Delicatese Literare
Cărți pentru copii

Tărâmul fermecat al Snergilor de Edward Wyke-Smith, Editura RAO – recenzie

Tărâmul fermecat al Snergilor

(The Marvellous Land of Snergs – 1927)

Edward Wyke-Smith

Editura RAO

An apariție: 2021

Nr. pagini: 320

Traducător: Alexandru Maniu

Repovestire de Veronica Cossanteli

Ilustrații de Melissa Castrillón

E.A.WYKE-SMITH (n. Edward Augustine Smith, 1871-1935) a fost înainte de toate un aventurier, completat de un inginer minier și un scriitor englez. A început să scrie povești fantastice pentru copiii săi, ca un antidot la experiența Primului Război Mondial. Întâia sa carte, Bill  of the Bustingforths, a fost solicitată de copiii lui. Lucrările  lui Wyke-Smith, în special Tărâmul fermecat al snergilorau reprezentat o sursă de inspirație pentru J.R.R. Tolkien.

Pip și Flora au dat de necaz. După ce au fugit de la orfelinatul Golful Însorit, s-au trezit într-o altă lume, în tărâmul fermecat al snergilor. Acolo există case în copaci, urși de scorțișoară și zărvoi –ca să nu mai vorbim de kelpii cei nemiloși și de o vrăjitoare mov. Noul prieten descoperit de Pip și Flora este Gorbo, un snerg vesel, dar cam netot. El va încerca să-i ajute să se întoarcă acasă... desigur, dacă își va aminti drumul.

„Aș vrea să subliniez cât de mult am iubit cartea lui E.A. Wyke-Smith, Tărâmul fermecat al snergilor –  atât eu, cât și copiii mei. Gorbo este un personaj fără pereche, cel mai bun tovarăș într-o aventură.“ – J.R.R. Tolkien
˜˜˜
„Fermecătoare atât prin titlu, cât și prin natura ei, această poveste își merită locul printre clasici și își va croi, cu siguranță, drum către inimile noilor generații.“ – The Book Activist
˜˜˜
 
”Această repovestire este unică prin imaginația și stilul abordat… Fermecătoare, amuzantă și înduioșătoare, cartea îi va atrage pe copii și pe adulți deopotrivă.” – School Reading List

 ”Tărâmul fermecat al snergilor” – un amestec între basmele lui Grimm și Alice în Țara Minunilor, o aventură perfectă pentru copii – și nu numai – un basm cu adevărat distractiv și nu prea cunoscut, care a fost iubit de J.R.R. Tolkien și copiii săi. Celebrul Tolkien acordă meritul acestei cărți pentru că l-a inspirat să scrie ”Hobbitul”.

