Seria Robert Langdon de Dan Brown
Seria Robert Langdon de Dan Brown – societăți secrete, simboluri ascunse, mistere străvechi, adevăruri tulburătoare, personaje fascinante, aventuri palpitante și acțiune plină de adrenalină!
Dan Brown, născut în 1964, este un autor american ce a avut diverse ocupații de-a lungul vieții. Dan Brown este pasionat de criptografie, chei și coduri, teme pe care le-a transpus și în romanele sale. Primele romane ale lui Dan Brown, Fortăreața digitală, Conspirația și Îngeri și Demoni, nu au avut un succes imediat, precum Codul lui Da Vinci. Cartea care l-a făcut celebru, a intrat în prima săptămână după publicare în topul New York Times Best Seller, este tradusă în 44 de limbi și este considerată una din cele mai populare cărți din toate timpurile. Și cărțile publicate înainte de 2003 au fost ajutate de succesul fulminant al best seller-ului. Veniturile estimate din vânzarea cărtii Codul lui Da Vinci se ridica la 250 milioane $.
În 2005, scriitorul Dan Brown s-a clasat pe poziția a 12 în lista “Celebrity 100”, realizată de Forbes. Romanele semnate de Dan Brown, ce îl au ca protagonist pe simpaticul profesor Robert Langdon, stau la baza unei serii de filme. Pana acum au fost ecranizate cărțile Codul lui Da Vinci și Îngeri și Demoni, și au început filmările și la Simbolul pierdut și la Inferno, al treilea și al patrulea roman din serie.
Dan Brown a schimbat concepția asupra a tot ce înseamnă bestseller, devenind un fenomen mondial; a reușit să spargă tipare și să transforme tulburătoarele enigme ale omenirii în literatura de mare succes, înregistrand și în România un record uimitor: peste 100000 de exemplare vândute într-un an.
Seria Robert Langdon de Dan Brown
Îngeri și demoni – Editura Rao (Angels & Demons) – 2000
Codul lui Da Vinci – Editura Rao (The Da Vinci Code) – 2003
Simbolul pierdut – Editura Rao (The Lost Symbol) – 2009
Inferno – Editura Rao (Inferno) – 2013
Origini – Editura Rao (Origin) – 2017
Cărțile autorului Dan Brown pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, emag.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro
1. Îngeri și demoni (Angels & Demons)
O străveche societate secretă
O armă mortală
O ţintă neobişnuită – Cetatea Vaticanului
Robert Langdon, specialist celebru de la Harvard, este chemat de urgenţă în Elveţia pentru a examina cadavrul lui Leonardo Vetra, pe al cărui piept a fost ars cu fierul un simbol ciudat. Ceea ce descoperă este uluitor, o străveche organizaţie – Illuminati – a declanşat o diabolică vendetta împotriva Bisericii Catolice.
Cele mai sumbre temeri ale lui Langdon se confirmă în seară în care are loc Conclavul de la Vatican, când află că Illuminati a plasat o bombă chiar în inima Cetăţii Vaticanului.
Cu ajutorul Vittoriei Vetra, o misterioasă cercetătoare, porneşte într-o cursa frenetică pentru a descoperi amplasamentul bombei şi salvarea Vaticanului.
Căutările îi vor purta pe cei doi oameni de ştiinţă prin cripte pecetluite de secole, prin catacombe pline de primejdii şi prin catedrale părăsite, până în cel mai periculos loc de pe Pământ: ascunzătoarea de mult uitată a ordinului Illuminati.
Înainte de a descifra „Codul lui da Vinci“, lumea era în puterea lor: Îngeri şi Demoni.
Citate:
Dumnezeu nu este o fiinţă omnipotentă şi autoritară care ne priveşte de sus, ameninţând să ne zvârle în căldarea cu smoală dacă nu ne supunem. Dumnezeu este energia care curge prin sinapsele sistemului nostru nervos şi prin cămăruţele inimii noastre.
– Illuminati erau, în esenţă, nişte supravieţuitori. Când au fugit din Roma, au străbătut Europa în căutarea unui loc sigur, în care să se poată regrupa. Treptat, au fost integraţi într-o altă organizaţie secretă… o confrerie a unor maeştrii cioplitori din Bavaria: francmasonii.
– Masonii? se miră Kohler.
