Seria Fall Away de Penelope Douglas – pasiuni puternice, rivalități, frământări, neliniști, atracție-respingere, iubire, speranță, vindecare și multe momente fierbinți!

• Seria Fall Away de Penelope Douglas

1. 1. Intimidare – Editura Epica (Bully – 2013)

2.     1.5. Until You – 2013

3. 2. Rivali – Editura Epica (Rival – 2014)

4. 3. Descatusare – Editura Epica (Falling Away – 2015)

5. 4. Flacăra dintre noi (Regăsire) – Editura Epica (Aflame – 2015)

6.     4.5. Flacăra dintre noi (Aproape niciodată) – Editura Epica (Next to Never – 2017)

7.     4.75. Adrenaline – 2016

Cărțile autoarei Penelope Douglas pot fi comandate pe elefant.ro, libris.ro, librex.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro

1. Intimidare (Bully) 

Intimidare este o carte superbă din categoria young adult, care surprinde foarte bine frământările, neliniștile și speranțele perioadei respective. O perioadă în care îți cauți încă identitatea, îți formezi personalitatea, încerci să depășești obstacolele și să-ți așezi prioritățile. O perioadă în care ești încă vulnerabil și nu știi cum să reacționezi la provocările sorții.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Tate, o adolescentă de optsprezece ani, aflată în ultimul an de liceu. Mama ei murise de cancer pe când ea avea doar zece ani, rămânând în grija tatălui care, deși o iubea nespus, era adesea plecat datorită meseriei lui de militar. Până la vârsta de paisprezece ani, cel mai bun prieten al ei fusese Jared, vecin cu ea și coleg de clasă. Până atunci, își împărtășiseră toate temerile și speranțele, petrecând aproape fiecare clipă liberă împreună. Dar, în acea vară fatidică, Jared fusese plecat la tatăl lui, care era divorțat de mama lui și se întorsese complet schimbat. Rău, cinic, nu pierdea nici o ocazie în a o tachina pe Tate și a inventa zvonuri răutăcioase pe seama ei. Oricât tentativă a lui Tate să afle ce determinase acea schimbare se lovise ca de un zid. Jared era sexy, carismatic și un bun sportiv, participând cu mult succes la cursele de mașini, fiind extrem de popular în liceu și, datorită acțiunilor lui, Tate ajunsese încetul cu încetul să fie izolată de aproape toată lumea, nemaiavând decât o singură prietenă, pe K.C.

La vârsta de șaptesprezece ani, Tate plecase să studieze pentru un an în Franța, sperând ca, în lipsa ei, Jared să-și aleagă altă țintă și să o lase în pace la întoarcere. Nici o șansă! La întoarcerea ei, Jared era la fel de înverșunat să-i facă viața amară. Numai că, de data aceasta, Tate era hotărâtă să nu se mai lase intimidată ci să-i riposteze cu aceeași monedă. Șicanele curg între cei doi în perioada următoare, antrenându-i și pe cei din jur în micul lor ”război”.

Surprinzător însă, Tate află că, dincolo de toate răutățile pe care i le făcuse, în același timp o și protejase, amenințând pe oricine încerca să-i facă avansuri.

Tate nu mai știe ce să creadă și încearcă să îl provoace pe Jared pentru a-l determina să-i spună adevăratele lui motive. Micile ei manevre de a-l enerva nu fac însă decât să-i alimenteze acestuia spiritul combativ, ducând războiul la un nivel superior. Astfel, profitând că buna ei prietenă K.C. se despărțise de prietenul ei Liam după ce aflase că acesta o înșelase (informație pe care chiar Jared avusese grijă să i-o furnizeze) reușește să o convingă pe aceasta să iasă la câteva întâlniri cu el, iar Tate se simte trădată pe toate planurile, simțind în același timp o inexplicabilă gelozie.

Rănită sufletește și dorind să-l facă să simtă și el aceeași durere ca și ea, Tate l-a atacat verbal.

”- Ești un rahat cu ochi lamentabil, Jared. Bănuiesc, însă, că și eu aș fi la fel de lamentabilă, dacă m-ar fi urât părinții. Tatăl tău te-a părăsit, iar mama ta te evită. Dar cine ar putea să-i învinovățească, nu-i așa?”

Imediat ce a rostit vorbele, le-a regretat imediat, dar nu le mai putea retrage. Durerea din ochii lui a bântuit-o în perioada următoare. Bunica ei, venită în vizită, i-a simțit frământările și i-a dat câteva sfaturi prețioase.

”Dar draga mea, să-ți îngădui să fii vulnerabilă, nu este întotdeauna o dovadă de slăbiciune. Câteodată poate fi o decizie conștientă, ca să ajuți cealaltă persoană să iasă de sub carapace.”

”Să știi că tot acest bagaj la care nu vrei să renunți te face mai slab. Câteodată, cel mai bun medicament este să fii vulnerabilă, să dai frâu liber emoțiilor și să-i arăți că te-a rănit. Doar după aceea poți să spui că ai încercat.”

”Dacă te prefaci că nu-ți pasă, nu înseamnă că te eliberezi”

Efectul vorbelor ei nu a întârziat să apară. După ce a ironizat-o pe Tate că s-a urcat în copac în timpul unei furtuni, inconștientă de pericolul la care se expunea, Jared a avut grijă să precizeze că pentru el nu avea nici o importanță dacă ea pățea ceva.

”Puțin îmi pasă dacă trăiești sau mori.”

A fost momentul în care Tate a avut o revelație, dându-și seama că nu-i plăcea persoana în care se transformase, iar toate ripostele ei nu făcuseră decât să o facă din ce în ce mai nefericită.

”Destul. Ajunsesem la capătul puterilor. Asta nu mai era viață. Pentru el nu era decât un joc, dar eu nu mai aveam nicio tragere de inimă să îl fac. Nu sunt puternică. Nu pot să intimidez pe cineva. Nu sunt fericită. Știam ce trebuia să fac.”

