Seria Lux de Jennifer L. Armentrout

Seria Lux este o serie superbă, care îmbină magistral elementele fantasy cu cele young adult. Pe de o parte avem de-a face cu clasica luptă dintre bine și rău, ilustrată aici prin confruntarea dintre luxeni și arumi, iar pe de altă parte asistăm la frământările unor adolescenți, cu toate problemele specifice vârstei: speranțe, planuri de viitor, pasiuni, tachinări, eternul conflict dintre părinți și copii, rutina școlară, fiorii primei iubiri… Împletirea celor două fire se face atât de firesc, încât aproape că te convinge că totul ar putea fi cât se poate de real…

Seria este în crescendo, cu o acțiune trepidantă, plină de adrenalină, cu răsturnări dramatice de situație, trădări și situații limită, dar în care ne vom delecta și cu o frumoasă poveste de dragoste dintre cei doi eroi principali, Daemon și Katy, fiecare fiind capabil de orice sacrificiu pentru persoana iubită.

Pricolul ajunge la cote maxime, apocalipsa coboară pe pământ, binele și răul se întrepătrund, culorile se amestecă, albul nu mai este alb iar negrul nu mai este negru, nu mai știi cine este prieten și cine este dușman, viitorul umanității este în pericol, civilizații pe care le credeai prietenoase și amabile devin agresive și crude, iar vechii dușmani se transformă surprinzător în aliați…

După multe peripeții, binele va învinge răul după lupte extrem de aprige, dar și pierderi colaterale, dureroase.

Finalul este luminos și plin de speranță, civilizația pământeană reușind să renască din propria cenușă întocmai ca pasărea Phoenix, iar Daemon și Katy vor putea în sfârșit să creadă în viitorul la care doar speraseră cândva…

• Seria Lux de Jennifer L. Armentrout

0.5 Umbre – Editura Leda Edge – Shadows (Lux, #0.5) – 2012 – prezentare

1. Obsidian – Editura Leda (Obsidian (Lux, #1) -2011)

Daemon and Kat Go Halloween Costume Shopping : Bonus Scene – 2012

1.5 Oblivion (Lux, #1.5) – 2015

2. Onix – Editura Leda (Onyx (Lux, #2) – 2012) – recenzie

3. Opal – Editura Leda (Opal (Lux, #3) – 2012) – recenzia

4. Origin – Editura Leda (Origin (Lux, #4) – 2013) – recenzia

5. Opoziție – Editura Leda (Opposition (Lux, #5) – 2014) – recenzia

5.5 The Wedding (Lux, #5.5) – 2016

Cărțile autoarei Jennifer L. Armentrout / J. Lynn pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, librex.ro, emag.ro

0.5. Umbre (Shadows) 

Ultimul lucru la care se aștepta Dawson Black era Bethany Williams. Pentru un luxen ca el, o formă de viață extraterestră care trăiește pe Pamânt, fetele umane sunt… ei bine, o distracție. Dar cum luxenii trebuie să-și păstreze secretă identitatea adevărată, să se îndrăgostească de o fată umană ar fi o nebunie. Periculoasă. Ispititoare. De netăgăduit.

Bethany nu poate nega legătura creată instantaneu între ea și Dawson. Și chiar dacă băieții reprezintă o complicație pe care nu și-o dorește, nu poate sta departe de el. Totuși, ori de câte ori privirile li se întâlnesc, ea se cufundă în ochii lui. Fascinată. Vrăjită. Învăluită în iubire.

Dawson ascunde un secret care va schimba existența lui Bethany… și îi va pune viața în primejdie. Dar nici măcar el nu poate să nu riște totul pentru o singură fată umană. Sau pentru a scăpa de o soartă inevitabilă precum iubirea însăși.

1. Obsidian (Obsidian)

Obsidian este o carte superbă, care îmbină magistral elementele fantasy cu cele young adult. Pe de o parte avem de-a face cu clasica luptă dintre bine și rău, ilustrată aici prin confruntarea dintre luxeni și arumi, iar pe de altă parte asistăm la frământările unor adolescenți, cu toate problemele specifice vârstei: speranțe, planuri de viitor, pasiuni, tachinări, eternul conflict dintre părinți și copii, rutina școlară, fiorii primei iubiri… Împletirea celor două fire se face atât de firesc, încât aproape că te convinge că totul ar putea fi cât se poate de real…

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Katy, o adolescentă normală de șaptesprezece ani, care tocmai se mutase cu mama ei din Florida în Ketterman, un orășel mic, aflat în apropiere de Petersburg.

Katy încă nu își revenise complet din tragedia care le zgâlțâise viața din temelii în urmă cu trei ani, când tatăl ei murise răpus de o cumplită maladie, cancerul… Nici mama ei nu reușise să depășească prea bine șocul, refugiindu-se tot mai mult în munca ei de asistentă medicală.

Mutarea lor, la sute de kilometri distanță, era de fapt o încercare disperată de a restabili normalitatea, atât de puțin apreciată când o ai dar atât de prețioasă după ce o pierzi, în viața lor…

Afișând un optimism pe care nu-l simțea, mama ei încerca să-i insufle lui Katy entuziasmul schimbării, încurajând-o să se împrietenească cu vecinii lor, niște adolescenți de aceeași vârstă cu ea.

Pasionată de cărți, posesoare a unui blog personal de recenzii, Katy nu vede rostul să se gătească pentru a face cunoștință cu noii vecini, în ciuda sfaturilor mamei ei de a-și pune pe ea o rochie drăguță.

”Am privit în jos. Pe tricoul meu scria BLOGUL MEU E MAI BUN DECÂT VLOGUL TĂU. Nu era nimic în neregulă cu el.”

Însă în momentul în care noul vecin îi deschide ușa, Katy are un adevărat șoc, rămânând fără suflare.

”Privirea mi-a căzut brusc, iar respirația mea… parcă s-a oprit. Blugii îi erau lăsați jos pe șolduri, lăsând la vedere o linie întunecată de păr negru aflată sub abdomen și care dispărea sub talia pantalonului.

Abdomenul lui era lucrat. Perfect. Fiecare mușchi definit. Nu era genul de abdomen pe care mă așteptam să-l aibă un băiat de șaptesprezece ani, atât cât credeam eu că are, dar, mă rog, nu puteam să mă plâng. Și nici nu scoteam o vorbă. Și mă mai și holbam.

