Seria Defecți de Cecelia Ahern

Seria Defecți este o serie fermecătoare, care îi va încânta pe tinerii între 14 și 30 de ani și pe toți cititorii pasionați de poveștile Ceceliei Ahern.

Acestă serie pentru publicul Young Adult oglindește dilemele și capcanele specifice vremurilor actuale, în stilul emoționant specific autoarei, aclamat de cele mai prestigioase publicații din lume.

„Într-o lume lipsită de empatie și compasiune, nu te poți alia decât cu alți Defecți, o grupare de rezistență care speră să schimbe cursul lucrurilor și să readucă speranța.” – Booklist

„Cecelia Ahern atrage atenția asupra capcanelor în care poate cădea omenirea în ziua de azi: cât de repede se găsesc țapi ispășitori care sunt pedepsiți în public.” – The Guardian

• Seria Defecți (Flawed) de Cecelia Ahern

1. Defecți – Editura ALL – Flawed – 2016
2. Perfecți – Editura ALL – Perfect – 2017

1. Defecți

Defecți, prima carte din serie, ne conduce într-o societate distopică, obsedată de ideea de perfecțiune, având instituită chiar o organizație, Ghilda, menită în a identifica persoanele ”defecte” și a le însemna pentru ca oricine să le poată recunoaște cu ușurință.

După ce țara trecuse printr-un mare declin economic, din cauza deciziilor greșite ale celor aflați la putere, a fost creată Ghilda, scopul ei inițial fiind de a-i îndepărta pe Defecți de la putere. În timp însă, atribuțiunile Ghildei au fost lărgite, ocupându-se de anchetarea tuturor indivizilor acuzați că sunt Defecți, pentru a-i împiedica pe aceștia să ocupe funcții de conducere vreodată, preconizându-se astfel că într-un viitor apropiat se va ajunge la o societate morală și etică fără cusur.

Pentru a-și realiza misiunea, Ghilda se servea de armata Fluierarilor, ce era practic o poliție ce avea drept scop arestarea Defecților pentru a fi judecați iar, după însemnarea acestora, supravegherea lor pentru a verifica dacă se supun regulilor impuse.

Ideea, greșită din start, încuraja practic abuzurile iar în timp conducea la dezumanizare, regim totalitar și teroare.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Celestine North, o adolescentă de șaptesprezece ani.

La începutul acțiunii, o cunoaștem pe Celestine în mijlocul familiei ei, ducând o viață aproape idilică.

Mama ei, manechin de meserie, avea o înfățișare fără cusur și un corp superb chiar și după trei nașteri. Extrem de exigentă cu felul în care arată, cerea aceeași preocupare și la cei din jur, considerând că celor care le este lene să se îngrijească arată cine sunt ei cu adevărat.

Tatăl ei era directorul postului News 24, fiind extrem de apreciat în meseria lui.

Prietenul Celestinei era Art, un adolescent de aceeași vârstă cu ea, simpatic și carismatic, fiul judecătorului Bosco Crevan, cel care conducea Tribunalul ce stabilea vinovăția Defecților și modul de pedepsire al lor.

Deși unii îl considerau pe Crevan un erou, iar alții se temeau de el, Celestine îl considera un om normal, cu defecte și calități, întrucât, petrecând mult timp în casa lor, îi văzuse latura umană și ajunsese să-l îndrăgească ca pe o rudă, în ciuda faptului că bunicul ei mult iubit îl antipatiza profund.

Celestine, la rândul ei, era o perfecționistă, limbajul și comportamentul ei fiind impecabile, iar rezultatele de la școală strălucite, spre deosebire de sora ei Juniper, care era deosebit de comună, neevidențiindu-se cu nimic.

În curând însă, viața perfectă a Celestinei avea să fie sfărâmată într-o clipă și întregul ei sistem de valori va fi dat peste cap.