Povestea începe pe o insulă îndepărtată unde destoinica, inimoasa și capabila domnișoară Watkyns – care mi-a adus aminte de Mary Poppins – adăpostește copii nedoriți și neglijați la orfelinatul ”Golful Însorit”, un ”Cămin pentru Copii Excedentari și Accidental Orfani.”
Povestea începe puțin cam lent pentru cititorii foarte tineri, deoarece există o serie de descrieri și explicații date pentru a stabili cadrul acțiunii. Dar, odată ce intriga prinde contur, copiii cu siguranță nu se vor putea dezlipi de poveste până la final. Țin să remarc de asemenea coperta minunată și ilustrațiile foarte reușite și inspirate.
Protagoniștii sunt doi copii aventuroși, destul de năzdrăvani și ușor incorigibili, pe care nu ai cum să nu-i îndrăgești, Pip și Flora și al lor cățel zăpăcit, Tigruț, însă adevăratul erou al poveștii este un Snerg prietenos și complet aiurit, dar foarte simpatic, Gorbo. Povestea în sine poate părea pe alocuri puțin înfricoșătoare pentru cei foarte micuți, însă e extrem de captivantă și de-a dreptul fermecătoare! Și, în plus, e stropită din plin cu replici delicios de amuzante!
Pip și Flora nu au fost cuminți. Cu deplina cooperare a lui Gorbo, au mâncat în afara orelor de masă, deși, după cum precizează domnișoara Watkins ”au parte de o dietă echilibrată, cu extrabudincă duminica și prune cât cuprinde.”
”Gorbo scoase un oftat țâfnos.
– Câteva tarte cu gem nu-s un capăt de țară, nu? O gustărică la miez de noapte? După cum zicea mama: «O plăcintă la culcare face somnul o-ncântare».”
Însă au fost încălcate regulile și cei doi copii sunt pedepsiți, iar amărâtului domn Gorbo i se aduce la cunoștință că nu mai e bine-venit la Golful Însorit.
Însă un concurs nefericit de împrejurări îi face să ajungă ”Altundeva”, într-o lume despre care se vorbea doar în basme și să aibă parte de aventura vieții lor. Golful era înconjurat de o pădure locuită de urși prietenoși – ați mai întâlnit până acum un urs de scorțișoară?! -, dar, dincolo de asta, se afla ținutul Snergilor și al altor făpturi uimitoare, dar și al unora rele și periculoase.
”Și astfel, doi copii și un cățeluș trecură prin poarta ce separă o lume de alta, fără să știe ce fac, încotro se îndreaptă  sau ce lasă în urmă.”
Rătăciți și speriați, au avut parte de o întâlnire neașteptată!
”În timp ce peisajul săgeta pe lângă ea, Flora zări cu coada ochiului o figură cunoscută: un omuleț cu chip și ochi rotunzi, și gura căscată de uimire. Gorbo!”
O vrăjitoare ce-i ademenește în casa ei – m-a dus cu gândul la Hansel și Gretel – și al ei fiu prostuț, un căpcăun reformat, care mi-a fost tare drag în final – zărvoi, snergi și kelpi, regine și regi, cavaleri și castele, sărbători și petreceri, un bufon incorigibil, armate, dușmani, urmăritori și salvatori, evadări periculoase, și câte și mai câte, care mai de care mai uimitoare și cu denumiri care mai de care mai haioase și pompoase! Și să nu-l uităm pe Căpitanul Vanderdecken și ”Eclecticul, Eminentul și Emfaticul Echipaj Eliberator al Olandezului Zburător”
Bineînțeles că n-am să vi le descriu pe fiecare, căci povestea trebuie savurată și ”trăită” de fiecare cititor în parte, dar vă asigur că vă veți distra pe cinste, e o lectură pentru toată familia – pitici, părinți și bunici! Nu pot însă să nu spun câteva cuvinte despre zărvoi. Ce sunt zărvoii? Niște arătări roz, bolborositoare și croncănitoare, cu ciocuri fioroase, dar cărora nu le plăcea să fie… ”aritmetizați”! Iar de tabla înmulțirii fugeau de mâncau pământul! M-am amuzat teribil citind despre creaturile astea și despre metoda de a-i pune pe fugă! Așadar, copilașilor, învățați tabla înmulțirii, că altfel nu veți scăpa de zărvoi. Și să o spuneți fără greș, că altfel imediat prind curaj!
Cum vor face față Pip și Flora tuturor încercărilor? Vor reuși oare să ajungă înpoi în Golful Însorit? Ce învățăminte vor trage pe parcursul acestor peripeții (căci, ca orice basm care se respectă e plin de pilde și învățăminte)? Vă invit să aflați citind cartea!
Vă mai spun doar că Gorbo, așa zăpăcit cum era, va face tot ce-i trecea prin minte – trăsnăi, de cele mai multe ori, trebuie să recunoaștem! – să-i protejeze pe cei doi copii în lumea în care nu aveau ce căuta. Și unde puteau fi cel mai bine primiți, dacă nu acasă la el, în Orașul Snergilor? Snergii erau omuleți scunzi și plinuți, care aveau case în copaci și care, în frunte cu a lor regină, se bucurau de multe petreceri, căci erau tare veseli de felul lor! Însă, ajunși acolo, pe al nostru domn Gorbo îl aștepta o ”dezinvitație” la ospățul dat de regină, deși tare ar fi vrut și el să participe, căci era un ospăț cu multe plăcinte, povești, cântece și stat în cap, cum le plăcea snergilor! Oare ce făcuse bietul de el să merite ”dezinvitația”? Ei bine, aflați aici:
”În cea de-a treizecea și treia zi a lunii înainte de luna de după luna dinaintea ultimei luni, tu, Gorbo din Casa Prost Construită din Fag, ai fost acuzat de lezmaiestate împotriva Reginei Mercy a Snergilor. Ai fost găsit vinovat de Neastâmpăr la Masă și Vătămări aduse Desertului.”
Păi, da, neastâmpărul la masă și vătămările aduse desertului sunt fapte ce trebuie pedepsite, așadar, dragi copii, luați aminte!
Mi-ar plăcea cu adevărat să vă spun mai multe, dar mă opresc aici și vă doresc lectură savuroasă! Recomand cu mult drag această minunăție de carte! 

10 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *