Nume de cod: Madeleine de Arthur J. Magida, Editura RAO – recenzie

Nume de cod: Madeleine

(Code Name Madeleine: A Sufi Spy in Nazi-Occupied Paris – 2020)

Arthur J. Magida

Editura RAO

An apariție: 2022

Nr. pagini: 392

Traducere: Graal Soft

Istorie /non ficțiune

ARTHUR J. MAGIDA, fost profesor la universitățile Georgetown și Baltimore este un cunoscut și apreciat jurnalist, scriitor și editorialist, laureat al unor nenumărate premii care i-au recunoscut de-a lungul timpului spiritul academic, alături de forța condeiului.

O spioană sufistă la Paris, în timpul ocupației naziste

Prințesă indiană, visătoare, iubitoare de zâne, de povești și de legende pentru copii… Aceasta era Noor, cea care a devenit, în timpul războiului, agenta cu numele de cod „Madeleine”, în organizația secretă înființată de Churchill.

Un capitol impresionant al spionajului din cel de-al Doilea Război Mondial, Nume de cod: Madeleine este o poveste adevărată și convingătoare, palpitantă și profund cercetată, dar și un tribut adus lui Noor Inayat Khan, fiica unui Indian sufi, muziciană și scriitoare, dedicată familiei ei și valorilor spirituale – armonie, frumusețe, toleranță – ale tatălui său, pe care curajul și credința au aruncat-o în cel mai brutal regim din istorie.

„Nume de cod: Madeleine este una dintre cele mai frumoase și mai emoționante povești adevărate despre spionaj pe care le-am citit – o poveste captivantă despre o femeie uimitoare și curajul ei imens în fața răului.“ – Alex Kershaw, autor al cărții Avenue of Spies

„Un thriller de spionaj bine construit, cu o eroină irezistibilă și aproape neverosimilă, Nume de cod: Madeleine reprezintă un capitol care a lipsit până acum din analele celui de-al Doilea Război Mondial. Evidențiază rolul încă subapreciat pe care l-au jucat femeile în înfrângerea lui Hitler. Un răsfăț unic și valoros!“ – Kati Marton, autor al cărții True Believer

Cea  mai cunoscută operațiune militară de ofensivă din istoria omenirii este cea din perioada celui de Al Doilea Război Mondial, declanșată pe 6 iunie 1944 și denumită Ziua-Z, în timpul căreia a avut loc debarcarea primilor militari din tabăra Aliaților – ,,debarcarea din Normandia” – pentru eliberarea Europei de sub dominația nazistă, o ofensivă de mare amploare ce a contribuit la sfârșitul războiului. Despre această operațiune și sacrificiul celor implicați, direct sau indirect, în desfășurarea sa, se cunosc multe aspecte, unele transmise de la o generație la alta, altele rămase în arhivele istorice ale multor țări.

Din păcate, nu se cunosc multe detalii despre cei nevăzuți, cei din spatele operațiunilor militare, care au contribuit, sub alte forme, la înfrângerea lui Hitler, la salvarea miilor de suflete,  chiar cu prețul propriilor vieți. Acestia își merită cu prisosință denumirea de eroi, chiar dacă multi dintre ei, bărbați, dar și femei, vor rămâne necunoscuți, pentru mult timp de acum încolo, poate chiar pentru întotdeauna.

În Nume de cod: Madeleine – publicată la noi, în februarie 2022, de către RAO, Arthur J. Magida oferă cititorilor o perspectivă istorică asupra unei eroine tăcute – Nora Baker, pe numele său real Noor Inayat Khan -, o tânără deosebită ce a contribuit, într-un interval de timp scurt, dar decisiv, la declanșarea operațiunii Ziua-Z. 

Noor a rămas  în analele istoriei celui de Al Doilea Război Mondial, drept singurul operator radio din cadrul agenției SOE – Strategic Operations Executive -, care a supraviețuit cel mai mult timp, în Franța, pe toată perioada războiului, dar și singura care a reușit să transmită, în Marea Britanie, cele mai multe mesaje decât oricare alt agent, 35 la număr.

Dar cum a ajuns Noor agent în cadrul SOE? Pentru a răspunde la această întrebare, autorul conturează portretul acesteia, unul intens, bazat pe cercetări minuțioase despre viața sa, de la naștere și până la moartea sa tragică în anul 1944.

Noor provenea dintr-o familie deosebită, cu sânge nobil, atât din partea tatălui, un indian sufist, un mistic recunoscut pe plan internațional, cât și a mamei, sora lui Pierre Bernard, un celebru yoghin și savant american. Noor și frații săi au fost crescuți și educați în spiritul credinței și rugăciunii, al iubirii față de semeni, armoniei sufletești, dar și al sacrificiului propriei vieți. Până în ultima clipă a vieții sale, Noor s-a ghidat și a păstrat în suflet învățămintele transmise de tatăl său.

,,Să nu lăsați să se stingă focul pe care l-am aprins eu… Acest foc nu poate fi întreținut decât de gândurile voastre, de credință, de rugăciuni și de sacrificiu.”

Izbucnirea Primului Război Mondial va aduce schimbări majore pentru familia Inayat Khan, dar Al Doilea Război Mondial va schimba complet destinul celui mai mare dintre copii, Noor, căreia de la naștere i s-a prezis un destin uimitor, de aici și numele plin de rezonanță – Noor-un-nissa – ,,Lumină-între-popoare”. 