Mergând spre școală în autobuz, alături de Art și Juniper, Celestine a observat un bătrân bolnav, însemnat ca Defect, ce abia se ținea pe picioare. Conform regulilor ferme ale Ghildei, Defecții nu aveau dreptul să se așeze decât pe două scaune însemnate din autobuz, dar acestea erau ocupate de două femei, ce sporovăiau nestingherite, complet indiferente față de suferința bătrânului. Indignată de nepăsarea lor, Celestine le-a rugat pe cele două femei să se așeze pe alte locuri libere din autobuz. Cele două femei, revoltate de impertinența ei și privindu-l cu dispreț pe bătrânul Defect, au refuzat să se conformeze. Uluită de situație, văzând că bătrânul mai avea puțin și se prăbușea din picioare, Celestine l-a așezat pe un loc liber din apropiere, încălcând astfel o regulă strictă a Ghildei conform căreia nu aveai voie, sub niciun motiv, să ajuți un Defect.

Prin urmare, în scurt timp au apărut Fluierarii, care au arestat-o pe Celestine și au condus-o la Castelul Highland pentru a fi judecată de Tribunalul Ghildei.

Ajungând în celulă, Celestine a observat în camera de alături un tânăr, de aceeași vârstă cu ea, având o alură de soldat, acesta cercetând-o, la rândul lui, cu curiozitate.

La scurt timp după aceea a apărut Bosco Crevan, la fel de jovial ca întotdeauna, iar Celestine a răsuflat ușurată, convinsă că s-a risipit toată confuzia și va fi eliberată.

Însă ceea ce îi propune Bosco o bulversează complet pe Celestine. Pentru a fi eliberată și declarată nevinovată, Celestine trebuia doar să declare în fața Tribunalului că ea nu a dorit să-l ajute pe Defect, ci a dorit să-l îndepărteze de ceilalți oameni ca aceștia să nu se infecteze cu microbii lui. Faptul că, în acest caz, bătrânul ar fi fost condamnat la închisoare pentru că încălcase regula de a se așeza pe un scaun la care nu avea dreptul, era doar un incovenient minor…

Din camera de alături, convins că ea va accepta târgul, soldatul o privea cu dispreț.

Paradoxal, pentru a nu fi declarată Defectă, trebuia să se poarte tocmai ca o Defectă, mințind și înșelând…

În fața Tribunalului însă, când a trebuit să declare ce s-a întâmplat, Celestine a realizat că îi era imposibil să mintă, întrucât aceasta ar fi însemnat să-și nege însăși esența ei și nu s-ar mai fi putut privi în oglindă de atunci încolo. Susținută de privirea bunicului, Celestine și-a asumat orice risc, declarând exact ce s-a întâmplat, recunoscând că a fost condusă de compasiune și rațiune, ajutând cu bună știință un Defect.

”- Tușea și am crezut că va muri. Nu mi-a păsat dacă este Defect; am văzut o persoană, o ființă umană, care îmi amintea de bunicul meu, pe care nimeni n-o ajuta. Deci, ca să vă răspund la întrebare, ce m-a posedat… răspunsul este compasiunea. Și rațiunea. Nu se așezase nicăieri, eu l-am ajutat să se așeze. În acel moment, spun eu, adresându-mă tuturor, voind ca ei să înțeleagă, mi s-a părut ceva îndreptățit.”

Curajul ei avea să o coste enorm. Bosco Crevan și-a arătat o latură a firii pe care ea nici măcar nu i-o ghicise până atunci. Extrem de înfuriat că ea i-a ignorat indicațiile, Crevan, alături de ceilalți doi membri ai Tribunalului – judecătoarea Sanchez și judecătorul Jackson, i-au dat cea mai grea pedeapsă pomenită vreodată: cinci înfierări, în condițiile în care până atunci limita maximă fusese de trei înfierări!

Astfel, Celestine urma să fie însemnată pe mâna dreaptă pentru furt de la societate, pe tâmpla dreaptă pentru decizii proaste, pe talpa dreaptă pentru complot și asociere cu Defecții, pe piept pentru încălcarea loialității față de Ghildă, pe limbă pentru faptul că a mințit Curtea cu privire la acțiunile ei.

Ajunsă în Camera de înfierare, tânărul soldat, aflat alături, se uita la ea cu admirație și compasiune, privirea lui dându-i curajul de a suporta supliciul de a fi înfierată de cinci ori.

După a fost făcută și cea de-a cincea înfierare, Crevan, care asistase cu multă satisfacție la tot procesul, i-a cerut Celestinei să se pocăiască, însă aceasta, îndârjită, a refuzat categoric, sfidându-l. Turbat de furie, Crevan a decis că este defectă până în măduva oaselor și i-a aplicat el însuși cea de-a șasea înfierare, pe șira spinării, fără anestezie!