Langdon încuviinţă, câtuşi de puţin surprins de faptul că directorul auzise de acest nume:– Confreria masonilor are în prezent peste cinci milioane de membri în lumea întreagă, jumătate dintre aceştia locuind în Statele Unite ale Americii, iar mai mult de un milion în Europa.
– În mod cert masonii nu sunt satanişti! reluă Kohler, afişând dintr-o dată un aer sceptic.
– Sigur că nu! Masonii au căzut în plasa propriei bunăvoinţe. După ce i-au adăpostit pe savanţii fugari în secolul al XVII-lea, aproape fără ştirea lor au devenit un front de luptă al confreriei Illuminati. Membrii acesteia au crescut ca număr, ocupând treptat poziţii tot mai înalte în ierarhia lojilor. Pe ascuns, şi-au refăcut confreria ştiinţifică în centrul organizaţiei masonice – un fel de societate secretă într-o altă societate secretă. Apoi Illuminati s-au folosit de sistemul mondial de interconexiuni al lojilor masonice pentru a-şi extinde influenţa.
Ştiinţa îmi spune că Dumnezeu trebuie să existe. Mintea îmi spune că niciodată n-am să-L pot înţelege. Dar inima îmi spune că nici nu trebuie s-o fac.
– Domnule Langdon, toate întrebările au fost inițial spirituale. Încă de la începutul lumii, spiritualitatea și religia au fost chemate să completeze ceea ce știința nu putea înțelege. Răsăritul și apusul Soarelui erau odinioară puse pe seama lui Helios și a carului său înflăcărat. Cutremurele și inundațiile erau considerate furii ale lui Poseidon. Știința a dovedit între timp că acei zei erau doar niște falși idoli.
Romanul a fost ecranizat în 2009 de Columbia Pictures.
În carte, cei patru cardinali răpiți sunt aduși în Castelul Sant’Angelo, despre care se spune că era legat printr-un pasaj secret de Vatican. Îngeri si demoni, cu Tom Hanks în rolul principal, s-a filmat în Piazza del Popolo, Piazza Navona, Castelul Sant’Angelo, în exteriorul bisericii baroce Santa Susanna și pe străzile Romei. Podul care conduce la Castelul Sant’Angelo este străjuit de o armată de statui de îngeri. În noaptea în care s-au făcut filmările pentru Îngeri si demoni, fiecare înger a fost luminat aparte.
Trailer film Îngeri și Demoni (Angels & Demons)
Am menționat cartea în Top 10 cărți din genul thriller
2. Codul lui Da Vinci (The Da Vinci Code)
„Opera unui geniu. Dan Brown e unul dintre cei mai buni, cei mai inteligenţi scriitori.” – Nelson DeMille
Aflat la Paris pentru o conferinţă, profesorul american de simbolistică şi istoria artei Robert Langdon primeşte un telefon în toiul nopţii. Bătrânul custode al Luvrului a fost asasinat în muzeu, în circumstanţe stranii, lăsând un mesaj la fel de enigmatic ca zâmbetul Giocondei.
Împreună cu Sophie, specialistă în decriptare, Langdon începe o cursa frenetică pentru descifrarea numeroaselor indicii ascunse în picturile lui Leonardo… şi nu numai. Paşii îi poartă de la Paris la Londra şi apoi în Scoţia, pentru a dezvălui un mister păzit cu străşnicie de secole, capabil să zguduie din temelii dogmele creştinătăţii.
Cei doi sunt uimiți să descopere o pistă de indicii ascunse în lucrările lui Leonardo da Vinci, vizibile pentru a fi observate și totuși ingenios deghizate de pictor.
Chiar și mai surprinzător, ultimul curator al muzeului a fost implicat în Priory of Sion – o societate secretă ai cărei membri au fost Sir Isaac Newton, Victor Hugo și Da Vinci – și care a păzit un secret istoric uluitor.
Dacă Robert Langdon și Sophie Neveu nu vor putea descifra puzzle-ul de indicii, evitând în același timp adversarul fără chip care le urmărește fiecare mișcare, adevărul exploziv, străvechi, va fi pierdut pentru totdeauna.
Citate:
Ceea ce contează cu adevărat este ceea ce crezi.
Învăţarea adevărului a devenit dragostea vieţii mele.
Suntem ceea ce protejăm, ceea ce apărăm.
Mintea vede ceea ce vrea să vadă.
Astăzi este ziua de astăzi. Dar există mai multe zile de „mâine”.
Credinţa – acceptarea a ceea ce ne imaginăm a fi adevărat, dar nu putem dovedi.