În sfârșit, privirea mi s-a ridicat din nou și am văzut niște gene lungi și dese deasupra unor pomeți înalți, care umbreau ca un evantai culoarea ochilor, așa cum se uita spre mine.”

Dar în momentul în care deschide gura, tot efectul anterior dispare, amorțit de o boare de gheață. Arogant și nesuferit, tânărul adolescent, pe care află că îl cheamă Daemon,  o tachinează fără milă, făcând-o să se simtă complet penibilă.

”- Hei, a făcut el, rezemându-se cu mâna de cadrul ușii, în timp ce se apleca spre mine. Știi să vorbești?”

În compensație însă, Dee, sora lui Daemon, e o dulceață de fată. Drăguță, amabilă, sociabilă, Dee se dovedește o adevărată forță. Nu numai că îi arată prin toate gesturile lui Katy că vrea să-i fie prietenă, ci îl convinge și pe Daemon să-și ceară scuze și să se comporte frumos față de ea.

”- Cred că ar fi cazul să-mi cer scuze.

– Crezi că ar fi cazul? (…)

– Păi da, după Dee, trebuia să-mi mișc fundul aici și să fac frumos. Ca să nu-i distrug șansa de a avea o prietenă normală.”

În continuare, Daemon îi dă semnale amestecate lui Katy, fie purtându-se ca un nesuferit, fie deosebit de amabil.

Un incident le va schimba însă viețile pentru totdeauna, iar Katy va afla un adevăr absolut tulburător. Aflată într-o drumeție montană cu Daemon, sunt atacați de un urs și, tocmai când Katy era paralizată de frica de a fi mâncată de vie, este salvată miraculos printr-o fenomen paranormal.

”Frica îmi strânsese gâtul și nici nu mai puteam să respir, așa că am închis ochii. Era aiurea să fii mâncat de viu de un urs. L-am auzit pe Daemon înjurând și, cu toate că aveam ochii închiși, am văzut printre gene o lumină orbitoare. Lumina era însoțită de o pală de fierbințeală care mi-a zburat părul în spate. Apoi a mai fost un fulger de lumină, urmat de data asta de un întuneric care m-a înghițit cu totul.”

De fapt, Daemon era extraterestru, alcătuit din particule de lumină, dotat cu puteri excepționale. Modul în care a salvat-o pe Katy a lăsat însă o ”urmă” asupra ei, care lumina ca un far și care i-a atras pe dușmanii acestuia – arumii, ființele întunericului.

Pentru a o putea proteja, Daemon a trebuit să-i explice lui Katy ce se întâmplă.

El și sora lui, împreună cu alți câțiva asemenea lor, proveneau de pe o planetă îndepărtată – Lux. Din păcate, ființele întunericului – arumii – le distruseseră planeta, silindu-i să se refugieze pe pământ. Fiind alcătuiți din particule de lumină, luxenii posedau calități excepționale.

”- Unii dintre noi pot să manipuleze și forma pe care am ales-o inițial. Adică se pot transforma într-o altă ființă umană, sau într-un animal, sau chiar într-un lucru.”

Dintre toți, Daemon era cel mai puternic, capabil de cele mai multe lucruri. Îl înțelegem acum mult mai bine, realizând enorma responsabilitate, în ciuda vârstei lui fragede, care apăsa pe umerii lui, simțindu-se responsabil de soarta celui asemenea lui.

”- Daemon poate să facă aproape orice. El este printre cei mai puternici dintre noi. Cei mai mulți dintre noi facem cu ușurință una sau două chestii – restul le facem mai greu. Dar pentru el toate sunt ușoare.”

În ciuda abilităților lor extraordinare, luxenii erau supuși multor constrângeri. Exista un departament din guvern, de la Ministerul Apărării, care știa despre ei și puterile lor și care îi lăsa în pace atâta timp cât ei se supuneau regulilor prestabilite. Orice nesupunere era sancționată drastic. Dee are grijă să o avertizeze pe Katy de consecințele ce ar putea să apară în momentul în care ea ar dezvălui secretele lor.

”- Eu te cred, dar nu putem să permitem ca MA să afle de existența ta, fiindcă atunci ai dispărea.”

Un exemplu elocvent în acest sens era chiar fratele geamăn al lui Daemon – Dawson, care se îndrăgostise de o pământeană, Bethany, colegă cu el de liceu, iar consecința faptului că încălcaseră regulile impuse fusese că amândoi dispăruseră fără urmă în urmă cu un an…

Pericolele erau extreme, iar Katy a fost prinsă între două forțe foarte puternice, în al cărui război apăreau mereu victime colaterale, lucru de care Daemon are grijă să o conștientizeze, din cuvintele lui răzbătând grija față de soarta ei, departe de a-i fi indiferentă.

”- Arumii sunt malefici. Ei ucid ca să ne ia puterile. A făcut o pauză, a pălit și a adăugat: Iar pe oameni îi ucid doar ca să se distreze.”

Pentru a o proteja pe Katy, Daemon îi dă propria lui armă, creată din obsidian, singurul cristal ce putea anula puterile arumilor, reușind să îi ucidă.

Katy, care simte că se atașează tot mai mult de Daemon, dovedește o tărie de care nici ea nu se credea în stare, reușind să încline balanța într-o luptă crâncenă, pe viață și pe moarte, dându-i lui Daemon un atu nesperat contra unor arumi nemiloși.

”- Cum am făcut asta? am șoptit eu. Nu înțeleg.

El și-a îngropat capul în scobitura dintre gâtul și umărul meu, respirând adânc.

– Cred că s-a întâmplat ceva când te-am vindecat. Nu știu ce. Nu prea are sens, dar ceva s-a întâmplat când energiile noastre s-au unit. N-ar fi trebuit să se întâmple asta – ești o ființă umană.

Începeam să am dubii în legătură cu asta.”

O bătălie fusese câștigată, însă nu și războiul.

Abia aștept să văd ce ne rezervă următoarele volume, au rămas multe întrebări fără răspuns și multe mistere de descoperit.

Între Daemon și Katy este o atracție palpabilă, este foarte interesantă chimia dintre ei, Daemon lansând semnale în care arată clar că o iubește și este atras de ea, dar relația este abia la început și sunt convinsă că se va dezvolta foarte frumos în timp, provocarea fiind deja lansată între ei.