Prin urmare, a hotărât să se elibereze prin adevăr. La următoarea oră de clasă, în care trebuia să interpreteze un monolog, Tate a profitat de oportunitate și și-a pus practic sufletul pe tavă, având grijă să se uite în ochii lui Jared tot timpul, și menționând cât de mult l-a iubit cândva și cât de mult a făcut-o el să sufere.

”- Erai furtuna mea, norul care aducea tunetul, copacul meu într-o ploaie torențială. Am iubit toate aceste lucruri și te-am iubit pe tine. Dar acum? Ești o afurisită de uscăciune. Credeam că ticăloșii conduc numai mașini germane, dar se pare că și imbecilii de la volanul unui Mustang pot lăsa cicatrice.”

Deși restul colegilor au aplaudat-o frenetic, crezând că totul era doar ficțiune, lăudându-i talentul actoricesc și sfătuind-o să dea la teatru, Jared a părut zgâlțâit din temelii, dovedind că nu era deloc insensibil la sentimentele ei.

Monologul respectiv a marcat un moment de cotitură în relația lor. Jared a început să lase garda jos, iar prin crăpaturile carapacei lui Tate a început să-l întrevadă pe vechiul Jared.

Pasiunea comună pentru cursele de mașini le-a oferit prilejul să concureze împreună la un moment dat, iar pe drumul de întoarcere au ajuns să se sărute, fiind de ajuns doar o scânteie ca să aprindă pasiunea ce mocnise în permanență între ei.

Deși erau evident atrași fizic unul de celălalt, pentru ca relația lor să aibă o șansă trebuiau să treacă testul încrederii reciproce. Jared reușește, în cele din urmă, să-și deschidă sufletul în fața lui Tate și să-i mărturisească ce se întâmplase în acea vară cumplită. Este cutremurător să citești cât rău le pot face propriilor lor copii unii părinți!

Tate este plină de empatie față de Jared, suferind pentru toate traumele prin care el trecuse. Îi dăruiește virginitatea ei, iertându-l pe deplin și iubindu-l din tot sufletul.

În curând însă, Tate va primi o lovitură cumplită, părând că Jared a trădat-o în modul cel mai cumplit. Inima ei se frânge în mii de bucăți și se răzbună devastându-i mașina. Jared încearcă disperat să o convingă că era nevinovat. Sunt momente în viață în care trebuie să-ți asculți instinctele, iar Tate, deși toate dovezile erau contra lui, alege să îl creadă. În momentul în care se dovedește că, într-adevăr, el nu avea nicio vină, Tate e copleșită de remușcări pentru daunele pe care i le provocase mașinii lui, dar el o asigură cu un zâmbet ostenit că nu e nimic, are o scuză acum să-i mai aducă niște îmbunătățiri.

”- Tate, ești a mea și eu sunt al tău. Cu fiecare zi ce va trece îți vei da tot mai mult seama de acest lucru. Când vei crede acest lucru fără umbră de îndoială, atunci îți voi fi câștigat încrederea.

– Sunt a ta. Doar că… nu eram sigură dacă tu erai într-adevăr al meu.

– Atunci te voi face să fii sigură.”

”Eram a lui, iar el era al meu.

Nu ne despărțisem niciodată. Fiecare ne-am modelat unul pe celălalt fără să ne dăm seama.

Iar acum eram împliniți.”

Am menționat cartea în Top 10 cărți romantice contemporane în care un băiat rău se îndrăgostește de o fată cuminte

1.5. Until You

În Until You se reiau evenimentele din Intimidare, dar privite din perspectiva lui Jared.

Ai fost vreodată atât de supărat că lovirea lucrurilor te făcea să te simți bine? Sau atât de amorțit că te-ai simțit de fapt arogant? Ultimii câțiva ani au fost așa pentru mine. Călătorind între furie și indiferență, fără opriri între ele. Unii oameni mă urăsc pentru asta, în timp ce alții se tem de mine. Dar niciunul dintre ei nu mă poate răni, pentru că nu-mi pasă de nimic sau de nimeni. Cu excepția lui Tatum. O iubesc atât de mult încât o urăsc. Am fost prieteni, dar am aflat că nu pot avea încredere în ea sau la altcineva. Așa că am rănit-o. Am jignit-o. Dar încă mai am nevoie de ea. Vederea ei mă provoacă și îmi pot refula toată mânia în ea. Implicând-o, provocând-o, agresând-o… este mâncarea mea, aerul meu și ultima parte a mea care simte ceva uman. Dar ea a plecat. A mers în Franța timp de un an și s-a întors schimbată. Acum, de câte ori o atac, ea mă atacă înapoi.

2. Rivali (Rival) 

 ”Am citit-o pe nerăsuflate. Rival este un roman pe cât de fascinant și captivant, pe atât de sexy.” – Colleen Hoover

Încă de când am terminat de citit Intimidare, care mi-a plăcut foarte mult, am așteptat cu nerăbdare povestea lui Madoc, prietenul lui Jared. Pot spune, fără rezerve, că și această carte nu mi-a înșelat așteptările, fiind la nivelul primei cărți din serie.

Povestea începe cu un capitol scris din perspectiva lui Fallon, o adolescentă rebelă de șaisprezece ani. Copilăria ei nu a fost prea fericită. După divorțul părinților, au urmat mai multe cotituri în viața ei.

”Uram cotiturile din viața mea. Uram ușile închise. Uram să nu văd drumul în fața ochilor.

Cotitura nr. 1: Tatăl tău și cu mine divorțăm.

Cotitura nr. 2: Ne mutăm. Din nou.

Cotitura nr. 3: Mă mărit. Din nou.