Istoria arată că Iisus a fost un om extraordinar, o sursă de inspiraţie pentru oameni. Atâta tot! Acestea sunt toate dovezile necesare. Dar… când eram copil… când eram în acel puţ despre care ţi-a povestit Teabing, credeam că voi muri, Sophie! Ceea ce am făcut, a fost să mă rog. M-am rugat la Iisus să mă ţină în viaţă ca să îmi pot vedea părinţii iar, să pot merge iar la şcoală, să mă pot juca iar cu câinele meu. Câteodată mă întreb dacă eram singur acolo jos. De ce Iisus nu putea fi tată, dar să şi facă toate acele miracole?
Iertarea este cel mai mare dar al lui Dumnezeu.
De ce există divin şi omenesc? Un om nu poate fi divin?
Ei bine, aceasta este întrebarea: un urmaş în viaţă al lui Iisus Hristos ar distruge credinţa? Sau ar întări-o?
Romanul a fost ecranizat în 2006 de Columbia Pictures.
Trailer film Codul lui Da Vinci (The Da Vinci Code)
3. Simbolul pierdut (The Lost Symbol)
Romanul este rezultatul a cinci ani de cercetare şi documentare, iar acţiunea se concentrează în 12 ore, în care eroul de la Harvard, profesorul Robert Langdon, ne conduce alert şi codificat în culisele tainice ale masoneriei.
„Am fost întotdeauna fascinat de puterile oculte, de societăţile secrete. Am crescut într-un oraş din New England, unde există o lojă masonică deasupra teatrului local şi voiam să aflu ce se întâmplă acolo“ – declara Dan Brown cu prilejul lansării.
La numai o săptămâna de la punerea sa în vânzare, Simbolul pierdut confirmă toate aşteptările specialiştilor: 2 milioane de exemplare vândute, după cum anunţă editura americană Doubleday.
Acțiunea din Simbolul pierdut este extrem de trepidantă – o cursă mortală printr-un labirint de coduri, secrete și adevăruri nevăzute… toate sub ochii celui mai teribil personaj negativ al lui Brown până în prezent. Amplasat în camerele ascunse, tunelurile și templele din Washington, DC, evenimentele din Simbolul pierdut se precipită spre un final de neconceput.
La începutul cărții, expertul în simbologie de la Harvard, Robert Langdon, este convocat în mod neașteptat pentru a preda o conferință de seară în clădirea Capitolului S.U.A. În câteva minute de la sosirea sa, însă, noaptea are un turnură bizară. Un obiect șocant – codificat artistic cu cinci simboluri – este descoperit în clădirea Capitolului. Langdon recunoaște obiectul ca o invitație străveche … una menită să-l ducă pe destinatar într-o lume străveche de înțelepciune ezoterică.
Când mentorul iubit al lui Langdon, Peter Solomon – un proeminent mason și filantrop – este răpit cu brutalitate, Langdon își dă seama că singura lui speranță de a-l salva pe Peter este să accepte această invitație mistică și să o urmeze oriunde îl va conduce.
Langdon intră rapid într-o lume clandestină a secretelor masonice, a istoriei ascunse și a locațiilor care nu au fost niciodată văzute – toate acestea părând a-l târâ spre un adevăr unic, de neconceput.
Citate:
Adevărul are putere. Iar dacă gravităm cu toţii în jurul aceloraşi idei, o facem, poate, fiindcă acele idei sunt adevărate… înscrise adânc în noi înşine. Iar atunci când auzim adevărul, chiar dacă nu-l înţelegem, simţim că el rezonează în interiorul nostru… vibrând odată cu înţelepciunea noastră inconştientă. Poate că adevărul nu-l învăţăm, ci ni-l reamintim… îl re-memorăm… îl re-cunoaştem… ca fiind deja înlăuntrul nostru.
A trăi în lume fără a deveni conştient de înţelesul ei este ca şi când ai rătăci într-o mare bibliotecă fără a atinge nici o carte.
”Sufletul tânjește să creadă, dar intelectul refuză să-i dea voie”
”Faptul că o idee este acceptată de un număr mare de oameni nu constituie o dovadă a validităţii ei.”