”- Tu nu vrei să fii cu adevărat cu mine.

A început să zâmbească.

– Mi se pare că aș cam vrea.

Trupului meu îi plăcea ce auzea. Pieptul mi se umflase. Stomacul mi se strânsese.

– ”Mi se pare” și ”aș cam vrea” nu e totuna cu a fi sigur.

– Nu, nu e, dar tot e ceva. Și-a lăsat pleopele jos, iar genele i-au umbrit ochii. Nu crezi?

M-am gândit iar la dragostea dintre mama și tata. M-am tras înapoi, clătinând din cap.

– Nu e de ajuns.”

”- Sper că-ți dai seama că îmi plac provocările.

Am râs încet și m-am întors către ușă, după ce l-am salutat cu un deget.

– Și mie, Daemon. Și mie.”

2. Onix (Onyx)

Onix, Cel de-al doilea volum din seria Lux ridică miza, ducând lupta pentru supraviețuire la un alt nivel, Katy descoperind că lumea, așa cu o știa ea până atunci, se transformase complet, existând pericole mult mai mari decât arumii, deghizate sub forme și chipuri neașteptate, iar normalitatea ajunsese să fie doar o iluzie…

Ca și primul volum din serie, și acesta este scris la persoana întâi din perspectiva lui Katy, eroina principală a seriei.

La sfârșitul primului volum – Obsidian, am asistat la o luptă dramatică la capătul căreia Katy a reușit să omoare un arum, conectându-se la energia lui Daemon, după care acesta a reușit să o vindece miraculos, ea fiind grav rănită, la un pas de moarte…

Vindecarea a avut un efect magic, Katy și Daemon fiind conectați la nivel mental, iar Daemon s-a schimbat radical, transformându-se din băiatul urâcios și arogant într-unul tandru și jucăuș, dornic să devină iubitul lui Katy. Aceasta însă, bulversată de atitudinea cameleonică a lui Daemon, nefiind convinsă de tăria sentimentelor lui, amintindu-și cât de mult o jignise și o respinsese în trecut, încearcă să-l țină la distanță, nedorind să fie rănită sufletește încă o dată.

”Din clipa în care Daemon mă vindecase, după lupta aceea cu arumul, eram conectați, iar dacă pentru el asta era suficient să se arunce cu capul într-o relație, pentru mine nu era.

Era ceva artificial.

Eu voiam ceea ce avuseseră părinții mei. Iubire eternă. Puternică. Adevărată. O legătură extraterestră sonată nu era pentru mine.”

Deși era conștientă de pericolele ce planau încă asupra ei, Katy se agață cu disperare de normalitate, încercând să-și reia rutina de dinainte și să-și continue pasiunile, din care cea mai puternică era întreținerea blogului ei destinat cărților. Pentru aceasta, ignorând avertismentele lui Daemon, se duce singură să-și ridice coletul cu cărțile primite pentru recenzie, spre indignarea acestuia.

”- Știu că acum e destul de puțin probabil să fie pe aici vreun arum, dar trebuie să fim prudenți, mai ales că ai o urmă care i-ar aduce direct în fața casei. Momentan, asta e mai important decât cărțile tale.

Ei, pe naiba, cărțile mele erau mai importante decât arumii.”

Daemon nu se descurajează prea ușor, continuând asaltul asupra lui Katy, provocând-o să recunoască faptul că și ea îl dorea la fel de mult. Replicile și tachinările lor sunt foarte amuzante, fiecare susținându-și cu tărie punctul de vedere.

”- Vrei asta la fel de mult pe cât vrei să ajungi la ABA în iarna asta.

Mi-a căzut falca.

– Tu nici măcar nu știi ce e ABA!

– Întâlnirea de iarnă a Asociației Bibliotecilor Americane, a răspuns el, zâmbind cu mândrie. Zi că nu erai obsedată de asta pe blogul tău înainte de a te îmbolnăvi. Sunt sigur că ai spus ceva de genul că ți-ai da și primul născut ca să ajungi acolo.

Mda, cred că am zis ceva de genul acesta.”

La fel de arogant ca întotdeauna, Daemon e sigur că, în cele din urmă, el va câștiga, așa că propune și un pariu: că până la Revelion (până la care mai era doar o lună), ea va recunoaște că e îndrăgostită nebunește și irevocabil de el.

”- Nu mă mai întrerupe, Kitten. Să ne întoarcem la pariu – până la Revelion o să recunoști că mă iubești, la nebunie, până peste cap, irevocabil și irezistibil.”

Propunerea lui are efectul contrar asupra lui Katy care, deși era într-adevăr îndrăgostită de el, consideră că pentru el totul era doar o joacă.

Mai multe evenimente ciudate o îngrijorează pe Katy. Mai întâi este cuprinsă de o febră puternică, care o face să delireze și să meargă în toiul nopții la lac să se răcorească, fiind salvată în ultimul moment de  Daemon, care o duce de urgență la spital, unde stă între vis și trezire câteva zile. După ce iese din spital, Katy constată stupefiată că putea mișca obiecte doar cu puterea minții, fără însă a-și putea controla abilitățile.

Venirea unui nou elev în oraș, Blake, îi dă speranța că ar putea să se întoarcă la o existență cu preocupări obișnuite, acesta atașându-se imediat de ea și împărtășindu-i pasiunile, el însuși având un blog destinat surfului, un sport pe care îl practica cu mult talent.

Daemon observă prietenia dintre cei doi și reacționează cu multă gelozie, insistând să-i despartă, argumentând că Blake nu este ceea ce pare la prima vedere și are ceva de ascuns. Katy nu vrea să-i ia în seamă argumentele, prea rănită de atitudinea lui arțăgoasă din trecut.

”- Asta-i ceva gen ”Nu te-am vrut până când n-am văzut că te vrea altul”?”

Daemon pare să regrete sincer purtarea lui de la început, încercând să o convingă că, ținând-o la distanță, dorise doar să o protejeze.