Cotitura nr. 4: Nu prea îmi place de tine, nici de soțul meu și nici de fiul lui, așa că voi pleca singură în vacanță cam de cincisprezece ori pe an!”

Nu mi-a plăcut deloc de mama lui Fallon, care era o nimfomană îndrăgostită de bani și de bărbați mai tineri, capabilă să sacrifice orice, inclusiv fericirea fiicei ei, pentru propriile ei scopuri egoiste.

Tatăl ei vitreg, Jason Caruthers, era un avocat de succes, plin de bani, care avea o vilă în Seven Hills Valley și un apartament în Chicago.

”Când mă gândeam la tatăl meu vitreg, îmi venea în minte Richard Gere, în Pretty Woman. Știți voi, tipul care rezerva apartamentul de lux de la ultimul etaj, deși avea rău de înălțime, și atunci de ce naiba să mai închiriezi un apartament la ultimul etaj?

În orice caz, acesta era Jason Caruthers. Cumpăra case în care nu locuia, mașini pe care nu le folosea, se însura cu femei cu care nu trăia. De ce?”

Jason Caruthers nu era un om rău, dar fiind mai mult absent nu a sesizat situațiile critice atunci când au apărut și nici nu a intervenit pentru a găsi soluțiile atunci când se impuneau. Abia spre sfârșitul cărții și-a recunoscut greșelile și a încercat să îndrepte lucrurile.

Madoc era fiul lui Jason și era doar cu două luni mai mare decât Fallon. Arogant și plin de sine, Madoc a provocat-o întotdeauna pe Fallon, iar ea nu s-a lăsat mai prejus. Tachinările și certurile erau la ordinea zilei între ei.

În seara respectivă, Madoc o anunță că va da o petrecere, părinții lor fiind plecați, la care ea ar fi bine să nu apară, să se ascundă eventual în camera servitorilor, unde ar trebui să stea de fapt.

Acțiunea se reia după doi ani, când Fallon se întoarce acasă în vacanța de vară dinaintea începerii facultății după o lungă perioadă de absență, timp în care a stat la un internat.

Ne dăm seama că ceva rău s-a întâmplat între timp. Fallon este îndârjită și hotărâtă să se răzbune. Prima întâlnire cu Madoc este incendiară, cei doi își aruncă vorbe grele, dureroase, părând gata să se sfâșie unul pe altul.

”- Aveam doar șaisprezece ani și eram prea proastă ca să te împiedic să pui mâna pe mine, s-a răstit ea. Habar n-am avut că existau periuțe de dinți mai grozave decât ești tu. Și m-am culcat cu tipi mult mai buni decât tine în ultimii doi ani, așa că fii sigur că ușa va fi încuiată de acum înainte.”

Madoc este și el, la rândul lui, înverșunat, furios și plin de resentimente.

”- Crezi că acum te-aș mai atinge? Știi cum obișnuiam să-ți zic? Păsărica-din-dotare. Erai în zonă când aveam nevoie să mă eliberez de presiune.”

Ce se întâmplase oare în urmă cu doi ani atât de cumplit încât cei doi par să se urască din  tot sufletul?

Încetul cu încetul, din alternanța capitolelor, unul din perspectiva lui Fallon, celălalt din perspectiva lui Madoc, ne conturăm o imagine a ceea ce s-a petrecut și le înțelegem reacțiile.

La petrecerea din urmă cu doi ani, Fallon a ignorat interdicția și și-a făcut apariția, pozând în ”fata cea rea” și reușind astfel să-i atragă atenția lui Nate, un prieten al lui Madoc, care a asaltat-o într-un colț, făcându-i avansuri sexuale. Madoc a intervenit furios, a smuls-o din brațele lui Nate și a dus-o în camera ei, reproșându-i comportamentul. Teribilistă, Fallon i-a ripostat că ei nu-i dictează nimeni ce să facă.

”- Fac ce vreau eu, când vreau eu. Nimeni nu hotărește în numele meu, Madoc. Nici tu. Nici părinții noștri. Nici prietenii mei. Eu dețin controlul. Sunt liberă.

– Liberă, izbucnește cu amărăciune în râs. Vorbești serios? Doar pentru că ți-ai făcut câteva tatuaje? Nu ți-ai făcut acele tatuaje pentru că le-ai vrut. Le-ai făcut ca să demonstrezi că poți. Să-ți demonstrezi ție că poți, Fallon. Nu. Ești. Liberă.”

Înciudată de replicile lui, Fallon a sărit să îl lovească, iar din lupta corp la corp au ajuns în final să se sărute cu pasiune.

”Ne agățăm unul de celălalt cu disperare. Mă trage hotărât spre el, iar gura lui mă devorează de-a-ntregul. Nu e ca atunci când m-a sărutat Nate. Cu Madoc e firesc. Nimic nu este plănuit. Totul vine de la sine.

Simt că așa trebuie să fie.

El se trage înapoi, respirând agitat și cu ochii larg deschiși.

– Ah, Dumnezeule!

Sprâncenele îi sunt arcuite, a teamă.

– Îmi pare rău, Fallon. Nu știu ce m-a apucat. Nu am vrut…

Mă apropii timid de el, fără să fiu în stare să mă uit în ochii lui.

– Nu te opri, îl implor.”

A urmat o perioadă de pasiune nebună. Imaturi și plini de frenezie, cei doi îți petreceau fiecare noapte împreună, fără să conștientizeze prea bine riscurile la care se expuneau.

”Acum doi ani, Madoc era universul meu. Îl așteptam nopțile cu inima galopând de emoție doar la gândul că trebuia să apară. Doar la gândul că urma să mă atingă. Mă înnebunea cu totul. Nu voiam ca soarele să iasă pe cer.”

Părinții au descoperit însă legătura lor și au intervenit în forță pentru a-i despărți. Madoc și Fallon au fost îndepărtați fără a mai apuca să comunice. Amândoi au fost mințiți, iar toate acele neadevăruri i-au înveninat și i-au înverșunat unul împotriva celuilalt.