Trailer film Simbolul pierdut (Lost Symbol)
4. Inferno (Inferno)
Inferno, ultimul roman al lui Dan Brown şi al patrulea din seria care îl are că protagonist pe Robert Langdon, este o combinaţie abilă de mister, thriller, istorie şi cultură, care îl poartă pe cititor de la Florenţa la Veneţia şi apoi la Istanbul. Dinamic şi ingenios construit, romanul prezintă toate elementele cu care Brown şi-a obişnuit deja cititorii – un om de ştiinţă nebun, cu un ţel bine conturat, un mister greu de dezlegat, simboluri extrase din Divină Comedie de Dante, mesaje secrete, o serie de indicii pe care numai un specialist în simbolistica le poate descifra, elemente de artă şi de istorie şi o iminentă catastrofă de proporţii planetare.
Robert Langdon, profesorul de simbolistică de la Harvard, se trezeşte la miezul nopţii într-un spital. Dezorientat şi suferind din pricina unei răni la cap, el nu-şi aminteşte nimic din ce i s-a întâmplat în ultimele treizeci şi şase de ore, nici cum a ajuns acolo, nici de unde are acel obiect bizar pe care medicii i l-au găsit în captuşeala hainei.
Lumea lui Langdon se transformă în haos şi se vede nevoit să fugă prin Florenţa împreună cu Sienna Brooks, o tânară a carei prezenţă de spirit îi salvează viaţa.
Profesorul îşi dă repede seama că se află în posesia unei serii de coduri îngrijorătoare create de un om de ştiinţă sclipitor – un geniu a cărui obsesie legată de sfârşitul lumii e egalată doar de pasiunea pentru una dintre cele mai influente capodopere care s-au scris vreodata – poemul epic „Infernul” al lui Dante Alighieri.
Palazzo Vecchio, Gradinile Boboli şi Il Duomo sunt locuri istorice care le oferă lui Langdon şi Siennei şansa de a descoperi o reţea de pasaje ascunse şi de secrete vechi, dar și o paradigmă ştiinţifică terifiantă care va fi folosită fie pentru a îmbunataţi substanţial viaţa de pe pamânt, fie pentru a o distruge.
”Atent, ingenios, bine documentat… Dan Brown este maestrul suspansului inteligent.” – The Wall Street Journal
„Ceea ce face Dan Brown, într-o manieră care atrage milioane de oameni din toate colţurile planetei, este să spună poveşti care ne amintesc că lumea este mai mult decât pare.” – The Independent
”Dar ce legătură există între un poem de rit latin, cu puternice simboluri creștine, Marea ciumă și biotehnologia secolului XXI? Robert Langdon revine pentru a găsi răspunsul, a descifra misterul si a salva, încă o dată, într-o formă sau alta, lumea. Bineînțeles, de lângă el nu lipsesc nici societăți clandestine (Consorțiul), femei enigmatice (Sienna Brooks si dr. Elizabeth Sinskey) sau bărbati impozanți (Prefectul și Bertrand Zobrist), geniali sau impunători prin putere si prestigiu, ceea ce sporește adrenalina, pagină după pagină.
Într-un amestec de peisaje aproape fanteziste din Italia ori Turcia zilelor noastre (Florenta si Venetia cu precădere) – prin atmosfera pe care Brown reuseste să o creeze cu fiecare roman al „seriei” Langdon – si coduri culturale cu o istorie fascinantă, „Inferno” se prezintă ca o narațiune atrenantă, în care Dan Brown dă dovadă de același spirit ingenios în a crea conexiuni între opere de artă (de la Dante la Boticelli sau Vasari), semne si simboluri obscure, organizații conspiraționiste și mișcări „filosofice” postmoderne (ideologia transumanistă), demonstrând ramificațiile unei imaginații debordante și ale unei documentări bine făcute. Dacă vreti să aflați mai multe despre Dante si influentele sale de-a lungul vremii, totul prin ochii unui profesor specializat în simbolistică, alergat de diverse grupuri cu interese variate, atunci acest roman este „piesa” ideală de „popular culture” pentru voi.” – Alice Teodorescu, Cerca trova – Infernul dantesc în lumea lui Dan Brown
Citate:
Cele mai întunecate cotloane ale iadului sunt rezervate pentru cei care își păstrează neutralitatea în vremuri de criză morală.
– Este un mnemonic în latină pentru a le reaminti creștinilor de cele șapte păcate capitale. Saligia este acronimul pentru superbia, avaritia, luxuria, invidia, gula, ira și acedia.
Sienna se încruntă.