”- Fir-ar să fie. Crezi că mie nu-mi pare rău că m-am purtat ca un nemernic? Mi-am cerut scuze pentru asta… Stătea acolo lângă mine, dominându-mă cu înălțimea lui. Tu nu pricepi. Nimic din toate astea nu e așa de simplu pentru mine. Știu că și pentru tine e greu. Trebuie să faci față la multe chestii. Dar în ceea ce mă privește, e sora mea și toată specia mea care se bazează pe mine. Nu am vrut să te apropii de mine. Nu am vrut să mai fie încă o persoană pentru care să-mi fac griji, să-mi fie frică să n-o pierd.”

Katy ar fi vrut din tot sufletul să îl creadă, mai ales că ea îl iubise de la bun început, dar se temea că noua lui purtare se datora doar unei reacții chimice ciudate, care ar fi dispărut ca un fum în cazul în care procesul s-ar fi inversat cândva.

”În adâncul sufletului, chiar îmi doream să fiu cu el. Și îmi doream ca el să mă vrea, nu pentru că eram părțile aceluiași atom care fusese rupt în două și nu pentru că mă plăcea altcineva.”

În curând însă, Katy se va lămuri că cel puțin o parte din ceea ce îi spusese Daemon era adevărat, Blake dovedind că ascundea multe secrete. La fel ca și Katy, și el avusese un prieten extraterestru cândva, Chris, care îl salvase de la moarte într-o situație critică, vindecându-l și stabilind aceeași conexiune bizară cu acesta, întocmai ca și între Daemon și Katy. Mai mult, se părea că oamenii care stabiliseră o conexiune cu extratereștrii deveneau chiar mai puternici decât aceștia, adăugând ADN-ul acestora pe propriul lor ADN.

Blake îi spune lui Katy că o poate ajuta să-și controleze puterile, întrucât el a reușit acest lucru. În pofida sfaturilor lui Daemon de a nu se încrede în Blake, aceasta începe antrenamentele cu acesta, dornică să învețe să se apere singură și să nu mai fie o povară și o țintă ușoară în fața arumilor.

În continuare, evenimentele se precipită, M.A. își face apariția în oraș, iar Katy va descoperi în curând că miza era mult mai mare decât a crezut ea, nimeni nu este cine pare a fi, încrengăturile fiind multiple, iar consecințele imposibil de prevăzut…

După ce Blake îi pune viața în pericol de câteva ori, forțându-i limitele, Katy se lămurește că acesta nu fusese sincer cu ea de la bun început, urmărindu-și propriile scopuri obscure.

Printr-un concurs de împrejurări, Katy o văzuse într-o mașină a M.A. pe Bethany, iubita lui Dawson, fratele geamăn a lui Daemon, despre care toți crezuseră că muriseră amândoi, dispărând fără urmă în urmă cu doi ani. Când un om și un extraterestru se conectau între ei se considera că dacă unul murea, pierea și celălalt, era evident că și Dawson era în viață, întrucât acesta o vindecase, la rândul lui, pe Bethany.

Încercând să dea de urma lui Dawson, Katy și Daemon vor avea de înfruntat pericole extreme, descoperind că puterile lor pot fi anihilate complet prin intermediul onixului în combinație cu alte pietre, cum ar fi rubinul.

”E cam singura chestie care poate incapacita complet atât un luxen, cât și un mutant. Onixul în amestec cu alte câteva pietre, cum ar fi rubinul, poate să provoace asemenea reacții stranii. Ca și cum doi fotoni s-ar respinge unul pe celălalt și ar vrea să iasă afară.”

Mi-a plăcut mult cum au evoluat ambii eroi în acest volum.

Katy a dovedit multă tărie de caracter, înfruntând cu mult curaj evenimente bulversante, care pe o fire mai slabă ar fi doborât-o complet. Năucită de viteza cu care se schimbau perspectivele, nu a luat de fiecare dată cele mai bune decizii. Neîncrederea lui Katy în intuiția lui Daemon a avut consecințe dramatice, nu toată lumea reușind să supraviețuiască…

”Aș fi vrut să fi avut încredere în el. Trebuia să-i acord încrederea mea singurei persoane în care am crezut vreodată cu adevărat. Fusesem păcălită. Mai rău, m-am lăsat păcălită. Lacrimile îmi șiroiau pe obraz, un râu nesfârșit de remușcări.”

Altruistă, idealistă și neînfricată, îndrăgostită până peste cap de Daemon, a reușit să se revanșeze în final, punându-și viața în pericol pentru a-l ajuta pe Daemon să-și regăsească fratele.

Daemon este un erou romantic cu totul memorabil. El a continuat să fie tandru și protector, încăpățânându-se să rămână în preajma lui Katy pentru a o putea apăra, chiar și când aceasta îl respinsese categoric. Deosebit de perseverent, Daemon a asaltat-o în permanență cu atențiile lui, fie tachinând-o, fie certând-o, fie sfătuind-o, fie glumind cu ea, slăbindu-i rezistența, până a cucerit-o complet și irevocabil.

”- Dacă nu m-ai fi crezut, aș fi putut să te seduc. Vouă, amatorilor de cărți, vă plac seducătorii, nu?”

Mai mult, după ce ea s-a lămurit în sfârșit că sentimentele lui erau reale și datau cu mult timp înainte de conexiunea dintre ei, fiind cuprinsă de regrete văzând consecințele dramatice ale încăpățânării ei, Daemon o liniștește, destinzând atmosfera cu o glumă.

”- Pariul meu – l-am câștigat. Ți-am spus că de Revelion o să-mi spui că mă iubești.”

Finalul, deosebit de dramatic și plin de neprevăzut, ne lasă într-o atmosferă de mult suspans.

”În clipa aceea, chiar se schimba totul… în bine sau în rău.”

3. Opal (Opal)

Cea de-a treia carte din seria Lux, Opal, este o carte cu acțiune trepidantă, plină de adrenalină, cu răsturnări dramatice de situație, trădări și situații limită, dar în care ne vom delecta și cu o frumoasă poveste de dragoste dintre cei doi eroi principali, Daemon și Katy, care și-au depășit în sfârșit problemele din trecut, căpătând deplină încredere unul în celălalt și fiecare fiind capabil de orice sacrificiu pentru persoana iubită.

”Nu i-aș fi spus niciodată asta, dar în afară de… țepoșenia lui, care își scotea capul urâcios din când în când, era ființa cea mai aproape de perfecțiune pe care o întâlnisem vreodată.”