Lui Madoc i s-a transmis că Fallon le-a cerut să o ducă departe de el, spunându-le că a forțat-o să întrețină relații fără consimțământul ei.

”- S-au purtat cu mine de parcă te-am obligat sau rahaturi de genul ăsta.”

”- Le-ai spus că te-am violat?”

”- Să te ia naiba, Fallon, a continuat el, împiedicându-mă să continui, devenind și mai furios. Nu trebuia decât să zici ceva. Te-aș fi lăsat în pace, dar am crezut că…”

Pe Fallon mama ei a convins-o că nu a fost decât un obiect sexual pentru el. O forțează să facă avort, nedându-i șansa să ia legătura cu Madoc, care habar nu avea de sarcină.

”- Le-a spus vreodată prietenilor lui despre tine? Ai ieșit vreodată la întâlnire cu el, Fallon? Pentru el nu a fost iubire. Te-a folosit, Fallon!”

Vedem într-o cu totul altă lumină replicile lor de la început. Ca două animale rănite care caută să rănească la rândul lor, cei doi și-au aruncat vorbe dureroase. Amândoi s-au acoperit de un scut, ascunzându-se sub o imagine falsă, menită să îi protejeze. De fapt, Fallon nu mai avusese nici o relație, cu nimeni, timp de doi ani de zile de când fuseseră despărțiți, iar Madoc nu reușise să scape de obsesia pentru ea nici o clipă. Sentimentele lor fuseseră extrem de puternice unul pentru celălalt și nu dispăruseră cu trecerea timpului.

Te răvășește când afli durerea lor după ce au fost despărțiți. Suferința lor a fost atât de mare încât fiecare și-a fabricat un sistem de autoapărare în spatele căruia să se ascundă.

Madoc:

 ”Am simțit cum se prăbușește cerul peste mine, am scăpat telefonul pe jos, apoi mi-am pus coatele pe genunchi și mi-am ascuns fața în mâini.

Îmi aminteam acest sentiment. Îl mai simțisem cu ani în urmă când îmi spuseseră că plecase din senin. Când am văzut patul ei gol în care ne pierdusem împreună virginitatea. Când nu puteam dormi și dădeam buzna la demisol ca să cânt la pian.”

Fallon:

”Aceasta nu era viața mea. Nu așa trebuia să fie. Nu trebuia să-l iubesc. Nu trebuia să mă prăbușesc.” 

Cei doi nu vor putea să-și țină prea mult în frâu sentimentele pe care le aveau, așa că ajung destul de repede să facă din nou dragoste cu pasiune. Scenele sunt extrem de fierbinți, amândoi se dăruiesc fără reținere, paginile par că iau foc când le citești.

Pasiunea nu e însă suficientă să-i țină alături. Prea multă suferință și prea multe minciuni au reușit să le sădească neîncrederea, nici unul nefiind sigur de celălalt.

Vor reuși cei doi să construiască punțile de legătură pentru a putea să aibă un viitor împreună? Care dintre ei va avea primul curajul să-i mărturisească celuilalt că îl iubește?

Aflați răspunsul în carte.

Mi-a plăcut să constat că necazurile pe care le-au avut Madoc și Fallon i-au întărit și i-au făcut mai responsabili. Alegerile lor din prezent au dovedit că amândoi s-au maturizat, au mai mult discernământ, nu se mai lasă manipulați și sunt hotărâți să își ia propriile decizii, fără a se mai lăsa influențați de opiniile altora și de false aparențe.

Lovitura de maestru pe care a dat-o Jax, fratele lui Jared, la sfârșitul cărții m-a lăsat mască și m-a făcut să aștept cu nerăbdare povestea lui, care va fi următoarea carte din serie.

Rivali de Penelope Douglas este o carte foarte bine scrisă, cu un ritm alert, intensă emoțional, cu mult romantism și scene fierbinți.

”Trebuie să ai ceva ce să iubești. Ceva pentru care să te lupți ca viața ta să devină un scop, nu o meserie. Să aibă un rost.”

 Am menționat cartea în Top 10 cupluri romantice din cărțile young adult

3. Descătușare (Falling Away)

Descatusare de Penelope Douglas este o superbă carte young adult, foarte romantică și extrem de pasională, cu o încărcătură emoțională deosebită și întorsături spectaculoase de situație! Ambii eroi suferiseră mari traume în copilărie, care le lăsaseră cicatrici sufletești adânci, fiecare dintre ei reușind să se vindece în final datorită influenței celuilalt.

Dedicația autoarei de la începutul cărții ne previne asupra sâmburelui de la care au plecat multe dintre acțiunile eroilor cărții:

”Pentru toți oamenii buni care au avut parte de părinți răi.

Vom fi în regulă.”

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva ambilor eroi, având astfel ocazia să le înțelegem mult mai bine trăirile și acțiunile.

Pe K.C. am cunoscut-o în Intimidare, ea fiind cea mai bună prietenă a lui Tate, singura de altfel. Totuși, la un moment dat, K.C. a rănit-o sufletește pe Tate, ieșind la câteva întâlniri cu Jared pentru a se răzbuna pe prietenul ei de atunci, Liam, care o înșelase. Dacă Tate o iertase de mult, K.C. își reproșa încă trădarea de atunci.

Dacă la începutul cărții aveam oarece rezerve în privința caracterului lui K.C., judecând-o prin prisma faptei ei de odinioară, acestea mi-au fost spulberate cu totul, odată ce am aflat despre chinurile sufletești la care fusese supusă zilnic, tocmai de cei care ar fi trebuit să-i fie cei mai apropiați – proprii părinți! Încă o dovadă că nu trebuie să judeci niciodată pe cineva pornind de la aparențe, nimeni nu știe ce se ascunde în spatele unei false imagini pe care cineva și-a creat-o pentru a se autoproteja.

