Top 10 cărți romantice young adult cu liceeni

Cărțile din acest top sunt deosebit de sensibile și emoționante, despre alegeri, incertitudini, speranțe și maturizare, surprinzând fiorii primei iubiri, acest sentiment miraculos care schimbă și modelează vieți, caractere și destine.

Nu am mai reluat în acest top cărțile pe care le-am menționat deja în Top 10 cupluri memorabile young adult și în Top 10 cărți romantice în care un băiat rău se îndrăgostește de o fată cuminte.

1. Ce se intampla cu noi? de Huntley Fitzpatrick, Editura Epica (My life next door)

Cărțile autoarei Huntley Fitzpatrick pot fi comandate pe elefant.ro, libris.ro, librarie.net

2. Sfantul tuturor celor văzute si nevăzute de Sarah Dessen, Editura Epica (Saint Anything)

Cartea Sfântul tuturor celor văzute și nevăzute de Sarah Dessen poate fi comandată pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro și carturesti.ro

3. Reacție în lanț de Simone Elkeles, Editura Leda (Chain Reaction)

Reacție în lanț de Simone Elkeles este o superbă încheiere a seriei Chimie perfectă. Autoarea dovedește un real talent în a creiona povești din genul young adult, arătând o fină cunoaștere a psihologiei tinerilor aflați la acea vârstă.

Adolescența este o perioadă a tatonărilor, în care impetuozitatea tinereții și lipsa de experiență te pot determina să faci greșeli, unele cu consecințe importante. Din fericire, este și o perioadă a începuturilor și a speranței, astfel că multe erori de judecată pot fi încă îndreptate și poți alege un alt drum potrivit personalității și aspirațiilor tale.

Reacție în lanț este o carte a maturizării, eroii crescând pe parcursul cărții, atât la propriu cât și la figurat, în final reușind fiecare să-și găsească adevărata identitate, să-și cristalizeze dorințele și aspirațiile, să-și învingă temerile, dragostea fiind catalizatorul magic ce i-a ajutat.

Cartea este scrisă la persoana întâi, alternând capitolele scrise din perspectiva lui Nikki cu cele scrise din perspectiva lui Luis.

Nikki era o tânără adolescentă americancă, de origine mexicană. Părinții ei aveau bune posibilități materiale, tatăl ei fiind doctor, iar mama ei designer de interioare și locuiau în nordul districtului Fairfield, în cartierul celor bogați.

La cincisprezece ani, ignorând sfaturile și avertismentele părinților ei, Nikki s-a îndrăgostit de Marco, un tânăr de aceeași vârstă cu ea, provenind din sudul Faifieldului, cartierul celor săraci, în general de origine mexicană. Fiind sigură de dragostea lui, Marco șoptindu-i declarații înflăcărate de iubire când erau împreună, Nikki i s-a dăruit. Din nefericire, la puțin timp după aceea, viața i-a oferit o lecție aspră. Plictisindu-se repede de ea, Marco a trecut la o altă cucerire, Mariana, frângându-i inima lui Nikki în bucăți, cu atât mai mult cu cât descoperise că era și însărcinată.

”Mă zgâiesc la ferestruica din plastic care îmi va spune ce soartă mă așteaptă și recapitulez în minte trei lucruri învățate astăzi de la Marco: băieții te mint ca să se culce cu tine, să nu te încrezi într-un băiat care îți spune ”te iubesc” și să nu ieși niciodată cu un tip din cartierul de sud al Fairfieldului.”

Luis era cel mai mic dintre frații Fuentes, Alex fiind mai mare ca el cu șapte ani, iar Carlos cu patru ani.

Atât frații lui mai mari, cât și mama lui încercaseră să-l țină departe de bandele de cartier, pentru a evita greșelile lor și riscurile la care s-au expus.

Ceea ce nici unul nu știa era că Luis era, la rândul lui, dependent de adrenalină, asumându-și riscuri nebunești în diverse situații, visul lui fiind să ajungă să lucreze într-o stație spațială.

Nikki și Luis s-au întâlnit prima dată la nunta lui Alex cu Brittany, tatăl lui Nikki fiind medicul ce-l salvase pe Alex când acesta fusese împușcat.

