Seria Friday Harbor de Lisa Kleypas

Seria Friday Harbor de Lisa Kleypas este o serie foarte caldă și emoționantă, care ne oferă patru povești magice de iubire, toate condimentate cu umor și un strop de paranormal. Acțiunea se petrece pe insula Friday Harbor, un loc prietenos și deosebit de pitoresc.

• Seria Friday Harbor de Lisa Kleypas

1. Parfumul dragostei (Christmas Eve at Friday Harbor – 2010)
2. Strada iubirii (Rainshadow Road – 2012)
3. Dincolo de iubire (Dream Lake – 2012)
4. Golful dragostei (Crystal Cove – 2013)

1. Parfumul dragostei

Parfumul dragostei ne oferă o încântătoare poveste de dragoste, condimentată cu umor și un strop de magie.

Mark Nolan nu avusese parte de prea multă iubire sau căldură în copilărie și adolescență, părinții lui fiind mult prea preocupați să se certe între ei pentru a le mai purta de grijă celor patru copii ai lor. Mark era cel mai mare dintre frați, fiind urmat de Sam, cu doi ani mai mic decât el, Victoria și Alex. Cruzimea și nepăsarea părinților le produseseră traume sufletești tuturor celor patru copii, pe care aceștia le gestionaseră mai bine sau mai puțin bine. Puternic afectați de mediul familial în care trăiseră, Mark și Sam nu se grăbiseră să-și întemeieze vreo familie, deși ajunseseră în preajma vârstei de treizeci de ani. Alex era singurul care se însurase cu Darcy, o femeie frumoasă dar foarte egoistă, certurile dintre ei fiind la ordinea zilei.

Crescând nesupravegheați, cei trei frați cutreieraseră toate porțiunile de pe insulă, pe care o cunoșteau ca în palmă și de care rămăseseră legați sufletește. Prin descrieri amănunțite ale peisajului, autoarea reușește, cu mult talent, să ne introducă în atmosfera încărcată de magie a insulei.

”Cei trei frați au hoinărit pe fiecare centimetru al insulei, în sus și în jos, urcând și coborând dealurile care formează malurile abrupte, sau alergând printre trunchiurile somptuoase ale pădurilor, precum și de-a lungul pajiștilor nesfârșite, unde iarba grasă, presărată cu flori sălbatice, având cele mai rezonante nume, formează covorul perfect din livezi. Nicăieri altundeva amestecul de apă, nisip și cer nu a fost mai bine proporționat ca aici.

Cu toate că au plecat la colegiu și au încercat să-și făurească o viață în alte locuri, insula i-a ademenit mereu să revină la ea.”

Astfel, după terminarea colegiului, toți cei trei frați au revenit pe insulă pentru a-și întemeia o afacere. Mark avea o afacere cu cafea prăjită, Sam cumpărase o porțiune întinsă de pământ, inclusiv un conac aflat pe acesta, pentru a-și întemeia o vinărie, iar Alex avea propria firmă de construcții.

Singura care încercase să se rupă de locurile natale fusese sora lor, care plecase la Seattle. După o scurtă perioadă petrecută alături de un grup boem, care îi oferise Victoriei hrana artistică și strălucirea după care tânjise dintotdeauna, ea își găsise în cele din urmă un job stabil, moment în care descoperise cu surprindere că era însărcinată. În ciuda insistențelor fraților ei, Victoria refuzase să spună cine era tatăl, alegând să-și crească singură, cu mult devotament, fetița – Holly.

Din păcate, pe când Holly avea doar șase ani, Victoria a murit într-un tragic accident de mașină. În testamentul lăsat de ea îl numise tutorele fetiței pe Mark, scriindu-i un mic bilet în care îl încuraja să nu-i fie teamă că nu va face față responsabilităților, întrucât ce era cel mai important era să o iubească pe nepoțica lui, iar restul va veni de la sine.

Mark, un bărbat foarte bun și onorabil, nu a ezitat nicio clipă în a accepta, solidarizându-l și pe Sam pentru a o crește împreună, cu atât mai mult cu cât casa spațioasă aflată pe proprietatea acestuia putea fi recondiționată și transformată într-o reședință potrivită pentru un copil.

Deși cei doi unchi o înconjuraseră pe micuță cu multă dragoste și tandrețe, ea nu își revenise în urma șocului suferit după moartea mamei ei nici după șase luni, refuzând să scoată o vorbă, deși mai mulți terapeuți încercaseră să o vindece.