De fapt, adevăratul nume al lui K.C. era Juliet, K.C. fiind sora ei moartă la vârsta de cinci ani în urma unui accident stupid, de care tatăl ei nu încetase nicio clipă să se învinovățească. Juliet fusese concepută ca un copil surogat, menită să înlocuiască fiica pierdută. Probabil, dacă K.C. ar fi crescut, ar fi făcut propriile greșeli și și-ar fi manifestat adevărata personalitate, însă în ochii părinților rămăsese fiica perfectă, fără nici un cusur, lui Juliet fiindu-i practic imposibil să se ridice la înălțimea standardelor impuse. Bântuit de demonii vinovăției, tatăl lui Juliet înnebunise încetul cu încetul, ajungând să o confunde pe Juliet cu K.C. și strigând-o pe numele acesteia. Pentru a nu-l tulbura, mama lui Juliet începuse și ea să o strige tot K.C., nume împrumutat de toți cunoscuții. După ce o rănise din greșeală pe Juliet într-un acces de nebunie, tatăl ei se sinucisese, iar Juliet rămăsese doar în grija unei mame tiranice, care o plesnea adesea când nu era nimeni prin preajmă, ori de câte ori avea impresia că aceasta nu respecta regulile stricte pe care i le impusese. Însetată de iubire, Juliet își negase adevărata personalitate, încercând din răsputeri să le facă pe plac părinților ei, eforturi ce fuseseră zadarnice însă.

”Mama nu mă duce nicăieri decât dacă trebuie să-mi cumpere haine frumoase sau la salon sau să mă cultive la muzeu. Rareori râde cu mine și nu-mi amintesc să mă fi îmbrățișat, să mă fi alintat sau să-mi fi făcând complimente vreodată.

Îmi doresc să mă iubească. Ca pe K.C. Uneori o aud cum plânge în camera ei, dar nu îndrăznesc să-i spun. S-ar supăra.”

Adevărata personalitate răzbătea însă din când în când, perforând armura pe care singură și-o crease. Sătulă de controalele umilitoare la care mama ei o supunea lunar pentru a se asigura că rămăsese pură, Juliet și-a pierdut virginitatea la doar cincisprezece ani cu prietenul ei, Liam, pe care și-l făcuse tocmai pentru a-și alimenta iluzia că este dorită.

Când în peisaj apăruse Jaxon, fratele lui Jared, acesta stârnise în ea o furtună de senzații, pe care ea și le înăbușise imediat, convinsă fiind că Liam era o alegere sigură, statornic și echilibrat, pe când Jaxon cel sexy și sălbatic nu ar fi putut să fie niciodată fidel cuiva. Viața avea să-i demonstreze însă că se înșelase amarnic. Liam o înșelase de două ori, odată în liceu, când ea încercase să se răzbune ieșind cu Jared, iar a doua oară pe când era deja la facultate, moment care avea să-i cauzeze un moment de furie necontrolată, ajungând să-l amenințe cu cuțitul, fiind arestată pentru agresiune și nevoită să presteze ore în folosul comunității.

Întoarsă în orașul ei natal pentru a da meditații pe timpul verii, o pedeapsă foarte ușoară, se reîntâlnește cu Jaxon, mai dur și carismatic ca niciodată.  La fiecare întâlnire dintre ei sar scântei, Jaxon provocând-o în permanență.

”Chiar voiam. Îmi doream ca cineva să mă îmbrățișeze și să mă atingă; să vrea să fie cu mine.

El s-a aplecat, iar respirația lui mi-a gâdilat buzele.

– Riscă, mi-a șoptit.”

”- Ți-e frică de tine însăți, a spus el categoric. Nu de mine.

Iar apoi s-a retras și s-a uitat la mine, cu dispreț.

– Și de-aia ești lașă, K.C.”

”Vocea îi era dură și amenințătoare.

– Lașă, slabă și mincinoasă pe deasupra.

După aceea mi-a dat drumul, iar eu am căzut în fund pe covor, tremurând confuză.”

Încetul cu încetul, adevărata ei personalitate iese la iveală, sălbatică și liberă, iar Juliet simte că abia acum începe să trăiască cu adevărat, petrecând clipe pline de pasiune fierbinte alături de Jax, care, surprinzător, pare să o cunoască mai bine ca oricine.

De Jaxon am aflat prima dată în Intimidare, unde am fost cutremurată aflând de abuzurile incredibile la care fusese supus de propriul tată. În Rivali l-am reîntâlnit pe Jaxon, puternic stăpân pe el și echilibrat, ajutându-l pe Madoc să afle câteva informații prețioase, ajutându-se de talentul lui incredibil în domeniul calculatoarelor, iar în final să rezolve o situație ce părea imposibilă.

Deși aparent Jaxon părea că și-a depășit traumele din copilărie, fantomele trecutului îl bântuiau încă. Printr-un control mental ieșit din comun, Jaxon reușise să-și impună o atitudine calmă și nonșalantă și să devină puternic și independent, câștigând sume importante de bani lucrând pentru tatăl lui Fallon, însă activitățile pe calculator prestate pentru acesta erau adesea în afara legii.

De Juliet se îndrăgostise de prima dată de când o văzuse însă, considerând că nu era destul de bun pentru ea, se mulțumise să o tachineze în permanență, dar în același timp veghind ca un înger păzitor asupra ei, ajutând-o pe ascuns în diverse situații, lucru pe care Juliet îl va afla cu multă surprindere mai târziu.

Deși o bună perioadă de timp lucrurile par să se așeze între cei doi, care descoperă că sunt tot mai compatibili unul cu celălalt, demonii nesiguranței îl macină pe Jaxon care consideră că, pentru Juliet, cel mai bun lucru ar fi să se despartă de el. O pagină din jurnalul ei, citită din întâmplare, pare să-i confirme această concluzie.

