O listă semidefinitvă a celor mai îngrozitoare coșmaruri de Krystal Sutherland, Editura Storia Books – recenzie

O poveste amuzantă, despre doi outsideri care își înfruntă, rând pe rând, cele mai mai temeri legate de viață și dragoste.

De când bunicul lui Esther Solar s-a întâlnit cu Moartea, toți cei din familia ei au fost blestemați să aibă o frică teribilă. Tatăl lui Esther suferă de agorafobie și nu a mai ieșit din pivniță de șase ani, fratele ei geamăn nu poate sta pe întuneric, iar pe mama lor o înspăimântă ghinionul. Membrii familie Solar sunt chinuiți de fricile lor și, după cum spune blestemul, le este dat să moară din cauza acestora.

Esther încă nu știe care este cea mai mare frică a ei (și nici nu vrea să știe), o realizare la care ajunge evitând aproape orice. Lifturile, spațiile înguste, tunsorile, păianjenii, păpușile, oglinzile și multe alte fobii cărora le ține socoteala în lista ei semidefinitivă a celor mai îngrozitoare coșmaruri.

La un moment dat, Esther este jefuită de Jonah Smallwood, un fost coleg de clasă din școala primară. În afară de telefon, bani și o pungă de jeleuri colorate pe care o păstra pentru mai târziu, Jonah îi fură și lista de frici. În ciuda acestui incident, Esther și Jonah devin prieteni, iar el propune o provocare: în încercarea de a rupe blestemul care îi distruge familia, se vor întâlni în fiecare duminică a ultimului an de liceu, ca să treacă împreună prin listă și să înfrunte o frică după alta, înclusiv una pe care Esther nu a luat-o în calcul: iubirea.

„O carte fermecătoare… Imaginația debordantă a lui Sutherland transformă această carte într-o adevărată imersiune în complexitățile relațiilor de familie, de prietenie și de trecut personal… O privire proaspătă și captivantă asupra bolii mintale.” – Kirkus Reviews

„O poveste pesimist de ironică, despre o familie excentrică și disfuncțională.” – Publishers Weekly

„Negru, magic și amuzant; un roman neobișnuit și coerent, despre frică, depresie și obsesie a morții.” – Booklist

„O confruntare misterioasă cu boala mintală care pare reală.” – Bustle

O listă semidefinitvă a celor mai îngrozitoare coșmaruri – o poveste minunată care mi-a mers la suflet, o carte cu mesaj care propune teme de gândire și oferă lecții de viață. Coperta foarte inspirată și sinopsisul incitant mi-au atras atenția de la început, iar odată ce am citit primul rând al cărții nu am putut s-o las din mână până la final. Am îndrăgit personajele, personaje imperfecte, dar frumoase, care purtau, fiecare în parte, un război cu un dușman nevăzut: propriile frici, temeri, fobii și coșmaruri. Iar miza era enormă: propria viață, propriul destin. Diferența dintre a trăi sau doar a exista. Un stil de scriere rafinat, presărat cu un fin umor sec, un strop de romantism și elementele supranaturale de realism magic foarte bine exploatate și inserate în poveste fac din această carte una de notă maximă! I-am oferit cu drag cinci steluțe pe goodreads și o recomand călduros cititorilor de toate vârstele, e o lectură deosebită, care mi-a depășit așteptările și m-a încântat!

Cartea are 40 de capitole, sugestiv denumite, titlul acestora dându-ne o idee despre întâmplările din capitolul respectiv. Acțiunea e detaliat prezentată, cele 360 de pagini acoperind o perioadă de cincizeci de săptămâni. E o carte despre frici și temeri, după cum am spus, despre blesteme și superstiții, dar și despre prietenie, relații de familie mai mult sau mai puțin funcționale, despre devotament și iubire. Și despre puterea exemplului personal.

În centrul poveștii se află Esther Solar și întreaga familie Solar și Jonah Smallwood, prietenul lui Esther.