Nikki, traumatizată în urma experienței sale cu Marco și însărcinată cu copilul acestuia, a văzut în Luis același prototip ca și fostul ei iubit. Carismatic, îndrăzneț și gata să flirteze cu orice fată, iar când el încearcă să se apropie de ea, spunându-i în același timp un compliment, îl lovește cu genunchiul în testicule, atrăgând atenția tuturor celor prezenți. Mai mult, descoperind ceva mai târziu că Luis se hârjonea în pielea goală cu o fată în apă, îi ascunde hainele.

În aceeași seară, Nikki a pierdut sarcina în urma unei hemoragii, fiind la un pas de a-și pierde și viața. Deși părinții ei și-au declarat susținerea necondiționată față de ea, Nikki a resimțit din plin amărăciunea de a-i fi dezamăgit, jurându-și să nu mai repete niciodată greșelile făcute.

După doi ani, Nikki și Luis, în vârstă de șaptesprezece ani, s-au reîntâlnit, constatând amândoi cu surprindere că erau colegi la liceul din Fairfield.

”Ochi exotici. Păr castaniu care îi cade în valuri pe umeri. Aroganță cât cuprinde. A mai crescut, dar are și acum acea aură inconfundabilă de ”înger înțepat.”

Aș recunoaște-o oriunde și oricând. Aș recunoaște-o dintr-o mie de fete. A negat că e mexicancă, a dansat ca un robot și m-a făcut de râs, toate într-o singură seară.”

Deși se tachinează cu orice ocazie, nici unul dintre ei nu poate nega atracția pe care o simte față de celălalt.

Luis este intrigat de Nikki, pe care simte nevoia să o impresioneze și să-i descopere misterele, dându-și seama că cinismul pe care ea îl afișa nu era decât o mască.

La rândul ei, Nikki simte că Luis i se strecoară încetul cu încetul în inimă, fiind în pericol să-și încalce regulile autoimpuse, pe care le respectase cu strictețe până atunci.

În momentul în care un secret întunecat din trecutul lui Luis iese la iveală, acesta este pus în fața unei grele alegeri, încercând din răsputeri să găsească o cale de mijloc în a-și proteja familia și, în același timp, să nu renunțe la visurile lui și la fata pe care o iubea mai presus de propria lui ființă.

Deși Nikki descoperă că Luis a mințit-o când i-a spus că nu a intrat în nicio bandă, aflând că fusese de fapt inițiat în Latino Blood, nu se grăbește să îl judece, ci își dă seama că a fost constrâns la acea decizie. Realizează că, de fapt, pe Luis îl iubește cu adevărat, în timp ce față de Marco nu simțise decât o pasiune adolescentină, care se stinsese la fel de repede pe cât apăruse. În timp ce la Marco renunțase cu ușurință, era hotărâtă să lupte cu toate forțele ei pentru ca relația cu Luis să aibă o șansă.

”Atunci când Marco și cu mine ne-am despărțit și l-am văzut cum o săruta pe Mariana, nu m-am luptat pentru el. M-am dat la o parte și am lăsat banda Latino Blood să câștige. Cu Luis e însă altceva. Am înțeles acum că nu voi renunța la el, la noi, și că voi lupta pentru a-l recâștiga. Îl iubesc mai mult decât din inimă… Îl iubesc din tot sufletul meu, ca și cum ar fi o parte din mine.

Și a sosit momentul ca s-o afle.”

Cu ajutorul fraților lui, veniți să îl apere riscându-și propriile lor vieți, și cu intervenția miraculoasă a lui Nikki într-un moment critic, Luis reușește să se elibereze dintr-o situație din care părea imposibil să scape.

”Fata asta e îngerul meu. Îmi amintesc că din prima clipă când am văzut-o m-am gândit că Dumnezeu a trimis-o special pentru mine. A crezut în mine chiar și atunci când eu însămi nu mai credeam.”

Finalul e foarte romantic, Nikki descoperind că iubirea nu e doar un basm, iar Luis regăsind speranța de a visa la un viitor ce păruse complet pierdut cândva.

”- Ideea de a te mărita cu mine nu îți crește nivelul de adrenalină?

– Ba da, răspunde și mă sărută. Odată mi-ai spus că te fac să crezi că imposibilul e posibil. Iar tu m-ai făcut să cred din nou în dragoste, atunci când îmi pierdusem orice speranță. Îți mulțumesc că m-ai convins că iubirea nu e doar un basm.”