„Cândva, am citit că cel mai bun lucru care i se poate întâmpla unei femei este să sufere din dragoste. Înainte de asta, ea nu știe cine este cu adevărat. Nu cunoaște durerea, pentru că doar când este îndrăgostită află cum este să găsească singurul lucru care o face să respire, pentru ca mai apoi să-l piardă. După aceea știe că poate supraviețui. Indiferent de ce relaţii o să aibă, poate conta pe sine să treacă mai departe și, chiar dacă doare, despărțirea este necesară.”

Era rândul lui Juliet să acționeze în forță și să-i întoarcă favoarea, provocându-l și forțându-l să-și vadă adevărata valoare.

”- M-ai salvat și te iubesc!

Toți mușchii din corp îmi fierbeau de mânie.

– Ești cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat! Cel mai bun lucru din viața mea, tâmpitule!

Agitată, l-am lovit în braț, văzându-l crispându-se, dar încasând lovitura.

– Și dacă nu mă vrei – l-am lovit din nou -, atunci nu mai avea grijă de mine! i-am ordonat.”

O carte deosebit de romantică și emoționantă, care te convinge pe deplin de magia iubirii, care reușește să vindece răni sufletești adânci, să descătușeze energiile pozitive și să alunge dragonii întunecați ai trecutului, pentru a putea trăi cu adevărat, bucurându-te de micile plăceri ale vieții!

”El a scuturat din cap, surprins și fericit.

– Te iubesc, Juliet. Și ai dreptate, bine? A dat din cap. Ai dreptate. Am crezut că nu sunt destul de bun. Am crezut că o să ajungi să regreți că fac parte din viața ta și că nu sunt bărbatul care trebuie să fiu și că nu o să pot niciodată să te fac să simți mândră. Dar m-am înșelat. Suntem făcuți unul pentru celălalt.

M-a lăsat în jos și m-a sărutat.

Am gemut gutural și l-am ținut strâns în brațe.

Mi-a sărutat colțul gurii și m-a îmbrățișat strâns, șoptindu-mi pe gât.

– Te iubesc și, dacă mă iubești și tu și dacă am fost bun pentru tine și nu mă minți, atunci o să rămân cu tine. O să rămân cu tine, să fiu al naibii.

– Jax, am rostit încet, lăsându-mi capul pe spate când i-am simțit buzele pe obraji și maxilar. Te iubesc atât de mult! Doar pe tine.”

M-am bucurat să-i reîntâlnesc pe Madoc și Fallon, la fel de nebunatici și îndrăgostiți unul de celălalt. În schimb, deși Tate și Jared păreau profund îndăgostiți unul de celălalt, mici crăpături încep să apară în relația lor, pregătind calea spre ultimul volum al seriei – Aflame.

4. Flacăra dintre noi – Regăsire (Aflame)

”Pasiunea și furia erup din aceste pagini, transformând dragostea într-un câmp de luptă… de-a dreptul exploziv” – Publishers Weekly

În Regăsire, Tatum Brandt are, în sfârșit, tot ce-și dorește. Este într-adevăr liberă să decidă asupra vieții ei. Cât au fost în liceu, Jared Trent a condus totul. El hotăra dacă ea trebuia să fie bucuroasă sau tristă, înfricășată sau liberă. Era stăpân pe inima ei. Dar acum, este ea cu adevărat împlinită?

În urmă cu doi ani, când Jared a părăsit orașul, inima ei a încetat să bată, și nu exista decât un singur mod în care să se simtă din nou vie: la cursele de vineri seara, cu mașina pe pistă.

Numai că Jared s-a întors și lumea ei se clatină.

Sorții s-au întors. Acum eu am puterea… și e rândul lui să cerșească…

Toată lumea vrea să fie în locul meu. Poate că este datorită modului în care mă îmbrac sau felului în care îmi flutură părul, dar nu-mi pasă. Chiar dacă atenția lor este ultimul lucru pe care-l doresc, nu pot să mă opresc. Eu domin traseul, viteza îmi ridică adrenalina, iar vântul și mulțimea îmi strigă numele. Sunt ea. Șoferul fată. Regina cursei. Și eu supraviețuesc – ceva ce el credea că nu o voi face niciodată.

Toți vorbesc însă despre el. L-ai văzut pe Jared Trent pe T.V? Ce crezi despre ultima lui cursă, Tate? Când se întoarce în oraș, Tate? Dar refuz să-mi pese prea mult. Pentru că atunci când Jared se va întoarce acasă, eu nu voi mai fi aici. Tatum Brandt a plecat. Eu sunt cineva nou.

4.5. Flacăra dintre noi – Aproape niciodată (Next to Never)

În nuvela Next to Never Penelope Douglas o introduce pe Quinn, sora mai tânără a lui Jared, Madoc și Jaxon.

Quinn Caruthers are mai multe probleme… tatăl ei, Jason, și cei trei frați mai mari, Jared, Madoc și Jaxon. Sub supravegherea îndeaproape a bărbaților din familia ei, pentru Quinn a fost aproape imposibil să-și deschidă aripile fără ca ei să sară să o cocoloșească. Iar când un prieten de familie – cu mai mulți ani mai în vârstă – din copilăria ei îi cucerește inima, știe că va fi o problemă.

Lucas Morrow este un om experimentat, sofisticat și important. Și, cunoscându-și frații, Quinn știe că îi va fi interzis. Lucas a părăsit orașul cu ani în urmă și nu arată semne că ar dori să se întoarcă. Quinn știe că nu ar mai trebui să-l mai aștepte.

Însă un pachet ajunge la ușa ei fără nici o adresă de ramburs, iar conținutul său dezvăluie secrete familiale care amenință să transforme lumea lui Quinn cu susul în jos. Ea nu a întrebat niciodată despre traseul tumultuos al istoriei romantice a părinților ei, dar în curând află că mariajul lor fericit a avut un început foarte abrupt și pasionat.