Încă de la o vârstă fragedă Noor a demonstrat că are un talent deosebit pentru muzică și scris, compunând atât creații muzicale pentru harpă, cât și poezii și povești pentru copii. Deși era înclinată către o carieră în lumea tăcută, dar profundă a cuvintelor, Noor și-a perfectat studiile la Sorbona, în psihologia copilului. Nu renunță însă la plăcerea scrisului, cuvintele așternute pe hârtie reprezentând o bucățică din sufletul său, îmbrăcat în bunătate și armonie.

După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Noor a decis să se alăture luptei împotriva tiraniei naziste, îmbinând, într-un mod ingenios, educația primită și credințele însușite cu acțiunile întreprinse pentru ajutorarea celor asupriți. Astfel, în anul 1940, se alătură Fortelor Feminine Auxiliare din Aviatie – WAAF – , în cadrul căreia urmează un curs de telegrafie și se remarcă prin dexteritate fizică, dar și mentală, mișcarea degetelor, cât și capacitatea de a descifra codurile, cât mai rapid, fiind abilități esentiale pentru succesul misiunilor. În cadrul WAAF, Noor și colegele sale ,,recepționau mesajele radio transmise de nemți și studiau ecranele de radar pentru a-i informa pe piloții britanici cu privire la poziționarea exactă a avioanelor Luftwaffe”.

Datorită abilitatilor sale, dar și a caracterului, Noor a fost recrutată și cooptată, ca operator radio în cadrul SOE, o agenție secretă înființată în iulie 1940 din ordinul lui Winston Churchill cu scopul de a împrăștia ,,teamă și haos printre nemții care ocupau Europa”. În scurt timp, Noor a atras atenția celor din jur, în sens pozitiv, dar și negativ, inteligența, instinctele bune, armonia interioară și capacitatea de a lucra singură ajutând-o însă să devină prima femeie operator wireless, agent pentru Marea Britanie, trimisă în Franța să ajute Rezistența Franceză în lupta împotriva nazismului. Rolul său era de a menține legătura dintre cei din teren si Marea Britanie, trimițând și primind mesaje despre operațiunile de sabotaj efectuate împotriva armatei germane, dar și despre locurile în care erau necesare arme pentru luptătorii din Rezistență.

Pentru succesul misiunii, Noor va primi o altă identitate, dar și un nume de cod agent, atât pentru propria protecție, cât și pentru a-i proteja pe cei din jur. Astfel, noua sa identitate va fi Nora Baker, învățând și însușindu-și obiceiuri și întreprinderi noi, iar Madeleine va fi numele său de cod agent. Un nume ce, în scurt timp, va provoca oroare și furie printre nemți, un agent ce va da dovadă de curaj și loialitate, atât față de ea însăși, prin educația primită, cât și față de ceilalți agenți din SOE, față de Marea Britanie și față de semeni, dar și noblețe și sacrificiu pentru o cauză puternică.

 Nume de cod: Madeleine de Arthur_J. Magida nu este doar un simplu roman istoric ce ne vorbește despre eroi și eroine, despre loialitate și trădare, despre curaj și sacrificiu; este o biografie sinceră și impresionantă a unei vieți scurte, dar curajoase, cea a tinerei Nora Baker, pe numele său real Noor Inayat Khan, o femeie frumoasă, fizic, dar și sufletește, ce a pus iubirea pentru semeni și sacrificiul suprem mai presus de propria existență, o femeie ce a luptat să construiască o punte de înțelegere între India și Marea Britanie, un spion în cadrul unei agenții secrete ce a contribuit, dincolo de perfecțiune și imperfecțiune, de critici și de aprecieri, într-un timp scurt, la înfrângerea forțelor naziste în al Doilea Război Mondial.

O eroină mai puțin cunoscută, prima – și până acum singura – femeie musulmană care a fost onorată cu o statuie în Marea Britanie, o poveste de viață tristă și, totuși, îmbrăcată în frumusețe, armonie, toleranță!

Un roman potrivit tuturor cititorilor, dar mai ales celor care iubesc romanele istorice și vor să descopere file de istorie mai puțin cunoscute, dar pline de fascinație .

Mi-a plăcut cartea, informațiile oferite îmbogățindu-mi cultura generală, dar au fost și momente când mi-am pierdut concentrarea. Aș fi preferat ca autorul să evite multitudinea de detalii legate de sufism, de Inayat Khan, tatăl lui Noor, și preocupările acestuia privind răspândirea și însușirea credințelor sale, și mai multă concentrare pe viața personală a tinerei Noor, până în momentul cooptării ei ca agent în SOE.

,,La sfârșitul zilei, când truda vieții dispare 

Și toate odihnesc în pace, 

Eu nu-mi găsesc odihna de când Tu ai lăsat pe cineva în urmă, 

Până când Moartea nu va veni. 

Nopți amare de disperare înmiresmat-au aerul 

Iar lacrimile s-au transformat în picături de rouă 

Iar eu privesc și aștept până când Tu vei deschide poarta 

Și până când iubirea Ta îl va călăuzi pe cel venit.”

<<Fără titlu>> de NOOR INAYAT KHAN