Maggie Conroy avea și ea propriul trecut dureros. În vârstă de douăzeci și opt de ani, era văduvă de doi ani de zile, când mult iubitul ei soț, Eddie, murise de cancer, o boală nemiloasă cu care luptase un an și jumătate, timp în care Maggie îi fusese alături clipă de clipă…

În ciuda insistențelor familiei ei de a-și reface viața, Maggie era decisă să nu se mai recăsătorească vreodată, întrucât nu credea că ar mai putea simți pentru altcineva ce simțise pentru Eddie, iar suferința ei după ce îl pierduse fusese cumplită…

Totuși, întrucât adora copiii și nu putuse să-i aibă pe ai ei, Maggie decisese să deschidă un magazin de jucării pe insulă.

Destinul avea însă propriile lui planuri și, socotind că fusese destulă suferință în viața lor, decisese să le dea o mână de ajutor.

Astfel, Mark, însoțit de Holly, a intrat în magazinul lui Maggie pentru a-i alege fetiței o jucărie. Maggie a empatizat imediat cu fetița. Cu multă căldură și blândețe, Maggie i-a povestit lui Holly despre magie și ținuturi fermecate, arătându-i o superbă casă în miniatură, spunându-i că acolo locuia o zână, care pleca în timpul zilei și revenea abia seara. Din păcate  însă, nu știa numele zânei pentru a i-l trece pe ușa casei.

Deși, având o fire deosebit de pragmatică, Mark s-a strâmbat auzind poveștile pe care Maggie i le spunea copilei, nedorind ca aceasta să aibă așteptări nerealiste, la plecarea din magazin un mic miracol s-a produs, Holly vorbind pentru prima dată după șase luni.

Totuși, deși atracția dintre Mark și Maggie a fost instantanee, fiecare fiind puternic impresionat de celălalt, o relație dintre ei părea puțin probabilă. Maggie intenționa să-i rămână fidelă amintirii soțului ei, iar Mark avea deja o iubită, Shelbey.

Cartea a fost menționată în Top 10 cărți romantice a căror acțiune se petrece în preajma Crăciunului

2. Strada iubirii

Strada iubirii este o carte caldă, sensibilă și foarte romantică, despre pierderi, speranță, noi începuturi și suflete pereche ce reușesc să se găsească în cele mai neobișnuite circumstanțe.

O vom reîntâlni în carte pe micuța și adorabila Holly, alături de părinții ei adoptivi, Mark și Maggie, convingându-ne pe deplin de tăria sentimentelor lor.

Paranormalul este și el prezent în carte, ambii eroi descoperind cu surprindere, încă din copilărie, că aveau abilități magice, pe care încercau însă să le ascundă față de cei din jur. Lucy făcea minuni cu sticla, iar Sam reușea să aducă plantele la viață cu o singură atingere a mâinii.

”- Nu! răspunse Holly fericită. A făcut-o Lucy!
– Ce a făcut Lucy? întrebă Sam, văzând cum femeia pălește.
– A făcut pasărea, din paharul de suc! exclamă Holly. Era în mâna ei și s-a transformat în colibri. Nu-i așa, Lucy?
– Eu…
Agitată, Lucy își căuta cuvintele, deschizând și închizând gura.
– Nu sunt sigură de ce s-a întâmplat, reuși să spună până la urmă.
– A zburat o pasăre din mâna ta, o ajută Holly. Și a dispărut paharul de suc.”

”Sam voia să-i explice mai bine și, chiar dacă nu-i venea să creadă că face asta, întinse mâna spre terariul de pe măsuța de cafea. Orhideele mici, temperamentale cum sunt ele, începuseră să se ofilească. El își trecu palma peste vas, iar florile și ferigile se ridicară spre atingerea lui, cu petalele redevenind de un alb curat și cu frunzele revigorându-se.
Tăcută și surprinsă, Lucy se uită de la terariu la Sam. El văzu uimirea din privirea ei, lacrimile necurse și roșeața care o cuprinsese. O strânse de mână.
– De când aveam zece ani, îi răspunse la întrebarea nerostită.
Se simțea expus și inima îi bătea incomod de tare. Împărtășise ceva mult prea personal, prea al lui, iar acum regreta, speriat. Se temea că va face și va spune mai mult despre darul său, din dorința de a se apropia de Lucy.
– Eu aveam șapte ani, șopti ea zâmbind pierdut. Am transformat niște sticlă spartă în licurici.”