Cărțile autoarei Simone Elkeles se pot comanda pe elefant.ro, librarie.net, librex.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

4. P.S.: IMI PLACI de Kasie West, Editura Leda (P.S. I Like You)

5. Îți voi dărui soarele de Jandy Nelson, Editura Epica (I’ll Give You The Sun)

Îți voi dărui soarele este o carte foarte bine scrisă, extrem de profundă, plină de înțelesuri, romantică, emoționantă, care îți atinge sufletul și te pune pe gânduri.

Jude și Nelson sunt doi frați gemeni, dar nu identici. Jude este blondă și seamănă cu tatăl ei, iar Noah este brunet și este copia fidelă a mamei lui. Mama lor avea un deosebit simț artistic, pe care îl transmisese ambilor copii, în timp ce tatăl avea o fire pragmatică, încercând să găsească logica în fiecare lucru.

Cartea începe prin a fi povestită de către Noah, la vârsta de treisprezece ani și jumătate. Facem cunoștință cu adolescentul deosebit de sensibil, îndragostit de natură, având un talent deosebit la desenat. Se înțelegea foarte bine cu sora lui, era preferatul mamei, dar cu tatăl avea o relație încordată, datorată în special de faptul că acesta îi reproșa că nu era la fel de curajos ca sora lui. Jude era foarte temerară și aventuroasă, făcea surfing, era foarte populară la școală și avea o mulțime de prieteni.

Asistăm la frământările lui Noah, la revelația acestuia că este gay, fiind atras inexorabil de Brian, băiatul carismatic din vecini, nou sosit.

”Mi-aș dori ca timpul să stea în loc, astfel încât să-l pot privi până mă satur. Există ceva pe chipul lui în acest moment, ceva luminos, care încearcă să iasă – un baraj care ține un val de lumină. Sufletul lui ar putea fi un soare. N-am întâlnit niciodată o persoană care să fi avut un soare ca suflet.

Vreau să mai spun și alte lucruri, ca să nu plece. Mă simt atât de bine, e genul de euforie verde ca frunzele.”

Aflăm că amândoi frații doresc să intre la școala de artă și sesizăm, prin ochii lui Noah, gelozia pe care sora lui Jude o încearcă în momentul în care își dă seama că mama lor aprecia mult mai mult lucrările lui artistice.

Următorul capitol e povestit din perspectiva lui Jude, aflată la vârsta de șaisprezece ani.

Descoperim cu stupoare că numai ea a fost admisă la școala de artă. Mama lor murise în urmă cu doi ani, iar Jude este chinuită de sentimente de vinovăție. Brian a dispărut complet din peisaj, Noah este schimbat radical, înstrăinat complet față de sora lui, cu care abia schimbă două vorbe, iese cu fete, practică sporturi periculoase, aruncându-se de pe stânci și se înțelege perfect cu tatăl lui. Ce se întâmplase oare în urmă cu doi ani? Adevărul ni se dezvaluie încetul cu încetul, ca piesele unui puzzle ce se așează la locul potrivit, alcătuind în final un întreg. Indiciile ni le culegem din alternanța capitolelor care continuă în aceeași ordine, Noah la vârsta de aproape paisprezece ani, iar Jude la vârsta de șaisprezece ani.

Jude este și ea, la rândul ei, radical diferită față de cea de la vârsta de aproape paisprezece ani.  Este retrasă, nu mai practică sporturi, nu mai socializează cu prietenii și comunică cu fantoma bunicii, fiind dominată de superstiții. În plus, este convinsă că mama ei îi distruge lucrările artistice. Este singura explicație pe care o poate găsi. Este convinsă că aceasta vrea să o pedepsească. Ar dori să o împace, dar nu știe cum. Cumva, i se crează convingerea că numai făcând o sculptură în piatră ar reuși să o îmbuneze, astfel că este hotărâtă să reușească acest lucru. Din păcate, există un singur artist care realizează astfel de lucrări, Guillermo Garcia dar acesta, devastat în urma unei tragedii personale, refuza să mai primească elevi.

Decisă să îl convingă să o accepte, Jude pornește spre acesta. În drum, oprește la o biserică să se roage. Acolo întâlnește un bărbat fascinant.

”Zâmbetul care îl însoțește îi pradă tot chipul. E un zâmbet impacientat, nesăbuit, cu dinți ciobiți, pe o față asimetrică, inegală. Tipul e de-a dreptul sălbatic, sexy, într-o manieră de hai-să-încălcăm legea, nu că aș fi observat.”