– Mândria, avariția, desfrânarea, invidia, lăcomia, mânia și lenea. (…)
– Saligia, spuse el, este totodată o reprezentare ale păcatelor colective ale omenirii… care, în conformitate cu doctrina medievală…
– …Constituiau motivul pentru care Dumnezeu pedepsise lumea dezlănțuind epidemia de ciumă.
Când e disperat omul devine animal.
– Există o zicală veche… atribuită deseori lui Dante… ”Să-ți amintești de seara asta… fiindcă este începutul veșniciei.
La un moment dat, ajunse în fața unui chip familiar, cel al lui Dante Alighieri. Înfățișat de Michelino în fresca devenită legendară, poetul stătea în fața Muntelui Purgatoriului și ținea în mâinile întinse, ca pe o ofrandă, capodopera sa, Divina Comedie.
Văzându-l, Langdon se întrebă cum ar fi reacționat Dante dacă ar fi știut ce efecte urma să aibă poemul său asupra lumii întregi secole mai târziu, într-un viitor pe care nici măcar el nu și l-ar fi putut imagina.
”El a găsit viața eternă”, își spuse profesorul, amintindu-și comentariile filozofilor greci din Antichitate cu privire la faimă. ”Atâta timp cât numele îți va mai fi rostit, nu vei muri niciodată.
Trailer film Inferno (Inferno)
5. Origini (Origin)
De unde venim? și Unde ne ducem? – două întrebări fundamentale, la care oamenii de știință au încercat să găsească răspunsul de secole, nemulțumiți de teoria creației oferită de religie.
Într-o manieră spectaculoasă, Dan Brown ne oferă propria viziune asupra celor două mari mistere.
Cartea îți pompează o infuzie de adrenalină încă de la primele pagini, captivându-ți interesul și ținându-te în priză până la sfârșit, evenimentele desfășurându-se într-un ritm trepidant.
Pe lângă acțiunea principală, cartea îți oferă și o adevărată lecție de cultură, autorul făcând o muncă imensă de documentare, descriindu-ți cu lux de amănunte construcții renumite, atrăgându-ți atenția asupra unor elemente încărcate de simboluri. Informațiile ample despre religie, artă, arhitectură, știință, tehnică și filozofie sunt ușor de asimilat, fiind prezentate într-o formă facilă și strecurate subtil în dialogurile dintre personaje. Diversele teorii vehiculate sunt susținute cu argumente pro și contra, nefiind impuse ostentativ ci provocându-te să-ți pui întrebări și să-ți formezi propria opinie.
În cuvântul înainte, autorul a precizat: ”Toate lucrările de artă și arhitectură, toate informațiile de ordin științific și toate organizațiile religioase care apar în acest roman sunt reale.”
Prologul cărții te intrigă prin promisiunea aflării unei informații de importanță crucială pentru viitorul omenirii, care avea să dezvăluie răspunsul la cele două profunde întrebări ale spiritului omenesc, provocând o schimbare de paradigmă și afectându-i pe toți credincioșii din întreaga lume, zdruncinând din temelii toate religiile.
Edmond Kirsch, un genial om de știință, specializat în teoria jocurilor și modelarea computerizată, ceruse o audiență cu trei importanți lideri religioși care tocmai participaseră la o conferință, Parlamentul Mondial al Religiilor, la o mănăstire din Catalonia, Spania – abația Montserrat.
Astfel, încă din 1893, sute de lideri spirituali din aproape treizeci de mișcări religioase din lume se reuneau la câțiva ani în locuri diferite pentru o săptămână de dialoguri interconfesionale, având ca scop ”cultivarea armoniei dintre religiile lumii, construirea de punți între diverse mișcări spirituale și celebrarea comuniunii între toate credințele religioase.”
Cei trei lideri religioși care l-au întâmpinat pe Edmond erau episcopul Antonio Valdespino – o personalitate importantă în Spania, fiind un prieten și un sfătuitor al regelui și unul dintre cei mai energici și mai influenți militanți pentru păstrarea valorilor catolice conservatoare și a standardelor politice tradiționale, rabinul Yehuda Koves – un filosof prestigios, autorul unor scrieri ample despre cosmologia Cabalei și allamahul Syed al-Fadl – un venerabil cărturar islamic.
Edmond ceruse acea audiență nu pentru că dorea o dezbatere pe tema teoriei lui, fiind cunoscut faptul că el considerase dintotdeauna religia o formă de amăgire, ci pentru a vedea cum vor reacționa acei lideri la descoperirea lui, care, în opinia lui, nu numai că va zdruncina din temelii religiile ci le va spulbera de-a dreptul, reacția acestora ajutându-l să-și facă o idee cum va fi primită teoria lui de masele întregi de credincioși.