Ciudata familie Solar era formată din Esther și fratele ei geamăn, Eugene, mama ecestora, Rosemary și tatăl, Peter. Cu toții sunt copleșiti de fobii, fiind convinși că familia lor e supusă unui blestem, acela de a avea o frică teribilă, o fobie din cauza căreia le va fi dat să moară. Ironia e că se temeau atât de mult de aceste fobii încât ajunseseră să le guverneze viața și de fapt nici nu se putea numi viață ceea ce aveau, era doar o luptă continuă cu propria minte. Astfel, Rosemary era speriată de ideea de ghinion, Peter, cândva un medic veterinar apreciat și un familist devotat, era învins de agorafobie și nu mai ieșise de șase ani din pivniță, iar Eugene era îngrozit de întuneric. Casa în care locuiau – un vechi conac cândva respectabil – era luminată în permanență, întrerupătoarele lipite cu bandă adezivă, accesul spre etaj blocat cu mobile vechi, de frica fantomelor de acolo (care nu existau, bineînțeles), iar copacii din curte erau plini de amulete. Aveau iepuri în bucătărie – aduceau noroc – iar Rosemary avea drept animal de companie un cocoș negru, Fred, despre care era convinsă că e un goblin cu puteri supranaturale, capabil să le aducă noroc celor care locuiau cu el.

”Până acum, Fred nu făcuse altceva decât să fie un simplu cocoș. dar asta nu o oprise pe Rosemary să creadă cu tărie că avea să le aducă ”bogăție și belșug” dacă se purta frumos cu el și că avea să ia foc pe neașteptate când i-ar fi sunat ceasul.”

Esther încă nu își descoperise cea mai mare frică și de aceea avea întocmită o listă semidefinitivă a celor mai îngrozitoare coșmaruri, unde trecea cu conștiinciozitate tot ce credea că ar putea-o speria, pentru a se evita cu sfințenie lucrul respectiv. Tot pentru a se ascunde alesese să poarte costumații, fiind îmbrăcată în câte un personaj de poveste sau de film.

”- Încerc să fiu mai deșteaptă decât blestemul… încerc să mă ascund de moarte.”

De unde li se trăgea toată această nebunie? De la povestea pe care Reginald Solar, bunicul lui Esther Solar, care luptase în Vietnam, le-o povestise despre cineva pe care îl cunoscuse acolo: ”Bărbatul care Voia să fie Moartea”, Jack Horowitz, un soldat din subordinea lui care l-a convins că era îngerul morții, iar cele câteva întâlniri pe care le-a avut Reg de-a lungul vieții cu acesta au avut darul să îl convingă că Jack Horowitz chiar era cine spunea că e, știind când va muri fiecare și de unde i se va trage moartea! Iar această idee, că se știe de la ce-i va veni fiecăruia sfârșitul, născuse fobiile care acaparaseră viața familiei Solar.

Facem cunoștință cu Esther pe când, lăsată de izbeliște în fața școlii de mama ei care trebuia să vină să o ia cu mașina (care văzuse o pisică neagră pe capota mașinii – un semn înfricoșător care o împiedicase să conducă în acea zi), merge în stația de autobuz unde are parte de o întâlnire neașteptată cu Jonah Smallwood, un fost coleg și prieten din clasele primare, cu care pierduse legătura când acesta plecase pe neașteptate din școală, dar față de care făcuse pe atunci o pasiune! Însă acum, ce credeți că face Jonah? O jefuiește, luându-i niște bani și telefonul, Dar nu asta o doare cel mai mult, ci faptul că i-a luat punga de jeleuri!! Oh, și lista de frici… Nu vă grăbiți să-l antipatizați de Jonah, că se va revanșa pentru gestul făcut…

Cum ajung să se reîntâlnească și să devină din nou prieteni, vă las să aflați singuri. Vă spun doar că e implicată o pisică! Interesant este ce urmează în continuare: după ce citește lista ei de frici și află povestea acesteia, Jonah îi propune să o ajute să le înfrunte și să le învingă, provocând-o să aibă curaj și să accepte propunerea lui.