Deși Daemon este tandru, protector și adesea foarte romantic, nu și-a pierdut nici aroganța, nici replicile sarcastice care l-au consacrat.

”- Răcorește-te, Kitten, sau vrei să-ți dau un ghem cu care să te joci?”

În finalul volumului precedent, Onix, s-au petrecut evenimente extrem de dramatice. Katy a descoperit pe propria piele că puterile nou dobândite erau o mai degrabă o sursă de pericole majore decât un avantaj. M.A. îi captura pe hibrizi, imediat ce afla de existența lor, pentru a face teste pe ei în scopul obținerii soldatului perfect, imun la îmbolnăviri și cu abilități de luptă excepționale. Aceasta nu era însă singura amenințare. Existau și alte persoane ce își urmăreau propriile scopuri și interese. Katy a avut un adevărat șoc în momentul în care Will, doctorul ce o tratase când fusese bolnavă și iubitul mamei ei, o răpește pentru a-l șantaja pe Daemon să-l transforme și pe el în același mod ca și pe Katy, în scopul de a se vindeca de cancerul de care suferea. Blake, tânărul nou sosit în oraș, își urmărea, la rândul lui, propriul lui interes, dorind să-l găsească și să-l elibereze pe Chris, luxenul care îl vindecase când fusese la un pas de moarte și cu care rămăsese conectat. Când Katy i-a opus rezistență, Blake a încercat să o constrângă prin forță, moment în care Dee, sora lui Daemon și Adam, iubitul acesteia, i-au sărit în ajutor. Blake și-a activat energia extraterestră pe care o căpătase în urma transformării, iar Adam a fost ucis. În urma acestei tragedii, Katy era chinuită de remușcări că nu-i prevenise pe aceștia din timp despre abilitățile lui Blake, iar Dee, la rândul ei, părea decisă să nu o ierte prea ușor, reproșându-i erorile de judecată. Singurul lucru bun care rezultase din acea înlănțuire dramatică de evenimente fusese faptul că Dawson, fratele lui Daemon, fusese eliberat, ca parte a târgului făcut pentru transformarea lui Will.

Bulversată de toate aceste evenimente șocante, Katy încearcă să-și regăsească echilibrul ocupându-se de vechea ei pasiune – recenziile la cărți.

”Am tras aer adânc în piept, am deschis laptopul și am început să fac niște recenzii. De când eram înzăpezită iar Daemon fusese ocupat cu Dawson cea mai mare parte din timp, terminasem patru cărți. Nu era recordul meu de lectură, dar era destul de bine, dacă luăm în considerare faptul că în ultimul timp mă cam lăsasem de renzii.

M-am simțit bine ca întotdeauna să scriu despre o carte care mi-a plăcut, am dat tot din mine și am găsit și poze ciudate cu care să subliniez elementul uau. Am preferat poze cu lame și pisoi simpatici.”

Katy nu are însă nicio șansă să se liniștească, întrucât Blake se întoarce pe neașteptate în oraș, stârnindu-i niște instincte de-a dreptul ucigașe lui Katy, care nu-l poate ierta pentru dramele pe care le-a produs.

Surprinzător, tocmai Daemon e cel care o calmează, explicându-i că, deși puterile ei i-ar permite să ia viața cu ușurință cuiva, vinovăția care ar apăsa-o după aceea ar marca-o.

”- Tu ești o flacără strălucitoare, pentru mine cel puțin și știu că ai putea să te descurci, dar ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca lumina ta să fie pătată de ceva așa întunecat.”

Mai mult, Daemon îi mărturisește că, datorită bunătății și felului ei de a fi, el și-a schimbat concepțiile pe care le avea cândva.

”- (…) M-ai făcut să gândesc înainte de a acționa. M-ai făcut să vreau să fiu o ființă mai bună – un luxen mai bun, în fine.”

Deși atmosfera cărții este tensionată, pericolul plutind în permanență asupra lor, nu lipsesc nici situațiile pline de umor, ca atunci când mama lui Katy vine pe neașteptate acasă în timp ce Damon și Katy se îmbrățișau și sărutau cu pasiune în patul ei. Pentru a salva situația, Damon a sărit brusc din pat și s-a așezat la birou, apucând o carte, neobservând prea bine ce pretindea că citește.

”I-am aruncat o privire și mi-am dus mâna la gură, înăbușindu-mi chicotul. El avea în mână un roman istoric de dragoste, cu o copertă pe care erau corsaje adânci și piepturi goale.”

Șantajați de Blake, care amenința că le va dezvălui celor de la M.A. faptul că Katy fusese transformată într-un hibrid, Daemon și Katy au acceptat să asculte propunerea acestuia de colaborare și anume ca, împreună, să încerce să pătrundă într-o bază secretă a guvernului, Daedalus, unde se făceau teste asupra hibrizilor și luxenilor capturați și unde se aflau și Beth, iubita lui Dawson și Chris, prietenul lui Blake.

Pentru a-și putea realiza misiunea, de-a dreptul sinucigașă, aveau nevoie de date din interior, astfel că Blake i-a condus la Luc, un hibrid genial de doar cincisprezece ani, ce fusese închis acolo și reușise să scape.

Prima încercare de pătrundere se soldează cu un eșec, întrucât, pe lângă filtrele de securitate, încăperile erau căptușite cu onix – cristalul ce reușea să-i incapaciteze total pe luxeni și pe hibrizi.

În timp ce se antrenau de zor, încercând să capete o oarecare imunitate la onix, Katy și Daemon descoperă că noi pericole apar la orizont. Carissa, prietena lui Katy, o atacă pe neașteptate pe aceasta, părând să nu mai aibă nimic uman în ea și purtând la mână o brățară cu un cristal misterios, pe care îl mai văzuseră doar la Luc. Tocmai când Katy era disperată că nu va putea să o anihileze, Carissa a suferit o combustie spontana, rămânând din ea doar o mână de cenușă.

Încercând să găsească răspunsuri, Daemon și Katy l-au contactat din nou pe Luc care le-a oferit câteva explicații uluitoare. Piatra respectivă era opal, ce se găsea doar în câteva mine pe întreaga planetă, de obicei în Australia. Proprietatea ei excepțională era că refracta și reflecta lumina.