Deși Edmond le promisese celor trei lideri, complet bulversați de cele prezentate, că va aștepta cel puțin o lună până să-și facă publică descoperirea, el intenționa să o dezvăluie peste numai trei zile, organizând în acest sens o fastuoasă ceremonie la Muzeul Guggenheim din Bilbao, unde invitase mai mulți oameni renumiți de știință, inclusiv pe fostul lui profesor de la Harvard, Robert Langdon, expert în simbolistică.
Locația aleasă de el părea cea mai potrivită scopului propus întrucât, cu formele ei ciudate alungite, părea că încalcă toate regulile.
”Muzeul Guggenheim din Bilbao, în Spania, părea ceva desprins dintr-o halucinație extraterestră – un alambicat colaj de siluete metalice curbe, sprijinite, parcă, una de alta aproape la întâmplare. Întinzându-se departe în fața lui, masa haotică de forme era acoperită cu peste treizeci de mii de plăci din titan care luceau ca solzii unui pește și confereau structurii un aspect organic și, totodată, nepământesc, ca și cum cine știe ce leviatan futurist ieșise din apă pentru a se încălzi la soare pe malul râului.”
Imediat ce a intrat în muzeu, lui Robert Langdon i s-a pus la dispoziție un ghid audio deosebit de complex, creat de însuși Edmund, care să-i ofere informații pertinente pentru a putea face un tur complet. Uluit, Robert a constatat că Edmond se întrecuse pe sine, oferindu-i fiecărui vizitator propriul lui ghid audio, care interacționa cu el. Deși, Winston, ghidul lui Robert, avea un puternic accent englezesc și un pronunțat simț al umorului, era de fapt un computer revoluționar, încă o dovadă a geniului creator al lui Edmond.
Prezentarea lui Edmond începe absolut spectaculos, acesta organizând un spectacol grandios într-o sală gigantică, cu cadre care se schimbau, creînd impresia că te aflai de fiecare dată în alt loc, menit să susțină fiecare idee expusă de Edmond.
”Langdon nu-și putu stăpâni admirația față de ingeniozitatea cu care Edmond își transformase prelegerea într-o experiență multisenzorială.”
Pentru a ajunge la descoperirea sa, Edmond a făcut o trecere în revistă a evoluției omenirii de-a lungul secolelor, de la primii oameni care își creaseră un amplu panteon de divinități, menit să explice tot ce nu înțelegeau ei – tunetul și fulgerul, mareele, cutremurele, vulcanii, infertilitatea, bolile și chiar iubirea, divinități ce dispăruseră ulterior pentru a fi înlocuite de alte zeități, fiecare religie fiind bazată pe o credință oarbă în simbolurile ei, în ciuda argumentelor logice care o contraziceau, Edmond argumentând că acest lucru se datorează tocmai structurii creierului omenesc care nu poate accepta că nu există un răspuns la cele două mari întrebări esențiale ale spiritului omenesc – De unde venim? și Încotro ne îndreptăm?, acceptând mai degrabă răspunsul dat de religie decât absența oricărui răspuns.
”- Pentru creierul omenesc, orice răspuns este mai bun decât niciunul. Omul resimte un disconfort uriaș când se confruntă cu ”date insuficiente” și de aceea creierul inventează unele, oferindu-ne măcar iluzia ordinii – creînd numeroase filosofii, mitologii și religii menite să ne asigure că lumea nevăzută este, într-adevăr, guvernată de ordine și structurare. De unde venim? Încotro ne îndreptăm? continuă Edmond, vorbind tot mai cu patos, pe măsură ce pe ecran imaginile se derulau. Întotdeauna am fost obsedat de aceste două mistere fundamentale ale existenței omenești și ani de-a rândul am visat să găsesc răspunsul la ele. În mod tragic însă, din cauza dogmelor religioase, milioane de oameni consideră că știu deja răspunsurile. Și fiindcă diversele religii oferă răspunsuri diferite, civilizații și culturi întregi au ajuns să se războiască în încercarea de a decide ce răspunsuri sunt corecte și care versiune a istoriei lui Dumnezeu este Unica Istorie Adevărată.”
Spre deosebire de diversele religii, care fiecare propuneau o altă variantă, provocând numeroase polemici și chiar războaie de-a lungul secolelor, răspunsurile date de știință erau universale și logic argumentate.