„«În fiecare duminică, pentru un an de zile, spusese Jonah la lac. Cincizeci de frici. Cincizeci de săptămâni. Cincizeci de videoclipuri. Cincizeci de șanse să te întâlnești personal cu Moartea și să o rogi să ridice blestemul.» Esther a luat telefonul și i-a trimis un mesaj din numai trei cuvinte: Ne vedem duminică.”

Și vor lua fricile pe rând, de la coadă la cap, începând cu 1/50: Homari, continuând cu 2/50: Molii. Spații mici, stânci, lanuri de porumb, gâște, operarea automobilelor, frică după frică era confruntată, înfruntată și învinsă.

”Tot ce îți dorești se află de cealaltă parte e fricii.”

Pentru fiecare frică în parte Jonah pregătea un adevărat scenariu și filma totul pas cu pas, promițându-i lui Esther că nu avea să posteze filmulețele, și avem parte de întâmplări dintre cele mai diverse, emoționante, amuzante, caraghioase sau de-a dreptul dramatice. La unele din ele chiar am râs cu lacrimi!

Îi cunoaștem totodată și pe fratele lui Esther, Eugene, cel terifiat de întuneric, dar și pe colega și prietena ei, Hepzibah, care și ea avea o problemă emoțională, suferea de muțenie selectivă. Se spune că toate problemele emoționale își au sursa în copilărie sau în atmosfera din familie. Ei bine, se pare că nu e chiar așa, Hepzibah avea o familie perfect normală, care o înconjura cu multă dragoste. Pe de altă parte, din familia Solar, deși disfuncțională, nu lipsea iubirea dintre membrii ei, iar aceasta va fi temelia pe care își vor începe să-și clădească vindecarea, după cum veți vedea. Însă familia Smallwood, pe de altă parte… o familie cândva frumoasă a fost distrusă de moartea mamei, tatăl lui Jonah devenind un alcoolic abuziv.  Nu doar fricile pot distruge un om sau o familie, ci și dependențele de tot felul, cum ar fi dependența tatălui lui Jonah de alcool sau a lui Rosemary de jocuri de noroc!

Povestea curge foarte frumos, interacțiunea dintre protagoniști e fermecătoare, sunt scene înduioșătoare în carte, am empatizat cu fiecare personaj în parte (mai puțin cu tatăl lui Jonah). Am savurat stropul de romantism, căci treptat se naște o frumoasă poveste de iubire între Esther și Jonah.

”- De ce rămâi? De fiecare dată când mă gândesc că te-ai săturat de mine… te întorci

– Chiar nu știi?

Jonah a făcut un pas înapoi. Și-a frecat ochii.

– Pentru că… Te cam iubesc, Esther.”

Am apreciat foarte mult mesajele cărții și felul în care sunt transmise. Și ideea că nu trebuie să te lași copleșit, ci trebuie să comunici cu cei din jur, să ceri ajutor, căci acesta se poate ivi din cele mai neașteptate locuri, iar mintea umană e un mecanism foarte complex, care are puterea de a depăși blocaje.

Nu vă dezvălui ce se întâmplă în carte, rămâne să vedeți dacă și cum au reușit să-și învingă fiecare dintre personaje fricile. Ideea e că, cei care au reușit, au făcut-o ajutați, înțeleși și acceptați de cei dragi lor. S-au susținut, așa cum au știut și cum au putut, unul pe altul. Imperfecți, speriați, temători, au mers înainte având o motivație puternică: iubirea.

”Jonah îi spusese cândva că există un moment în viața fiecărui om când își dă seama că părinții lui sunt oameni și ei și că uneori sunt oameni buni, alteori nu. Ce uitase însă să menționeze – ce ea a ajuns să aprecieze exact în acel moment – era că, de cele mai multe ori, oamenii nu sunt nici buni, nici răi, nici drepți, nici diabolici, ci pur și simplu oameni.

Și câteodată dragostea, chiar dacă e singurul lucru pe care îl poți oferi, e de ajuns.

Trebuie să fie.

Cartea O listă semidefinitvă a celor mai îngrozitoare coșmaruri de Krystal Sutherland poate fi comandată de pe storiabooks.ro, elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro,  carturesti.ro

Recenzii Editura Storia Books