Capacitatea opalului de a refracta lumina le sporea puterile hibrizilor și luxenilor.

”- Capacitatea opalului de a refracta îi permite unui luxen sau unui hibrid să fie mai puternic – ne mărește capacitatea de a refracta lumina.”

În schimb, capacitatea opalului de a reflecta lumina avea un efect uimitor asupra unui luxen, acesta putând să devină de-a dreptul invizibil.

”- Dar dă-i unui luxen una din astea și o să poată reflecta lumina complet.”

La plecare, Luc le mai dă un sfat prețios.

”- (…) Să n-ai încredere în nimeni în povestea asta. Nu atunci când toată lumea are ceva de câștigat sau de pierdut.”

Pericolele se intensifică și, în curând, Katy va descoperi că, în momentul în care viața mamei ei și a lui Daemon au fost amenințate, o putere irezistibilă din interiorul ei s-a declanșat, preluând controlul și eliminând amenințarea fără să ezite. Șocul că a luat cu atâta ușurință viața cuiva a marcat-o pe Katy, care era speriată că se transforma într-un monstru, considerând că nu merita alinarea lui Daemon, care încerca să o liniștească.

”Și nu era nici drept și nici normal să mă alinte. El nu știa cât de simplu fusese pentru mine să apăs butonul acela, să devin altcineva. Nu mai eram aceeași fată. Nu eram acea Katy care îl schimbase pe el care îl inspirase să fie altfel.”

Daemon, simțind momentul ei de slăbiciune, dovedind multă înțelepciune și o iubire necondiționată față de ea, a reușit să o consoleze, aducându-i argumente imbatabile.

”- Știu că ești o persoană bună. Ai o căldură și o lumină și o mulțime de calități, pe care eu nu le merit, dar tu – tu consideri că le merit. Știi foarte bine ce am făcut în trecut altor oameni, și ție, și totuși crezi că te merit.”

”- (…) Așa că poți să suferi pentru ce a trebuit să faci. Poți să plângi, dar niciodată, nici un moment să nu te învinovățești pentru lucruri pe care nu le poți controla.”

Momentul lor de pasiune, amplificat de toată amploarea emoțiilor zăgăzuite atâta timp, e deosebit de romantic și intens.

”Să fiu așa cu el era ca și cum aveam acces la Sursă, dar mult mai intens. Senzația aceea de carusel o simțeam și acum, dar altfel, mai profund, și el era alături de mine. Era mai mult decât perfect și frumos.”

Finalul, deosebit de dramatic, va aduce confirmarea avertismentului lui Luc. În urma unei trădări, suntem aruncați într-o viziune de coșmar, cu consecințe imposibil de estimat, astfel că abia aștepți să citești următorul volum pentru a afla dacă și cum se va rezolva noua situație terifiantă.

4. Origin (Origin)

Origin este o carte pe care o trăieşti la intensitate maximă de la prima până la ultima pagină. Descoperi în acest volum că miza este mult mai mare. Pericolele pândesc la tot pasul, căpătând dimensiuni intragalactice, jocul de-a evoluţia a celor însetaţi de putere capătă valenţe îngrijorătoare şi nu mai ştii cine sunt de fapt adevăraţii duşmani. Dar mai presus de toate, te impresionează puterea sentimentelor dintre cei doi protagonişti, dragostea necondiţionată pe care o au unul faţă de celălalt, fiecare fiind capabil de orice sacrificiu pentru fericirea şi siguranţa celuilalt.

Cartea este scrisă la persoana întâi, alternând capitolele scrise din perspectiva lui Katy cu cele scrise din perspectiva lui Daemon, căruia avem în sfârşit ocazia să-i aflăm gândurile.

La sfârşitul volumului anterior din serie – Opal, în urma trădării lui Blake, Katy este capturată de organizaţia secretă Daedalus după ce grupul lor o elibereaza pe Beth.

Daemon este înnebunit de grijă şi de durere, fiind capabil de orice pentru a o salva pe Katy.

„O să dau foc lumii întregi ca să o salvez”

Pentru a afla unde fusese dusă Katy, Daemon apelează la Luc, adolescentul genial ce îi ajutase cu informaţii şi în misiunea de salvare a lui Beth. Astfel, Daemon află că Katy era într-o bază secretă din celebra Zonă 51, unde se făceau tot felul de experimente pentru descoperirea soldatului perfect.
Fără să ţină cont de niciun risc, Daemon se lasă capturat pentru a ajunge aproape de Katy, cea care reprezenta centrul universului pentru el.

„Pentru mine, familia fusese întotdeauna cea mai importantă, iar Kat era acum o parte din familia mea – cea mai mare parte. Era viitorul meu.”

Katy fusese supusă unor experimente îngrozitoare, care o împinseseră dincolo de limite şi o marcaseră psihic. Mai mult, se părea că cei din conducerea organizaţiei anticipaseră venirea lui Daemon, capturarea lui Katy fiind făcută, de altfel, chiar în acest scop, întrucât ceea ce doreau ei să creeze implica prezenţa amândurora.

Daemon îşi dă seama că Katy era zdruncinată sufleteşte în urma încercărilor inumane la care fusese supusă, despre care nu era încă pregătită să vorbească, şi are grijă să o liniştească.

„- Ăsta nu e viitorul nostru, Kat. Îţi promit.”

„Daemon nu a făcut niciodată o promisiune pe care să n-o respecte.”

Cei doi descoperă o piesă uluitoare a complicatului puzzle în momentul în care se dă o alarmă de securitate şi întreaga unitate intră în poziţie de luptă împotriva unui… copil. Deşi arăta ca un îngeraş, copilul dovedeşte abilităţi surprinzătare, dezarmând toţi soldaţii cu o uşurinţă uluitoare, fiind capturat cu multă greutate şi dus în zona de siguranţă din care evadase.

Daemon şi Katy află că acesta era un origin, adică urmaşul unui luxen şi a unui hibrid. Primul origin apăruse în urmă cu patruzeci de ani, uimindu-i pe toţi cu capacităţile lui extraordinare, fiind mult mai puternic decât luxenii şi hibrizii, capacităţile acestora amplificându-se şi multiplicându-se, având inclusiv abilitatea de a auzi gândurile celor din jur. De atunci, apăruseră câteva generaţii de origini, pe care cei din Daedalus îi injectaseră cu un ser revoluţionar, din ce în ce îmbunătăţit, în scopul de a obţine un exemplar perfect.

