Steaua Laurei de Klaus Baumgart, Editura Univers Enciclopedic

Steaua Laurei (Laura’s Star – 1996)

Klaus Baumgart

Editura Univers Enciclopedic

Anul apariției: 2019

Nr. pagini: 32

Traducere: Irina- Ruxandra Popa

Vârsta: 3 – 5 ani, 6 – 7 ani

Într-o noapte, Laura vede cum o stea se desprinde din cer şi cade chiar pe trotuarul din faţa casei în care locuieşte. Bucuroasă, o ia şi o ascunde în camera ei, dar a doua zi dimineaţă steaua dispare fără urmă. O poveste magică despre prietenie şi despre dorinţe care se împlinesc, prima dintr-o serie de aventuri pline de farmec.

Născut în 1951, Klaus Baumgart este unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți autori de cărți pentru copii. Seria intitulată ,,Steaua Laurei”, ,,Fetița care colorează visele” și ,,Elli-Secretul Monstrului” sunt numai câteva dintre cărțile sale, vândute în întreaga lume într-un număr impresionant: zece milioane de exemplare. Cartea sa de succes, ,,Steaua Laurei”, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Klaus Baumgart este un autor foarte talentat care a primit numeroase premii și distincții internaționale, fiind și profesor la ,,HTW Berlin”, unde și locuiește alături de soție și cățelul lor, Barny.

Cartea ,,Steaua Laurei” este o carte destinată copiilor de vârstă mică, care deslușesc tainele cititului și care vor descoperi o poveste frumoasă și magică despre prietenie și despre visuri și dorințe care se împlinesc. O carte minunat ilustrată.

Personajul principal al cărții este Laura, o fetiță care își dorește din tot sufletul o prietenă căreia să-i împărtășească toate secretele, însă nu era nimeni care să o audă, și uitându-se pe fereastră zări stelele care scânteiau pe cerul nopții ca niște nestemate.

Deodată, a zărit un fulger argintiu care se apropia, răsucindu-se și învârtindu-se în întuneric și care a trecut pe lângă fereastra ei atât de aproape că ar fi putut să-l atingă și alergând iute afară, găsi pe trotuar o stea micuță care scânteia în zeci de culori, împrăștiind în jur o lumină tainică. Un colț al steluței se rupsese atunci când se izbise de pământ și Laura a dus-o în camera ei și a lipit-o.

Mai târziu i-a împărtășit steluței toate secretele ei, iar aceasta părea să lumineze din ce în ce mai tare ca și când ar fi înțeles-o și, în timp ce se cufunda în somn, fetița și-a dat seama că își găsise prietena mult așteptată, însă dimineața când s-a trezit steluța dispăruse. Ce s-a întâmplat cu steluța dar și deznodământul poveștii vă las să descoperiți singuri !

,,Mi-aș dori să am o prietenă, a oftat Laura, în vreme ce privea pe fereastra camerei sale. O prietenă cu totul deosebită, căreia să-i pot împărtăși toate secretele mele.”

,,- Ești așa de frumoasă! i-a șoptit Laura, apropiindu-se cu pași șovăitori.
– Nu te teme, i-a spus fetița, luând-o cu grijă că s-o ducă în casă. Am să te fac bine cât ai clipi .
Și chiar așa s-a și întâmplat. Odată ajunsă sus, în camera ei, i-a lipit steluței la loc colțul.
A doua zi dimineață, când s-a trezit, Laura a văzut că steaua dispăruse! Cum se putea una ca asta? A căutat sub plapumă și a scotocit printre sertare și dulapuri. S-a cocoțat pe dulap și s-a vârât sub pat. În zadar! Steaua nu era nicăieri.”