Lucy Marin era artist sticlar și locuia în misteriosul și frumosul port Friday. Lucy a fost rănită și luată prin surprindere de cea mai amară dintre trădări: logodnicul ei, Kevin, a părăsit-o. Amărăciunea lui Lucy era amplificată de faptul că noua lui iubită era chiar sora ei.

Ca să nu fie nevoit să suporte reproșurile părinților lui Lucy, Kevin l-a rugat pe prietenul lui, Sam Nolan, proprietarul unei podgorii, să o seducă pe aceasta, să o curteze și să o ajute să treacă peste momentul de furie și de durere. Complicațiile încep atunci când Sam și Lucy încep să se îndrăgostească unul de altul. Lucy începe să se întrebe dacă să aibă curajul să-și riște din nou inima.

”Experiența o învățase că, dacă iubeai, trebuia să-l accepți pe celălalt așa cum era, știind că, deși e posibil să-i influențezi gustul pentru un anume tip de cravată, nu vei putea niciodată să-l schimbi în profunzime. Și, dacă aveai noroc, era posibil să întâlnești pe cineva care să nu încerce să te schimbe nici el pe tine. Aceea, se gândi, era partea frumoasă a iubirii.”

Întrebări despre dragoste, loialitate, greșeli vechi și noi începuturi, sunt explorate toate, în timp ce Lucy învață că în viață anumite lucruri care par pierdute se pot transforma în ceva nou, minunat.

”Sprijinită de Sam, ascultându-i bătăile inimii, Lucy simți că ei doi sunt ca două stele îndepărtate, prinse una în orbita celeilalte de o forță mult mai puternică decât întâmplarea, soarta sau iubirea. Nu exista un cuvânt pentru acel sentiment, deși ar fi trebuit.

Și în timp ce ea stătea acolo, copleșită de fericire, gândindu-se la minuni fără nume, geamurile unei ferestre din apropiere căpătară un albastru luminos.

Iar dacă vreun trecător s-ar fi uitat în direcția casei lor la acea oră matinală, ar fi văzut un roi de fluturi dansând pe cer din direcția conacului victorian de la capătul străzii Rainshadow.”

3. Dincolo de iubire

Dincolo de iubire este o carte deosebit de romantică, emoţionantă, condimentată din loc în loc cu replici pline de umor, iar elementele de paranormal dau un plus de savoare lecturii.

Alex Nolan era cel mai mic dintre cei patru copii ai unui cuplu de alcoolici şi el resimţise cel mai tare efectele disfuncţionalităţii familiei lor. După ce fraţii lui mai mari plecaseră cu toţii de acasă, Alex rămăsese să suporte singur indiferenţa, iresponsabilitatea şi cinismul părinţilor lui, a căror degradare fizică şi morală era din ce în ce mai vizibilă. Zilele în care părinţii lui uitau cu totul de el erau cu mult mai bune decât acelea în care le stătea în drum, aceştia găsind diverse motive absurde să îl plesnească. Pentru a putea rezista, Alex învăţase să se autoprotejeze emoţional, devenind cinic şi înconjurându-şi inima cu un strat de gheaţă, refuzându-şi orice emoţie sau speranţă.

„Nu poţi fi rănit atunci când nu simţi nimic şi nu te încrezi în nimeni, atunci când îţi renegi orice slăbiciune sau nevoie.”

Căsătoria cu Darcy, o femeie frumoasă şi egoistă, fusese un eşec, certându-se în permanenţă şi neînţelegându-se decât în pat. După ce ea îl părăsise, Alex nu încercase să o aducă înapoi, fiind de acord cu divorţul şi cedându-i întreaga avere, în ciuda faptului că afacerea lui din domeniul construcţiilor era în prag de faliment datorită crizei financiare.

În momentul în care Alex a întâlnit-o pentru prima dată pe Zoe, o femeie frumoasă ce deţinea împreună cu verişoara ei Justine o pensiune, ea ocupându-se de partea de bucătărie, a avut un adevărat şoc, simţind pentru ea emoţii pe care nu le cunoscuse până atunci.