Pe măsură ce începe să vadă lucrurile din jurul ei cu alți ochi, Quinn va trebui să facă alegeri dificile cu privire la faptul că va aștepta… sau va merge după ceea ce dorește cu adevărat.

Aproape niciodată (Next to Never)  este o nuvela scrisă din perspectiva lui Quinn. Nu este povestea ei de dragoste. Acesta va fi un roman complet în cele din urmă. Această poveste acoperă o istorie a familiei, introduce noua generație și reunește cuplurile originale.

Aproape niciodată este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Quinn Caruthers, la optsprezece ani distanță de întâmplările din Regăsire.

La începutul acțiunii facem cunoștință cu noua generație de adolescenți temperamentali: Quinn – fiica lui Jason și Kat -, în vârstă de optsprezece ani, Hawke – fiul lui Jax și Juliet -, în vârstă de șaptesprezece ani -, Dylan – fiica lui Jared și Tate -, în vârstă de șaisprezece ani și gemenii Kade și Hunter – fiii lui Madoc și Fallon -, în vârstă tot de șaisprezece ani.

M-am bucurat să aflu noi amănunte despre cuplurile din precedentele cărți din serie – Jared și Tate, Madoc și Fallon, Jax și Juliet – aflați acum la vârsta matură, însă la fel de îndrăgostiți ca în tinerețe. A fost foarte interesant să-i regăsesc pe aceștia în postura de părinți, încercând să-și țină în frâu adolescenții rebeli, ce păreau să le calce pe urme, intrând în tot felul de buclucuri. Ultima belea provocată era însă mai mare decât toate cele dinainte, iar Quinn și-a dat seama cu surprindere că aceasta fusese declanșată de rivalitatea dintre Kade și Hunter, ambii fiind îndrăgostiți de Dylan.

Cum era de așteptat, Jared și Madoc s-au dovedit extrem de protectori față de surioara lor mai mică, Quinn. Încă din copilărie, Quinn se învârtise în permanență în jurul lui Lucas (cel pe care Madoc îl luase sub aripa lui de când era copil), ajungând să se îndrăgostească pasional de el după ce intrase în adolescență. Deși Lucas, care era cu doisprezece ani mai mare decât Quinn, plecase în urmă cu trei ani pentru a-și face o carieră în altă parte, sentimentele lui Quinn față de el nu scăzuseră deloc în intensitate, sperând că el se va întoarce și că o va vedea, în sfârșit, cu alți ochi.

Totuși, în această carte nu vom afla povestea de iubire a lui Quinn și nici cea a lui Dylan, pe acestea, precum și pe cele ale celorlalți adolescenți, le vom descoperi într-o nouă serie – Hellbenet, care nu a apărut încă.

În acest volum ni se va dezvălui o altă poveste de iubire, secretă, interzisă și deosebit de emoționantă.

Quinn a fost extrem de surprinsă când a primit un colet supriză, fără să fie trecut numele expeditorului, în care se afla un roman de dragoste, scris la persoana întâi, alternând capitolele din perspectiva celor doi protagoniști. Deși nu era genul ei preferat de lectură, Quinn a început să citească romanul împreună cu Dylan și, în scurt timp, au fost complet captivate de poveste. 

La prima vedere, Jase și Kat păreau să nu aibă nimic în comun, dar iubirea nu ține cont de nicio regulă. Jase era ”băiatul cu facultate” – un tânăr avocat în vârstă de douăzeci și șase de ani, cu o carieră promițătoare în față. La presiunile familiei, intrase într-o căsătorie aranjată cu Maddie, o tânără de familie bună, prietenă cu el din copilărie. Deși cei doi aveau un băiat în vârstă de un an, pasiunea murise complet între ei, cei doi soți dormind deja în dormitoare separate. Kat era ”prințesa din parcul cu rulote” – o tânără săracă în vârstă de nouăsprezece ani, căreia soarta îi dăduse deja mai multe lovituri până la această vârstă. Bărbatul cu care se căsătorise se dovedise a fi un escroc fără suflet, purtându-se mizerabil cu ea, înșelând-o și implicând-o în tot felul de afaceri ilegale pe care le făcea. De altfel, Jase o cunoscuse pe Kat când aceasta împreună cu soțul ei încercase să-i fure BMW-ul lui Jase. Spaima trăită când acesta îi surprinsese asupra faptului o trezise pe Kat la realitate, realizând că dacă ar fi fost prinși și arestați copilul ei în vârstă de un an ar fi ajuns la mila sistemului, luând decizia să se despartă de soțul ei.

Fascinat fără voia lui de tânăra agilă ce reușise să scape și găsind pe jos portofelul lui Kat în care se afla permisul de conducere al acesteia, Jase a căutat-o la atelierul auto la care aceasta lucra. Primele confruntări ale lor sunt pline de scântei. Kat l-a înfruntat pe Jase cu mult curaj, nepermițând nimănui să o judece atâta timp cât nu știa circumstanțele ce o determinaseră la acel gest. Jase a fost impresionat de tăria fetei, care reușise să-și păstreze spiritul combativ și optimismul în ciuda greutăților în care se zbătea. 

Mânat de un impuls pe care nu și-l putea explica nici el prea bine, Jase a smuls-o pe Kat din condițiile precare în care trăia, cumpărându-i mai întâi o casă decentă, cu o curte spațioasă, aflată într-o zonă bună a orașului, iar apoi o mașină de familie. La început, Kat a reacționat furioasă, întocmai ca o pisică sălbatică, având impresia că Jase vrea să o cumpere. Însă bunătatea lui și faptul că el făcuse acel gest fără a-i cere nimic în schimb, casa fiind cumpărată direct pe numele ei fără vreo clauză specială, i-a topit rezistența lui Kat, care s-a îndrăgostit nebunește de el. Totuși, Kat a refuzat orice alt sprijin material, insistând să se întrețină pe ea și pe băiețelul ei doar din ce câștiga ea la noul ei loc de muncă. În scurt timp, cei doi au devenit amanți, niciunul dintre ei nemaiputând rezista atracției vulcanice pe care o simțea față de celălalt, momentele de dragoste dintre ei fiind extrem de pasionale. 