”- Știința este antiteza credinței, reluă Edmond. Prin definiție, știința este încercarea de a găsi dovezi fizice pentru ceea ce este necunoscut sau încă nedefinit, de a respinge superstițiile și percepțiile greșite în favoarea adevărurilor observabile. Când știința oferă un răspuns, acesta este universal. Iar omenirea nu se războiește din cauza lui, ci face front comun în jurul lui.”
Sporind suspansul, Edmond a făcut predicția că descoperirea lui va revoluționa decisiv gândirea oamenilor, născând o nouă eră a științei.
Însă, tocmai în momentul culminant în care trebuia să-și facă publică teoria, haosul s-a dezlănțuit, un bărbat apropiindu-se de el și împușcându-l mortal în cap.
Winston, computerul super inteligent creat de Edmond, sesizase că ceva era în neregulă și încercase să-l alerteze pe Robert dar, din păcate, acesta ajunsese prea târziu. Totuși, ideea că prețioasa descoperire a lui Kirsch va fi pierdută pentru totdeauna îl motivează pe Langdon să fugă din muzeu împreună cu eleganta directoare a muzeului, Ambra Vidal, care era logodnica prințului și viitoarea regină a Spaniei, într-o încercare disperată de a reuși să decripteze parola cu care era protejată descoperirea lui Kirsch, care era stocată pe computerul personal al lui Edmond.
Cei doi au primit un ajutor prețios de la Winston, dovada clară că Edmond reușise să deschidă o eră nouă privind interacțiunea dintre om și computer.
Îndrumați de Winston, Robert și Ambra ajung la Barcelona, mai întâi la Casa Milla, unde Edmond avusese un apartament la mansardă. Acolo Robert și Ambra află informații bulversante despre ultima perioadă din viața lui Edmond, care pun în cu totul altă lumină graba acestuia de a-și dezvălui descoperirea.
Cercetând cu atenție apartamentul și făcând câteva conexiuni logice, Robert și Ambra au descoperit câteva indicii care i-au condus la Sagrada Familia, întrucât se părea că acolo era ascunsă parola.
M-au impresionat descrierile celor două capodopere arhitecturale, cât și informațiile inedite pe care le-am aflat despre acestea.
În timp ce Robert și Ambra se aflau într-o cursă contracronometru, mai multe evenimente bulversante se produc, autorul punându-te de mai multe ori pe piste false.
Episcopul Valdespino și prințul dispar din palat, comandantul gărzii regale este arestat și mai multe crime se produc.
După ce allamahul Syed al-Fadl a fost omorât, a venit și rândul rabinului Yehuda Koves să fie vânat. Este încărcat de semnificații momentul în care acesta meditează pe podul de lanțuri Szechenyi din Budapesta – remarcabil descris, provocându-te să faci propriile reflecții. Într-o eră ultra tehnologizată, uităm să apreciem plăcerile simple ale vieții…
„Podul de lanțuri Szechenyi – unul dintre cele opt poduri ale Budapestei – se arcuiește pe mai bine de trei sute de metri deasupra Dunării. Un simbol al legăturii dintre Est și Vest, este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.
„Ce fac, oare, aici? se întreba Rabi Koves, privind peste balustradă spre apele învolburate de dedesubt. Episcopul Valdespino m-a sfătuit să rămân în casă.”
Știa că n-ar fi trebuit să iasă, însă ceva la podul acela îl atrăgea ori de câte ori se simțea tulburat. De ani mulți obișnuia să vină acolo seară, că să cugete în timp ce admira priveliștea. Spre est, în Pesta, fațada iluminată a Palatului Gresham se înalta mândră pe fundalul celor două turnuri ale clopotniței de la bazilica Sfântul Ștefan. Spre vest, în Buda, pe culmea colinei, se profilau zidurile fortificate ale castelului Buda. Iar pe malul Dunării, în nord, se ridicau turlele elegante ale clădirii Parlamentului, cea mai vastă din Ungaria.
Koves bănuia însă că nu priveliștea era cea care-l atrăgea mereu spre podul Szechenyi, ci altceva.
„Lacătele.”
De toate balustradele și cablurile de suspensie ale podului erau prinse sute de lacăte, fiecare cu un alt set de inițiale, fiecare închis pentru totdeauna.