„Alex a înţeles pe loc că o încurcase. Era genul de belea în care nu mai intrase niciodată. O singură privire în ochii mari, albaştri şi s-a predat pe loc. Fusese făcut knockout.”

„Părea coborâtă dintr-o revistă vintage, o blondă apetisantă cu păr rebel, cârlionţat. Natura fusese mai mult decât generoasă cu ea, dându-i mai multă frumuseţe decât i-ar fi trebuit cuiva.”

Dar Alex nu-şi permitea luxul să devină vulnerabil emoţional. Încercând să rămână detaşat de ea, s-a cufundat tot mai mult în muncă asiduă în timpul zilei, fiind un tâmplar extrem de priceput, ajutându-l pe fratele lui Sam la renovarea unei case vechi pe care acesta o cumpărase, iar seara amorţindu-şi simţurile în băutură.

Printr-o conjunctură de împrejurări, Alex a fost angajat să renoveze o casă veche în care urma să se mute Zoe şi bunica ei Emma, grav bolnavă, care îşi pierdea minţile încetul cu încetul, alternând momentele de luciditate cu cele de confuzie totală.

După o zi epuizantă de muncă, Alex a adormit răpus de oboseală, fără să mai apuce să bea ceva. A doua zi dimineaţă a avut un şoc cumplit, descoperind că îi tremurau mâinile şi îi era cumplit de greaţă, realizând îngrozit că ajunsese alcoolic, întocmai ca şi părinţii săi. Şocat de revelaţie, a hotărât să se lase complet de băutură, o decizie extrem de grea, ţinând cont că un strop de alcool l-ar fi ajutat să atenueze efectele cauzate de abstinenţa bruscă.

Din fericire, a primit un sprijin neaşteptat din partea lui Zoe care, fără să-l judece, a intuit imediat ce l-ar putea ajuta, oferindu-i o cafea cu frişcă şi zahăr şi o porţie generoasă de mâncare delicioasă, care a avut un efect miraculos asupra lui.

„Schimbarea era de-a dreptul miraculoasă. Durerea de cap îl părăsise, tremurul dispăruse. Era învăluit de gusturi, de căldură… ca şi cum s-ar fi îmbătat din mâncare.”

Alex se simţea foarte atras de Zoe, dar nu se putea lăsa dus de val. Dezgustat de sine, era convins că dacă ar avea o relaţie cu Zoe, i-ar distruge acesteia întreaga inocenţă şi bunătate, transformând-o într-o persoană cinică şi rea, întocmai ca şi Darcy.

„Era atras de ea, copleşitor de mult. Voia de la ea lucruri pe care nu şi le mai dorise de la nimeni, dincolo de sex. Dar nimic din toate astea nu era posibil. Se simţea ca pe marginea unei stânci, luptându-se să nu cadă în timp ce un vânt puternic îl împingea de la spate.”

Perioada următoare a fost cumplită, dar Alex a dovedit multă determinare şi o hotărâre neclintită, decis să scape de viciul ce îi distrusese pe părinţii lui. Momentele petrecute dimineaţa în pensiunea lui Zoe, unde venea să ia micul dejun, erau ca o oază plină cu apă într-un deşert arid.

„A reuşit să se relaxeze şi să respire normal. Ceva care aducea a euforie l-a cuprins, un sentiment plăcut, de căldură. Zoe se învârtea în bucătărie, mesteca în oale, turna lapte în carafe şi sporovăia degajat, fără să aştepte vreun răspuns de la el. Nu avea nici cea mai mică idee ce spunea acolo, ceva despre diferenţa dintre o brioşă cu cacao şi una cu ciocolată, dar sunetul vocii ei îl învăluia ca o pătură moale.”

Zoe Hoffman părea exact opusul lui Alex. Bună, blândă, din cale afară de optimistă, având un efect reconfortant asupra celor din jurul ei, deşi nici cu ea viaţa nu fusese prea blândă. Părăsită de mamă încă de copil, avusese de înfruntat şi răceala tatălui, care o abandonase în grija bunicii, Emma, care-i oferise însă multă căldură şi bunătate. Frumuseţea ei nu fusese un avantaj, bărbaţii tratând-o mai degrabă ca pe un trofeu de cucerit, iar când crezuse în sfârşit că a găsit pe cineva care o iubea pentru persoana ei, a descoperit cu durere, după un an de la căsătorie, că soţul ei era gay, părăsind-o pentru un bărbat.