„- Fiecare dintre ei a fost antrenat încă de la naştere să-şi asume un anume rol. Ei vor deveni doctori cu abilităţi de neegalat, cercetători care vor descoperi mistere, senatori şi politicieni care sunt capabili să aibă o perspectivă de ansamblu şi care vor putea să aducă o schimbare în societate. (…) Iar alţii vor deveni soldaţi cu un talent deosebit, care au atât abilităţile luxenilor, cât şi pe cele ale oamenilor şi care vor alcătui o armată de neoprit.”

Îngrijoraţi de paranoia celor din Daedalus, care erau capabili să facă orice petru a-şi atinge scopurile, realizând că ceea ce se aştepta de la ei era de fapt crearea unui origin ideal, Katy şi Daemon sunt hotărâţi să evadeze prin orice mijloc.

„Trebuia să fim mai puternici decât ei – decât Daedalus.”

„Nu numai Daemon trebuia să-mi promită mie. Nu numai în mâinile sale trebuia să se afle salvarea noastră.
Trebuia să fim amândoi – împreună.”

Pentru a-şi crea condiţiile optime de evadare, lui Katy îi vine ideea de a crea o diversiune, eliberându-i pe origini din zona în care aceştia erau închişi, dându-le de lucru tuturor gardienilor pentru a-i captura, atrăgându-l de partea lor pe Archer, ce era origin la rândul lui şi avea sarcina de a-i păzi pe Katy şi Daemon. Archer, deşi motivat la rândul lui să scape, îi atrage atenţia lui Katy asupra potenţialului pericol, extrem de grav, pe care-l reprezentau originii odată ce erau eliberaţi.

„- Ţii minte raptorii de acolo? Dacă dai drumul originilor e ca şi cum ai deschide uşa de la cuşca raptorilor. Pricepi ce-ţi spun? Originii ăştia, ultima generaţie, nu seamănă cu deloc cu ce a avut Daedalus până acum. Ei evoluează şi se adaptează absolut fără niciun control. Fac nişte lucruri pe care nici eu nu mi le pot închipui. Daedalus a început deja să aibă probleme cu ei.”

Deşi Daemon şi Katy reuşesc să evadeze cu ajutorul lui Archer în urma disensiunii create, pericolele erau departe de a se fi sfârşit, unele dintre ele imposibil de anticipat.

O trădare dureroasă şi complet neaşteptată îi aruncă pe Daemon şi Katy într-o realitate de-a dreptul apocaliptică.

„Cum am mai spus, aş fi fost în stare să dau foc universului doar ca s-o ştiu pe Kat în siguranţă.”

Finalul, deosebit de dramatic, ridică miza la cote extreme, întreaga civilizaţie de pe pământ fiind pusă în pericol. Vor mai reuşi vreodată Daemon şi Katy să fie împreună?

„Nici măcar nu eram convinsă că Daemon avea de ales.

Nu eram convinsă nici că eu aveam de ales.”

5. Opoziție (Opposition)

Opoziție este un final superb de serie, care te captivează de la început până la sfârșit, iar paginile aproape că se dau singure una după alta. Adrenalina este la cote maxime, apocalipsa coboară pe pământ, binele și răul se întrepătrund, culorile se amestecă, albul nu mai este alb iar negrul nu mai este negru, nu mai știi cine este prieten și cine este dușman, viitorul umanității este în pericol, civilizații pe care le credeai prietenoase și amabile devin agresive și crude, iar vechii dușmani se transformă surprinzător în aliați…

Cartea este scrisă la persoana întâi, alternând capitolele din perspectiva lui Katy cu cele din perspectiva lui Daemon, reușind astfel să le înțelegem mai bine sentimentele și trăirile, precum și motivațiile care i-au îndemnat la un moment dat să acționeze într-un anume fel.

Daemon și Katy s-au transformat profund față de cum erau în primul volum al seriei, călindu-se în urma evenimentelor prin care au trecut, marcați de trădările dureroase ale unor persoane dragi, dar în același timp păstrându-și esența care i-a făcut atât de unici și memorabili.

Katy s-a transformat din pisicuța delicată, așa cum era când a bătut prima dată la ușa lui Daemon în primul volum (Obsidian), într-o tigroaică feroce, cu un spirit neînfricat, capabilă de orice sacrificiu pentru a-și apăra persoanele dragi. În același timp, și-a păstrat bunătatea, blândețea față de copii, altruismul și capacitatea de a iubi necondiționat.

Daemon și-a păstrat tupeul, aroganța, sarcasmul, spiritul jucăuș și încrederea în sine de care a dat dovadă încă de când l-am întâlnit prima dată, dar, în timp, s-a dovedit capabil de multă iubire, tandrețe, empatie, sensibilitate și o imensă capacitate de sacrificiu pentru a-și proteja persoanele dragi.

La sfârșitul celui de-al patrulea volum din serie, Origin, am asistat uluiți la invazia Pământului de către luxeni, veniți cu gânduri rele, de răzbunare și cucerire. Mai mult, Daemon, Dawson și Dee au acționat de parcă erau atrași de un magnet, părăsindu-i pe cei dragi de parcă erau niște roboți și alăturându-se necondiționat celor din specia lor.

La începutul volumului al cincilea, Opoziție, o regăsim pe Katy complet bulversată, năucită și cu inima zdrobită, neînțelegând prea bine cum a fost posibil ca Daemon să o părăsească brusc, după momentele extraordinare de tandrețe împărtășite împreună. Și, ca o adevărată ”cireașă pe tort”, mai descoperă și că Beth era însărcinată, gândul că un nou origin, cu talente excepționale dar absolut incontrolabil, se va naște dându-i fiori.

Totuși, remarcând că Beth avea nevoie de mai multe lucruri în condiția ei dificilă, Katy pleacă în oraș să le procure împreună cu Archer, originul ce le devenise aliat și era, în același timp, îndrăgostit de Dee.