Acesta o remarcă, la rândul lui: ”sper că nu te superi că-ți spun, dar arăți ca un înger, stând acolo.” și îi cere voie să-i facă poze. Misterul se adâncește în momentul în care el îi spune ca ea este cea aleasă.

”Știu că face sute de poze, dar nu-mi mai pasă. Sunt străbătută de un șir intens de fiori în timp ce el continuă să apese pe declanșator și să spună: ‘Da, îți mulțumesc, așa e al naibii de potrivit, perfect, da, da, să-mi bag picioarele, Doamne, uită-te la tine.’ E ca și când ne-am săruta, mult mai mult decât sărutul. Nu-mi pot imagina cum arată fața mea acum.

–          Tu ești ea, declară el într-un târziu, punând capacul pe obiectiv. Sunt sigur de asta.

–          Cine? întreb eu.

Însă nu-mi răspunde, ci pur și simplu traversează culoarul spre mine, cu un mers leneș, dezordonat, care mă duce cu gândul la vacanța de vară. Acum e complet detașat, trecut de la puternic la relanti din clipa în care a acoperit obiectivul. Pe măsură ce se apropie, văd că are un ochi verde și unul căprui, ca și cum ar fi doi oameni într-unul singur, doi oameni foarte înflăcărați într-unul singur.”

Aflată sub impresia întâlnirii din biserică, Jude ajunge la Garcia. Îi deschide un bărbat ce pare nebun, care o alungă imediat. În spatele lui era bărbatul misterios din biserică.

Jude nu renunță și reușește, în cele din urmă, să îl convingă pe Garcia să o accepte ca elevă. Află că bărbatul din biserică este un student englez, Oscar Ralph, ce poza ca model.

Jude descoperă că Garcia avusese o mare iubire pe care o pierduse. Prin sculpturile lui, încerca să își exorcizeze demonii interiori. Oscar, la rândul lui, avea și el propriul lui trecut întunecat. Cu toții au secrete, minciunile spuse de-a lungul timpului le-au zguduit tuturor existența.

Pe măsură ce vălurile sunt ridicate, încetul cu încetul, legături surprinzătoare sunt descoperite, adevărul iese la suprafață, iar cei doi frați au șansa să se regăsească unul pe celălalt, recreând lumea pe care au pierdut-o și găsindu-și, fiecare dintre ei, șansa la fericire.

Câteva citate care mi-au plăcut în mod deosebit:

”Jude, ca să existe miracole, trebuie mai întâi să vezi miracolele.”

”Cine știe ceva? Cine știe cine trage sforile? Sau ce? Sau cum? Cine știe dacă destinul nu reprezintă decât felul în care îți spui ție însuți povestea vieții tale?”

”Cine știe dacă fantomele există cu adevărat (scuze, bunico!) sau dacă ele nu sunt de fapt niște amintiri vii ale celor dragi, ascunse adânc în inima ta, vorbind cu tine, încercând să-ți atragă atenția prin toate căile posibile?”

 ”Repede, pune-ți o dorință.

Riscă o dată (sau de două sau de trei su de patru ori).

Creează lumea din nou.”

Cartea Îți voi dărui soarele de Jandy Nelson se poate comanda pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, librex.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

6. Anna și sărutul franțuzesc de Stephanie Perkins, Editura Epica (Anna and the French Kiss – 2010)

7. Love & Gelato. Vacanță la Florența de Jenna Evans Welch, Editura Epica (Love & Gelato)

8. Duff de Kody Keplinger, Editura Epica (The DUFF: Designated Ugly Fat Friend)

Cartea surprinde un crâmpei din viața unei adolescente de șaptesprezece ani, cu frământările, amăgirile, neliniștile, incertitudinile, suferințele, iubirile și speranțele specifice vârstei, fiind cu atât mai veridică cu cât a fost scrisă de autoare pe când avea chiar șaptesprezece ani.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Bianca Piper, o tânără de șaptesprezece ani, o prietenă loială dar pe care viața a făcut-o să devină cinică.