Zoe punea mult suflet în mâncărurile ei, care aveau adesea un efect magic, producându-le o stare de bine celor ce le consumau.

Alex i-a făcut o impresie puternică încă de prima dată când l-a întâlnit.

„Un bărbat extraordinar de frumos, cu trăsături austere perfecte, cu ochi strălucitori. Care părea să-şi fi pierdut însă iluziile, orice speranţă sau urmă de tandreţe.”

Curând, Zoe a descoperit că, dincolo de aparenţă, Alex putea dovedi multă bunătate şi tandreţe în anumite momente dar, adânc rănit sufleteşte în trecut, refuza să lase garda jos. Cu multă înţelegere, Zoe l-a sprijinit necondiţionat în momentele lui grele, având grijă să nu-l preseze prea tare, lăsându-i suficient timp şi spaţiu, realizând că doar el singur trebuie să-şi găsească adevăratul drum în viaţă.

„Uneori, şi-a spus, poţi salva o persoană de la un necaz. Dar sunt anumite lucruri de care te poţi salva singur.
Nu putea face altceva pentru Alex decât să spere.”

Din păcate, deşi a realizat că se îndrăgostea tot mai tare de el, Zoe şi-a dat seama că Alex nu era încă pregătit pentru o relaţie cu ea. Optimismul ei incurabil o făcea însă să spere, având curajul la un moment dat să-şi declare fără echivoc sentimentele ei faţă de el.

Spiritul se trezise la un moment dat într-o casă veche, fără să ştie prea bine cine era şi de ce era acolo. Mai multe persoane au venit şi au plecat, dar el nu putea să părăsească acel loc, până într-o zi când a apărut Alex, singurul care îl putea vedea şi auzi. Ca şi cum era firesc, Spiritul l-a urmat, mergând oriunde se ducea acesta şi amestecându-se în conversaţiile lui. Exasperat, Alex nu se putea abţine să nu-i dea replica de mai multe ori, spre stupoarea celor din jur, care nu înţelegeau la ce se referă. M-am amuzat de mai multe ori când Spiritul a punctat câteva remarci pertinente.

„- Am un program foarte încărcat.
Spiritul i s-a adresat atunci lui Zoe, deşi ea nu îl putea auzi.
– Vrea să spună că preferă să stea singur şi să-şi bea minţile.”

Încetul cu încetul, piesele puzzle-ului se adună şi realizăm că Spiritul avusese cândva o legătură apropiată cu Emma, bunica lui Zoe, povestea din trecut având şi ea un farmec aparte.

Finalul, deosebit de dramatic, ne face să ne stea inima în loc, părând că o profeţie dureroasă s-a împlinit, dar un miracol se produce, aducând după sine mai multe revelaţii, iar Spiritul îşi îndeplineşte menirea pe Pământ, găsindu-şi liniştea şi împlinirea.

„Nu te voi uita niciodată, aşa cum nu voi uita felul enervant în care cântai, comentariile tale nesuferite sau faptul că mi-ai salvat viaţa. Ai devenit prietenul meu într-o perioadă în care nu realizam că aş avea nevoie de unul. Şi m-ai făcut să înţeleg că moartea nu este cel mai rău lucru – ci să mori fără să fi iubit pe cineva.”

O carte ce te face să crezi în suflete pereche, în magia iubirii ce poate alunga demonii întunericului şi tristeţea, aducând căldura, lumina şi speranţa, ajutând două inimi să se găsească şi să bată la unison!

„Zoe l-a privit în ochii calzi, albaştri. Ochii în care o femeie s-ar putea uita o viaţă întreagă.”

4. Golful dragostei

Justine Hoffman și-a construit o viață comodă în Friday Harbor. E proprietara unui hotel mic, dar foarte căutat și are un trai sigur și liniștit. Copilăria petrecută cu mama ei nestatornică, mereu călătoare, pe nume Marigold, i-a insuflat un dor adînc de statornicie. În ciuda tuturor lucrurilor pe care ea le-a obținut, lui Justine tot îi lipsește ceva: iubirea. După ani buni de dor, visare și dorințe neîmplinite, ea este pregătită să facă orice trebuie ca să-și schimbe destinul.

