asta, pentru că noi am apucat să creștem, să ne trăim viețile, să ne îndrăgostim, să ne treacă îndrăgostirea. Îi plăcea să spună bancuri idioate, iar mie îmi plăcea să le ascult. Odată am râs așa de tare la una din glumele lui Henry, încât aproape că am făcut pipi pe mine – groaza că se va întâmpla asta mi-a oprit hohotele și m-a trimis disperată la baie, cu o mână între picioare. ,,Cum îi spui unui dinozaur cu un singur ochi? Ochiozaur. Cum îi spui unei căprioare fără nici un ochi? Caprioarba. De ce își pictează elefanții talpa cu galben? Că să poată sta invers în budinca de vanilie. Ce e verde și sună ca mărul? Păru . Ce e mică, maro și călătorește cu două sute de mile la oră? O coacăză băgată-n priză.”

Mă gândesc mult la Caroline și la Meredith. Mă gândesc la ce-a spus Dinny, că oamenii care intimidează și urăsc, care sunt reci și agresivi nu sunt oameni fericiți. Se comportă așa pentru că sunt nefericiți. Mi-este greu s-o compătimesc pe Meredith când am astfel de amintiri cu ea, dar acum, că e moartă, pot încerca. Viața ei a fost plină de dezamăgiri -singura ei străduință, de a se elibera de o familie lipsită de dragoste, s-a sfârșit imediat ce a început. Ar trebui să – mi fie și mai greu să o compătimesc pe Caroline, pe care nici măcar nu am cunoscut- o prea bine și care a ales să-și abandoneze un copil, iar pe celălalt să-l crească fără dragoste. Ar fi ușor să trag concluzia că pur și simplu nu putea să iubească. Nu era capabilă. Că era mult prea rece pentru a fi cu adevărat umană, că se născuse imperfectă. Apoi am găsit ultima scrisoare pe care o scrisese înainte să moară și acum înțeleg mai bine.

Cartea  ”Moștenirea” este  romanul de debut al autoarei Katherine Webb, o carte foarte bine scrisă, cu personaje bine conturate și cu o copertă atractivă, toate acestea fiind atuul unui roman de succes.

Recomand această carte tuturor iubitorilor de cărți care doresc să aibă parte de o lectură frumoasă și  palpitantă!

Cartea Moștenirea de Katherine Webb poate fi comandată de pe all.ro, elefant.ro