Însă, pe măsura trecerii anilor, euforia de la început a început să fie tot mai mult umbrită de amărăciune, Kat realizând că Jase nu avea nicio intenție de a se despărți de soția lui. Autoarea surprinde foarte bine drama ”celei de-a doua femei”, silită să-și consume iubirea în umbră, îndoindu-se în permanență de iubirea persoanei iubite și pierzându-și, încetul cu încetul, demnitatea și încrederea în sine…

Sfâșiată între imposibilitatea de a-i refuza orice lui Jase, pe care-l iubea dincolo de orice rațiune, și umilința de a se complace într-o relație promiscuă, Kat a început să se refugieze încetul cu încetul în băutură.

Însă, pe când fiul ei Jared avea zece ani, declicul s-a produs. Strecurându-se să se întâlnească, ca de obicei, cu Jase la biroul acestuia, Kat s-a întâlnit față în față cu Maddie, soția lui Jase, și cu Madoc, fiul acestuia în vârstă tot de zece ani. Privirea plină de suferință pe care i-a aruncat-o Maddie, din care reieșea clar că știa că ea e amanta soțului ei, i-a produs o revelație lui Kat, care a luat decizia radicală și foarte dureroasă de a rupe orice legătură cu Jase.

”Știa.
Și acum se uita drept înainte, cu bărbia tremurând, în timp ce-o priveam urcându-se împreună cu Madoc în cabina liftului.
Mă întrebasem ce-o fi văzut Jase la mine, mai bun decât la ea, iar ea probabil că tocmai se întrebase același lucru. Amândouă ne întrebam de ce nu eram îndeajuns de bune.
Am rămas pe coridor mult timp după ce numărul de pe afișajul liftului a ajuns la unu și am fost sigură că plecase. Ea era nefericită, iar fiul ei nu era idiot. Știa că era ceva în neregulă.
Eu eram nefericită, iar fiul meu nu era nici el idiot. Știa că ceva era în neregulă.
Singura persoană fericită era Jase, pentru că el avea parte de tot ce era mai bun în ambele universuri. Iar eu eram fericită numai când îl vedeam.
Adică aproape niciodată.
Și atât de mult timp acceptasem situația. Fiindcă nu consideram că aș fi meritat ceva mai mult.”

Din păcate, hotărârea luată nu a determinat-o să renunțe și la băutură, ba din contră, apela tot mai mult la alcool pentru a-și amorți simțurile, neglijându-și fiul, Jared, tocmai când acesta avea cea mai mare nevoie de ea…

Cine scrisese însă acea carte și cu ce scop îi fusese trimisă lui Quinn? Vă las să descoperiți singuri în carte răspunsul, precum și modul în care Jase și Kat au reușit să-și găsească, în sfârșit, fericirea împreună.

M-a înduioșat, dar m-a și întristat această neobișnuită poveste de dragoste, iar mesajul transmis lui Quinn în final mi s-a părut unul foarte important.

5.5. Adrenaline

Adrenaline conține aproximativ 36.000 de cuvinte de scenarii bonus, scene șterse, conversații între personaje, întâmplări petrecute în ultimii ani și este în mare parte material care nu se găsește în cărțile originale. Aici veți găsi: scenariul pentru laboratorul de chimie al lui Jared și Tate, scena Ziua Îndrăgostiților și scena aniversară; dimineața de după a lui Madoc și Fallon; scenele șterse din Intimidare și Descătușare; scena epică a generației următoare; și mult, mult mai mult!

Acesta nu este un roman. Este pur și simplu un conținut bonus pentru întreaga serie Fall Away.

Cărțile autoarei Penelope Douglas pot fi comandate pe elefant.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro, librariadelfin.ro

Recenzii și prezentări cărți Penelope Douglas

Recenzii și prezentări cărți Editura Epica

Recenzii și prezentări cărți young adult

Recenzii și prezentări cărți romantic-erotice

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria SERII

Similare

Listă cărți Penelope Douglas

PENELOPE DOUGLAS  Penelope Douglas este scriitoare și profesoară în Las Vegas. Născută în Dubuque, Iowa, este cea mai mare dintre cele cinci fete ale familiei. Penelope a absolvit Universitatea Northern Iowa, dobândind diplomă de licență în Administrație Publică, pentru că tatăl ei îi spusese că este neapărat nevoie să obțină…

28 ianuarie 2016

Bully (Intimidare) de Penelope Douglas, Editura Epica – recenzie

Bully (Intimidare)  (Bully - 2013)  Penelope Douglas Editura Epica Traducere: Adina Pintea 363 pagini Cartea a apărut inițial în 2014 sub titlul ”Intimidare” și a fost reeditată în 2019 sub titlul ”Bully”. Seria Fall Away - recenzie serie 1. Bully (Intimidare) - Editura Epica (Bully - 2013)     1.5. Until…

9 decembrie 2019

Descătușare de Penelope Douglas, Editura Epica, Colectia EpicLove – recenzie

Descătușare (Falling Away) Penelope Douglas Editura Epica Colectia EpicLove Traducere: Andra Elena Agafiței Nr.pagini: 363 Seria Fall Away - recenzie serie 1. Intimidare - Editura Epica (Bully - 2013) - recenzia     1.5. Until You - 2013 2. Rivali - Editura Epica (Rival - 2014) - recenzia 3. Descatusare -…

13 martie 2018