Prin cafenelele din Micul Paris de Maria-Magdalena Ioniță, Editura Corint, Colecția Istorii urbane – recenzie

Prin cafenelele din Micul Paris

Maria-Magdalena Ioniță

Editura Corint

Colecția Istorii urbane

Nr. de pagini: 160

An apariție: 2020

Noua colecție „Istorii urbane”, coordonată de Adrian Majuru, este o incursiune în istoria mică și mare a orașelor românești în principal, ca și în viețile locuitorilor acestora, fie că sunt boieri, burghezi sau simpli uvrieri. De la fanarioți până la perioada interbelică, trecând prin regimul comunist și ajungând în contemporaneitate, orașul s-a născut și a evoluat sau involuat, rămânând o constantă în viața noastră.

Povești de altădată, științific documentate și spuse cu har, despre peisajul orășenesc, despre comportamentul orășeanului, despre vestimentație, ocupații, petrecerea timpului liber etc.

O colecție în care se întrepătrund antropologia, istoria mentalităților, istoria ca atare, destinată  publicului larg.

„Intrând în atmosfera spirituală a celor șase cafenele, cu clientela lor pestriță, înțelegi emulația creatoare apărută acolo, solidaritatea și acel cumul de elemente care le-au transformat în adevărate simboluri de viață bucureșteană . Întemeiate de un polonez, un boier pământean, un aromân meșter într-ale cofetăriei, un evreu ori un grec, cafenelele s-au altoit mereu, pentru rentabilitate, pe lângă restaurante. Și ar fi rămas simple debite de cafea, fie ea șvarț, turcească sau marghilomană, dacă, pe nesimțite, nu ar fi ajuns să fie populate de elita culturală a capitalei. Cârcotașii ar putea spune că bucureștenii n-au fost originali, ci au imitat modelul francez (Le Procope) sau pe cel vienez (Sacher). E doar o nălucire fiindcă faima cafenelelor bucureștene a fost dată de un lung șir de personalități românești.” - Georgeta Filitti

Prin cafenelele din Micul Paris de Maria-Magdalena Ioniță este o minunată carte-album, cu o grafică excelentă, îmbogățită cu multe fotografii-document ale vremii, prin intermediul căreia facem o incursiune în trecut, intrând în atmosfera plină de vervă și mister a șase cafenele celebre: “Cafeneaua Fialhovski”, “Cafeneaua Kübler”, “Terasa Oteteleşanu”, “Cafeneaua Capşa”, “Cafeneaua Corso”, “Café de la Paix”.

În aceste cafenele, cu o clientelă pestriță, adevărate simboluri de viață bucureșteană, a apărut o întreagă emulație creatoare, s-au întrunit cenacluri literare, s-au născut prietenii trainice, dar și dușmănii literare.

După cum subliniază și autoarea în Argument, mai mulți scriitori celebri, care au frecventat aceste cafenele, s-au referit punctual sau mai pe larg la fenomenul din care și ei au luat parte, acela al vieții tumultuoase și creatoare de literatură și talente din sânul acestor cafenele.

Prima cafenea cunoscută în București, atestată documentar în anul 1667, era proprietatea unui negustor turc, Kara Hamie, și se afla în buricul târgului, în vecinătatea locului unde se va ridica Hanul ”Șerban Vodă”, căruia, mai târziu, îi va succeda Palatul Băncii Naționale. George Potra ne lămurește de unde vine numele de cafenea: ”kalvehane, kave-hané, ceea ce înseamnă local public în care se poate bea cafea după moda turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, table sau ghiordum și să fumeze tutun, în schimbul unui preț relativ mic”.

Așadar, încă de la începuturile ei, cafeneaua a fost un loc primitor și plăcut de petrecere a timpului, prilej de discuții interesante învăluite în fum, alături de prieteni sau cunoscuți, în timp ce sorbeai dintr-o cafea aburindă.

Rând pe rând, autoarea ne duce într-o călătorie fascinantă prin cele șase cafenele celebre, făcându-ne o scurtă istorie a fiecăreia – începutul, perioada ei de glorie și declinul -, dezvăluindu-ne totodată personajele celebre care au frecventat-o precum și evenimentele notabile care s-au petrecut acolo, iar pozele intercalate din loc în loc dau un plus de savoare.

În cafeneaua Fialkovski avea să suporte Alexandru Macedonski consecințele punitive ”fizice” ale gestului său șocant de a publica o epigramă răutăcioasă și nedpreaptă la adresa lui Mihai Eminescu. Căci, aflându-se la Fialkovski, înconjurat de prieteni, Macedonski a fost atacat de ”doi indivizi bine hrăniți, roșii la față și cu demijobenele lăsate chefliu pe ceafă”, după cum îi descrie Caragiale, care au iscat o bătaie în toată regula, doar intervenția lui Nicu Brăiloiu, cu ”înfățișarea de atlet grec”, reușind să pună capăt incidentului.

În cafeneaua Kübler s-a produs un alt eveniment notabil, în plin proces Caragiale-Caion, cel din urmă acuzându-l pe marele dramaturg de plagiat în drama sa Năpasta. În timp ce avocatul de renume al lui Caragiale, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, le expunea companionilor săi calea de atac aleasă, actorul Iancu Brezeanu, aflat și el la masă, a dispărut și a reapărut după un timp în cafenea, înarmat cu bâta cetățeanului turmentat pe care-l interpretase în O scrisoare pierdută, afirmând că o va folosi ca armă pentru a-l pedepsi pe Caion, în cazul în care acesta ar fi fost achitat de judecători.

Despre cafeneaua Capșa, Paul Morand, mare iubitor al orașului București, pe care l-a botezat ”Micul Paris”, afirma următoarele:

”București, capitala Capșa. Capșa este inima orașului, din punct de vedere topografic și moral. Capșa înseamnă patru lucruri în același timp: un hotel, o cofetărie, un restaurant și o cafenea. Imaginați-vă, reunite într-o casă cu înfățișare modestă și desuetă, patru mari glorii europene: restaurantul Foyot, cofetăria Rumpelmayer, cafeneaua Florian din Veneția și hotelel Sacher din Viena.

E un stil, o tradiție, un organ, un decor, o sală a Pașilor Pierduți, un monument și o cocardă această Capșa […] Capșa este timpanul acestei mari urechi care e Bucureștiul, oraș al zvonurilor.”

Vă invit să vă delectați în carte cu toate informațiile deosebit de interesante prezentate, alături de o cafea aromată!

Cartea Prin cafenelele din Micul Paris de Maria-Magdalena Ioniță poate fi comandată pe edituracorint.ro, librex.ro, elefant.ro, libris.ro, carturesti.ro, cartepedia.ro, librariadelfin.ro, librarie.net

Recenzii și prezentări cărți de nonficțiune

Recenzii și prezentări cărți autori români