Soldatul de alături, copleșit de emoție, i-a transmis muțește lui Celestine mesajul: ”Te voi găsi”.

Cu viața făcută bucăți, Celestine trebuia să-și adune tot curajul pentru a merge mai departe. Însă, deși rănile fizice reușise să le suporte cu multă tărie, rănile psihice au afectat-o cumplit. Revenită la școală după o convalescență de două săptămâni, a constatat cu durere că era tratată cu răceală de colegi, iar mulți profesori au refuzat să-și țină orele dacă ea era prezentă în clasă. Mai mult, Art dispăruse fără urmă, propria soră o trata cu răceală, părând că îi ascunde ceva, iar patru colegi au atras-o într-o capcană pentru a o umili fără milă.

Deși, teoretic, doar Defecții erau pedepsiți, și familia acestora avea mult de suferit.

Dacă până atunci, familia Celestinei dusese o viață fericită, lipsită de griji, după ce aceasta a fost declarată defectă, tot coconul în care fuseseră învăluiți până atunci s-a sfărâmat, ca și cum un văl li s-ar fi ridicat de pe ochi.

Mama Celestinei, cea care fusese atât de obsedată de aspectul fizic impecabil, și-a ciopârțit părul și s-a îmbrăcat în ținute fără niciun gust, în semn de revoltă față de urâțenia unui sistem care se voia perfect…

Interesantă această idee, că vezi nedreptatea doar atunci când te atinge și pe tine…

Evenimentele se precipită iar Celestine descoperă că existau mai multe organizații secrete care luptau din umbră pentru drepturile Defecților. La un moment dat, Celestine este atrasă într-o ambuscadă din care este salvată de Carrick, băiatul ce-i fusese alături când fusese înfierată la Castelul Highland.

Realizând că însăși viața ei era amenințată, totul având o legătură directă cu cel de-al șaselea semn de pe șira spinării, Celestine nu mai are decât soluția să fugă. Surprinzător, cea care o ajută să evadeze este chiar judecătoarea Sanchez!

De ce era atât de important cel de-al șaselea semn? Cine era de fapt Carrick? Va mai reuși Celestine vreodată să ducă o viață normală? Vinovații vor fi pedepsiți?

Răspunsurile le vom afla în cel de-al doilea volum al seriei, Perfecți.

2. Perfecți

Perfecți, cartea a doua din seria ”Defecți”, ridică miza. Suspansul este la cote maxime, nimic nu este ceea ce pare la prima vedere, albul se amestecă cu negrul, rezultând diverse tonuri de gri. Într-o lume confuză sau parșivă, mânată de frică sau de propriile interese, în cine te mai poți încrede?

Celestine North este nevoită să treacă prin multe încercări pe muchie de cuțit, care o vor căli, maturiza și împinge spre împlinirea propriului destin.

O carte cu un ritm deosebit de alert, pe care efectiv nu o poți lăsa din mână odată ce ai început-o!

La sfârșitul primului volum din serie, Celestine a fost nevoită să fugă pentru a-și salva viața. Este ajutată, surprinzător, chiar de judecătoarea Sanchez, una dintre cei trei judecători care îi semnaseră sentința la înfierare.

La începutul acțiunii din cea de-a doua carte din serie, o regăsim pe Celestine ascunzându-se la ferma bunicului ei, ai cărui angajați erau cu toții Defecți. După ce reușește să scape de mai multe raiduri ale Fluierarilor, armata angajată a Ghildei, ultimul atac inopinat al acestora o ia prin surprindere pe Celestine, care este nevoită să se ascundă într-o groapă pentru gătit a bunicului ei. Doar ingeniozitatea bunicului și prezența ei de spirit reușesc să o scape de o moarte groaznică, de a fi arsă de vie…

Scoși din minți că nu reușiseră nici de această dată să pună mâna pe ea, Fluierarii i-au arestat bunicul, deși nu aveau niciun motiv temeinic pentru aceasta…

Încolțită din toate părțile, Celestine primește un ajutor neașteptat din partea lui Carrick, soldatul care era închis în camera de alături când fusese înfierată.