Însă, în timp ce făceau cumpărăturile, iadul se dezlănțuie, apărând luxeni de pretudindeni care sparg totul în jur, iar Katy și Archer asistă uluiți la asimilarea pământenilor prinși captivi de către luxeni, aceșția distrugându-le sufletul și împrumutându-le trupul. Katy își riscă propria viață pentru a o salva pe o fetiță, iar când simte prezența lui Daemon uită de orice prudență și se repede la el, dragostea pentru el anihilându-i orice gând rațional.

Ajungând captivă în comunitatea luxenilor, Katy este îngrozită să constate o nouă față a lui Daemon, rece și complet indiferentă față de ea, care îi sfărâmă inima în mii de bucățele…

Din fericire, se va lămuri repede că totul era doar un teatru jucat de Daemon pentru a o proteja, luxenii fiind cu toții conectați între ei, iar când se aflau în starea naturală își auzeau unii altora toate gândurile, acesta fiind, de altfel, și motivul pentru care Daemon, Dawson și Dee îi urmaseră complet supuși în momentul când invadaseră pământul, multitudinea de gânduri copleșindu-i și împiedicându-i să ia o decizie individuală. Însă, atât Daemon cât și Dawson erau conectați cu Katy și Beth, în urma vindecării acestora de către ei, astfel că, în scurt timp au reușit să anihileze gândurile colective și să facă planuri de evadare. Din păcate, sora lor Dee părea complet asimilată, transformându-se din fata dulce și simpatică pe care o cunoșteam din precedentele volume într-o creatură rece și crudă, lipsită de sentimente, ambii frați nereușind să o mai poată influența în vreun fel…

Ușurarea să-l redescopere pe vechiul Daemon o umple de o fericire imensă pe Katy. Mai mult, Daemon îi redă speranță în viitor, readucându-i aminte vechile lor visuri de a merge la facultate împreună. Până la urmă, în momentele critice, speranța e ingredientul magic ce te face să poți să mergi mai departe…

”- Mă gândeam să mergem la facultate.

– Crezi că vor mai fi facultăți după toate astea?

– Cred că da. (…)

– De ce crezi asta?

– Simplu. M-a sărutat pe obraz și a continuat: Dacă e ceva ce m-ai învățat, e că oamenii sunt rezistenți, mai rezistenți decât specia mea. Indiferent ce se întâmplă, merg mai departe. Așa că nu pot să cred că nu vor mai exista facultăți, slujbe, și toate astea.”

Miza era, însă, mult mai ridicată decât o credeau ei. Între luxeni erau infiltrați origini, ce aveau capacitatea de a citi gândurile celor din jur, așa cum știm din precedentul volum din serie, astfel că Daemon și Katy sunt deconspirați și pregătiți să fie folosiți ca momeală într-o imensă conspirație. Inspirația și curajul nebunesc al lui Katy le răstoarnă planurile, iar Katy, Daemon și Dawson reușesc să evadeze, după o confruntare tensionantă, pe muchie de cuțit.

Pericolul era însă departe de a fi îndepărtat, coaliția dintre luxeni și origini amenințând însuși viitorul rasei pământești, iar guvernul reacționând cu măsuri în forță pentru a-i anihila. Din păcate, armele letale folosite nu i-ar fi distrus doar pe luxeni și origini, ci și pe milioane de pământeni nevinovați, iar civilizația risca să se întoarcă în vremuri preistorice…

Disperați de viziunea de coșmar, Katy, Daemon și Archer, cu ajutorul lui Luc, genialul origin cu nenumărate conexiuni la toate nivelurile, încearcă să facă o alianță incredibilă cu un vechi dușman, care putea să anihileze cu ușurință luxenii – arumii!

Cu toată recomandarea lui Luc, alianța era extrem de greu de realizat, cei trei fiind extrem de conștienți că-și riscau viețile în momentul în care au decis să intre pe teritoriul arumilor pentru a se întâlni cu Lotho, puternicul și nemilosul conducător al acestora.

Cu toată atmosfera tensionantă, m-au amuzat tachinările nesfârșite dintre Daemon și Archer și nota de umor pe care autoarea a introdus-o în carte, chiar și în momente încordate, pline de pericol.

”- Știu că e prea mult să-ți cer să stai în mașină, dar, te rog, nu te îndepărta de mine, mi-a spus Daemon, încetinind în vreme ce traversa parcarea și se îndrepta spre eleganta mașină neagră. Poate că Luc are încredere în jigodia asta, dar eu nu am.

Am rezistat dorinței de a-mi da ochii peste cap.

– De parcă voiam să mă reped la el și să-l iau în brațe!

A făcut o față indiferentă.

– Sper că nu. S-ar putea să fiu gelos.

– Tu ai fi gelos și dacă ar îmbrățișa un copac, s-a băgat și Archer.”

Urmează aventuri incredibile, pe muchie de cuțit, miza fiind uriașă, o mic pas greșit putând avea consecințe catastrofale.

După multe peripeții, binele va învinge răul după lupte extrem de aprige, dar și pierderi colaterale, dureroase. M-am bucurat că, înainte de bătălia decisivă, Katy a reușit să o readucă pe Dee de partea binelui, scăpând-o din chingile ce-i acaparaseră trupul și mintea.

Finalul este luminos și plin de speranță, civilizația pământeană reușind să renască din propria cenușă întocmai ca pasărea Phoenix.

”Probabil oamenii sunt cele mai rezistente și mai încăpățânate creaturi din tot universul.”

Iar Daemon și Katy puteau în sfârșit să creadă în viitorul la care doar speraseră cândva…

”Mi-a atins urechea cu buzele, șoptindu-mi niște cuvinte care mi-au făcut ochii mari și mi-au aprins obrajii. Și am recunoscut cuvintele.

Le scrisese pe bilețelul acela pe care mi l-a dat în clasă cu foarte mult timp în urmă.

– Te bagi? m-a întrebat el, cu ochii lui verzi scânteietori. Sper că te bagi. Mă tot gândesc la asta de vreo doi ani. Nu mă dezamăgi, Kat.

Inima îmi bubuia în piept ca un tunet când i-am spus cele mai sincere cuvinte rostite de mine vreodată.

– Cu tine mă bag în orice, Daemon Black.”

Recomand cu mult drag această serie tuturor iubitorilor de cărți young adult și fantasy.

Cărțile autoarei Jennifer L. Armentrout / J. Lynn pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, librex.ro, emag.ro

Recenzii Jennifer L. Armentrout

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria SERII