Tradiția cerea că îndrăgostiții să-și scrie inițialele pe un lacăt pe care să-l fixeze pe pod și să-l încuie, pe urmă să arunce cheia în apele Dunării, unde avea să fie pierdută pe vecie — ca un simbol al legăturii veșnice dintre ei.
„Cea mai simplă dintre promisiuni, reflectă Koves, atingând unul dintre lacăte. Sufletul meu legat pentru totdeauna de al tău.”
Ori de câte ori simțea nevoia să-și aducă aminte că dragostea nemărginită încă există în lume, venea să vadă lacătele de pe pod. Iar seară aceea părea un astfel de moment. Privind în jos, la apele învolburate, avea impresia că, lumea începuse deodată să se miște prea repede pentru el. „Poate că locul meu nu mai este aici.”
Clipele care odinioară erau răgazuri tihnite de reflecție solitară – câteva minute singur într-un autobuz, mersul pe jos până la lucru sau momentele de așteptare înaintea unei întâlniri programate – deveniseră acum ceva imposibil de suportat, astfel că oamenii apelau impulsiv la telefoanele, la căștile audio sau la jocurile lor, incapabili să se opună dependenței de tehnologie. Miracolele trecutului piereau, șterse de nepotolită sete de tot ce era nou.
Aplecat deasupra apelor Dunării, Yehuda Koves simțea o oboseală tot mai accentuată. Privirea păru să i se încețoșeze și începu să distingă forme bizare, nedeslușite, mișcându-se sub oglindă apei. Deodată, fluviul semăna cu o colcăială de creaturi agitate prinzând viață în adânc.”
Deși de la început știm cine este criminalul – amiralul în retragere Luis Avila, a cărui familie pierise în urma unui atentat terorist și care fusese racolat de o sectă religioasă, nu ai nicio idee despre identitatea celui care îl manevra din umbră – supranumit Regentul, și nici despre motivațiile acestuia.
Autorul gradează magistral acțiunea, furnizându-ți informațiile ”cu lingurița”, astfel că abia în final ai tabloul complet.
De remarcat, de asemenea, că deși marea descoperire a lui Edmond este dezvăluită în final, autorul are grijă, prin vocea lui Robert Langdon, să aducă câteva contra-argumente de bun-simț, lăsându-i pe cititori să decidă asupra propriei lor versiuni. Pe o scară de kilometri a evoluției, noi nu am parcurs decât un centimetru. Este greu de crezut că am putea descoperi un adevăr universal dintr-odată…
Iar dacă schimbi perspectiva, este posibil să vezi cu totul altceva…
”- Uneori, nu e nevoie decât să-ți schimbi perspectiva pentru a percepe adevărul cuiva.”
Finalul lasă deschisă poarta spre o nouă eră, în care diferitele puncte de vedere să reușească să se armonizeze, convergând către același punct.
”- (…) Acesta-i unul din motivele pentru care Sagrada Familia este atât de importantă pentru mine; mi se pare o Biserică a viitorului… una conectată cu natura.
Langdon se întrebă în treacăt dacă nu cumva, ca Panteonul din Roma, Sagrada Familia va deveni un jalon al tranziției, o clădire cu un picior în trecut și celălalt în viitor, o punte concretă între o credință muribundă și alta care abia se năștea. Dacă așa stăteau lucrurile, atunci Sagrada Familia urma să aibă o importanță mult mai mare decât și-ar fi putut imagina oricine.”
”Dulcea știință va alunga religiile întunecate… pentru ca acelea luminate să poată înflori.”
Cărțile autorului Dan Brown pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, emag.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro
Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria SERII
8 Comments
Oli
Minunată prezentare a seriei, Tyna! Îmi plac cărțile lui Dan Brown, le-am citit pe toate, doar una mai am de recuperat, Origini.
Tyna
Nu o mai amâna! O să îți placă sigur!
anasylvi
Wow, ce articol cuprinzator! Am citit primele doua carti, mi-au placut insa nu am simtit tocmai nevoia sa continui seria. Felicitari pentru prezentarea detaliata!
Tyna
Multumesc! Mie mi-au placut mult toate cartile din serie!
Geo
Ce frumos a ieșit seria! Mulțumesc pentru impresii și recomandari. Eu nu am citit cărțile autorului…
Tyna
Ti le recomand pe toate! Se pot citi si independent.
Nenciu Mirela
Mă tentează seria asta!
Tyna
Ți-o recomand! Poți să începi cu oricare din ele.