Carrick era unul dintre cei DDN – Defecți din naștere, adică cei născuți din părinți defecți. La vârsta de cinci ani fusese descoperit de sistem, îndepărtat de părinții lui și internat într-o instituție ce avea rolul de spălare a creierilor. Însă, în cazul lui, amintirile din copilărie fuseseră prea puternice și reușiseră să anihileze minciunile cu care sistemul încercase să-i otrăvească creierul… Vina lui abominabilă fusese cea de a încerca să-și găsească părinții, după ce fusese eliberat, la optsprezece ani, din școala internat…

Curând, Celestine va constata că era un pion deosebit de important în lupta dintre diferitele centre de interes.

Pe de o parte, în comunitatea Defecților, ea ajunsese să fie considerată un adevărat simbol, un model de demnitate și de curaj.

Politiciana Enya Sleepwell își întemeiase întreaga strategie electorală militând pentru drepturile Defecților, iar sloganul ei pentru alegerile ce urmau în curând fusese inspirat din cuvintele lui Celestine din timpul procesul ce-i fusese intentat: ”Compasiune și Rațiune”.

Pe de altă parte, Craven o vâna fără milă, fiind evident că era dispus să-i sacrifice inclusiv propria ei viață pentru a se pune la adăpost. Faptul că-i făcuse cea de-a șasea înfierare fără proces se transformase într-un adevărat ”călcâi al lui Ahile”. Dacă opinia publică ar fi aflat de acel incident, era evident că însuși Craven, primul judecător,  era Defect și întregul sistem al Ghildei ar fi fost pus sub semnul întrebării…

Judecătoarea Sanchez era dispusă să o ajute până când Craven era înlăturat, dar în nici un caz nu ar fi fost de acord cu distrugerea Ghildei, cariera ei fiind strâns legată de menținerea sistemului.

Miza era uriașă de ambele părți. Celestine va simți gustul amar al trădării de la persoane de la care nu s-ar fi așteptat în niciun caz. Unul dintre Defecți, o persoană ce-i păruse sensibilă și empatică,  a trădat-o fără să clipească, pentru a-și apăra un minim de confort și siguranță…

Art, fiul lui Craven, fostul iubit al lui Celestine, ce fusese dispărut un timp îndelungat, părea că se împăcase acum cu tatăl lui și făcea parte din armata Fluierarilor. Însă cea mai dureroasă lovitură o primește Celestine în momentul în care descoperă că însuși Carrick, băiatul de care se îndrăgostește nebunește și căruia îi dăruise virginitatea ei, era în legătură cu politiciana Enya Sleepwell, punând la îndoială toate motivațiile lui de până atunci.

Bunicul ei îi spusese să nu se încreadă în nimeni, dar ai putea oare să trăiești fără niciun prieten, temându-te și de umbra ta?

Celestine va trebui să ia niște decizii radicale bazându-se mai mult pe instinct și pe ceea ce îi spunea inima, decât pe logică, iar intuiția ei se va dovedi corectă în final.

Evenimentele se desfășoară în ritm rapid, ca într-un montaigne-russe amețitor.

Deși Celestine va avea de mai multe ori ocazia să se salveze de mai multe ori de una singură, conștiința nedreptății sociale a sistemului și empatia față de ceilalți Defecți o vor face să refuze ”ramura de măslin” oferită, mergând mai departe cu orice risc.

Din fericire, deznodământul este unul fericit, iar răul nu se întinsese atât de mult, așa cum se părea la un moment dat…

”Mă uit în ochii lui Carrick. Sunt de un verde perfect. Îmi lipesc buzele de gura lui și îi gust, în sfârșit, gustul.

Pe de o parte, poți fi cine îți imaginezi că ar trebui să fii, pe de altă parte, ești cine ești în realitate. Nu sunt sigură cine ar trebui să fiu, dar știu cine sunt.

Iar ăsta e momentul perfect să o iau de la capăt.”

O carte care te pune pe gânduri, te provoacă să-ți pui propriile întrebări și te convinge că monstruozitatea te poate păcăli, ascunzându-se sub cele mai frumoase înfățișări și numai curajul și empatia față de cei din jur o poate învinge!

Cărțile autoarei Cecelia Ahern pot fi comandate pe all.ro, elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, librarie.net

Recenzii și prezentări cărți Cecelia Ahern

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria SERII