Când îl întîlnește pe misteriosul Jason Black, ea dezlănțuie din greșeală o furtună de dorințe și pericole, care amenință să-i distrugă tot ce prețuiește ea mai mult: viața ei liniștită.
Dar Jason are propriile lui secrete și își dorește de la ea mai mult decât îi dă voie soarta.

Golful dragostei este o carte plină de pasiune, mister, experiențe paranormale și vrăji spectaculoase. Cele două personaje principale te fascinează prin caracterul lor, convingându-te în același timp că sunt două jumătăți ale unui întreg.

Citate:

”Se aplecă în față și descuie Triodecadul. Imediat, cartea se mișcă și se deschise din proprie inițiativă, înconjurând-o cu parfum de pergament și tuș. Paginile răsucindu-se transformară imaginile de pe ele într-un curcubeu, galben de floarea soarelui, albastru ca o coadă de păun, roșu medieval, negru de fum, verde smarald.

Cotorul trosni brusc când paginile ajunseră la cea cu numărul treisprezece. Spre deosebire de restul cărții, aceea era albă. Sub privirea curioasă a lui Justine, simboluri începură să apară la întâmplare, precum bulele de aer din șampanie. Se forma o vrajă. Tânăra privi uluită cartea, cu pulsul zvâcnindu-i la baza gâtului. Primul rând, scris cu litere elaborate, arhaice, o uimi:

CUM SĂ RUPI UN LEGĂMÂNT

Justine nu știa foarte multe despre legăminte, în afară de cum li se pronunță numele. Un legământ era un descântec pe viață, adesea sub formă de blestem. Efortul să rupi unul era atât de mare și de periculos încât rezultatele ar fi putut să fie chiar mai rele decât vraja originală.”

”Însemna că blestemul fusese aruncat de cineva care o ura. Dar un legământ nu era de neclintit. Nimic nu era, și oricât ar fi costat-o, Justine se decise să-l destrame pe acesta.”

”Voia acel gen de iubire care s-o ducă în călătoria vieții ei. Visa la un bărbat care s-o dezbrace de toate platoșele pe care le purta, ca de o lenjerie din mătase, până când, capitulând, ea să i se ofere cu totul. Poate că atunci lumea n-ar mai fi părut atât de mică și nici nopțile atât de lungi. Poate că atunci nu și-ar mai fi dorit ca nopțile să nu se mai termine niciodată.”

”Jason abia dacă reuși să-și ia ochii de la ea destul cât să facă după cum i se ceruse. Până în acel moment, deși se cunoșteau de foarte puțin timp, Justine Hoffman îl tachinase și îl luase peste picior într-un fel în care nu mai îndrăznise nimeni înainte. Adevărul era că îl interesa mai mult decât oricine dintre cei pe care-i cunoscuse în ultimii ani.”

” – Așa ceva se întâmplă o dată-n viață. Cunoști pe cineva și ai reacția asta nebunească… Îi atingi pielea și ți se pare cea mai grozavă piele pe care ai atins-o vreodată, și nici un parfum de pe pământ nu ar putea să fie mai plăcut decât aroma ei, și știi că n-ai avea cum să te plictisești vreodată cu ea, pentru că e interesantă chiar și atunci când nu face nimic. Chiar și fără să știi totul despre ea, o înțelegi. Știi cine este, și te potrivești cu ea din toate punctele de vedere.”

”- Încă mai ești supărată pe ea pentru că m-a ajutat să împrumut grimoarul?
– Să-l furi. Și da. În momentul ăsta mi-e dragă ca un fir de păr într-un biscuit.
– N-a fost vina ei. Eu am fost diavolul care-a pus-o să facă toate astea.
– Da, spuse ea, râzând când el îi trase cearceaful la o parte. Dar ești diavolul meu.
– Și tu o să fii vrăjitoarea mea superbă.
– O vrăjitoare fără magie, spuse ea, zâmbind când el o luă în brațe.
– E magie în fiecare bucățică din tine, îi spuse.
– Dovedește-o, rosti Justine încet, cuprinzându-l cu brațele după gât.
– Amândoi știau că Jason Black nu era omul care să se dea înapoi din fața unei provocări.”

Am menționat cartea în Top 10 cărți romantice cu magie, vrăjitoare, fantome și alte elemente de paranormal

Cărțile autoarei Lisa Kleypas pot fi comandate pe elefant.ro, libris.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, emag.ro, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți Lisa Kleypas

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria SERII