Inima i-a fost frântă pe când avea paisprezece ani și era în primul an de liceu. Atunci s-a îndrăgostit de Jake Gaither, un băiat cu patru ani mai mare, care părea să îi împărtășească sentimentele.  Dornică să se facă plăcută și să se integreze cât mai bine, fericită că tocmai băiatul ce părea întruchiparea perfecțiunii îi dădea atenție, nu și-a pus nici o întrebare de ce el nu se afișa niciodată cu ea în public. S-a culcat cu el, încrezătoare în declarațiile lui de iubire veșnică, mințindu-se singură că trăiește o frumoasă poveste de iubire secretă – ceva cam ca Romeo și Julieta. Bula ei de fericire avea să se spargă după trei luni, când Tiffany, o fată mai mare decât ea, a abordat-o și i-a spus cu ură să stea departe de iubitul ei, iar Bianca a constatat cu durere că în tot acest timp ea fusese doar cealălaltă fată, un substitut.

Distrusă sufletește, Bianca a încercat să se adune din bucăți și să meargă mai departe. Pe când avea cincisprezece ani, s-a convins singură că este îndrăgostită de Toby Tucker, un băiat deosebit de inteligent și studios, cu care i se părea că s-ar fi potrivit foarte bine. Din păcate, de curând aflase că Toby avea o prietenă cu care își făcea deja planuri de viitor.

Nici în familie lucrurile nu stăteau prea roz. Mama ei scrisese cândva o carte motivațională și, întrucât se părea că trecea printr-o perioadă de depreseie, tatăl ei insistase să facă o călătorie în care să țină prelegeri despre carte. Din păcate, după prima călătorie urmase a doua, apoi încă una și tot așa, mama ei fiind mai mult absentă din viața ei, spre tristețea tatălui ei, care devenise tot mai apatic.

Bianca avea două bune prietene – Casey și Jessica, ambele superbe, ea părând complet ștearsă în comparație cu ele. Jessica era sora lui Jake și se împrietenise cu aceasta la un an după ce povestea ei nefericită de dragoste se sfârșise. Faptul că nu-i povestise niciodată nimic despre acest lucru Jessicăi ne demonstrează că, în pofida aparenței cinice abordate, în sinea ei Bianca își păstrase bunătatea și loialitatea.

Având deja respectul de sine la pământ, avea să primească o nouă lovitură în orgoliul ei de la Wesley Rush, vedeta liceului și un fustangiu notoriu. Acesta îi spune că dorește să petreacă mai mult timp cu ea, cea care era urâțica grupului lor de trei fete, pentru a le cuceri mai ușor pe prietenele ei superbe.

”- Iar tu, draga mea, ești o Duff.
DESEMNATĂ
URÂȚICA și
DOLOFANA
din gașca
FETELOR,
cu… a spus el și a ridicat din umerii lați. Gândește-te puțin. De ce te aduc ele aici, când tu nu dansezi niciodată?”

”- Ai niște prietene tare… tare bune.
S-a oprit din vorbit, cu ochii la ce se petrecea pe ringul de dans, apoi s-a întors către mine:
– Ideea e următoarea: s-a dovedit științific că în fiecare grup de prieteni există o verigă slabă, o Duff.”

”Ce vreau eu să spun e că tipele – de genul amicelor tale – îi găsesc sexy pe tipii care se arată înțelegători și vor să socializeze cu Duff. Uite, dacă vorbesc cu tine acum, îmi dublez șansele să reușesc să le aduc în patul meu la noapte. Așa că, dă-mi și mie o mână de ajutor și prefă-te măcar că îți face plăcere conversația asta.”

Șocată și umilită, Bianca nu se poate abține și îi toarnă paharul de Cola cu cireșe în capul lui Wesley.

Lucrurile o iau complet razna în familia ei, tatăl ei având un șoc în momentul în care privește actele de divorț trimise de mama ei și îmbătându-se criță, speriind-o la culme pe Bianca, care știa că el avusese mari probleme cu alcoolul în urmă cu optsprezece ani și scăpase de ele doar în urma unui tratament.

Vestea că Jake se întoarce acasă de sărbători împreună cu logodnica lui Tiffany o bulversează complet pe Bianca, care se simte sub o presiune teribilă, fără vreo supapă de relaxare.

Incredibil, chiar Wesley o să-i ofere antidotul la problemele ei. Lucrând împreună la un proiect pentru școală, Bianca, în urma unui impuls irezistibil, îl sărută, el îi răspunde cu pasiune și lucrurile se încing între ei, ajungând să-și ofere ”beneficii” reciproce, care pe Bianca o ajută să-și abată gândurile de la necazurile pe care le avea.

”Senzația asta de amorțire a simțurilor pe care o aveam de fiecare dată când îl sărutam era atât de euforică – asemenea unui drog -, încât nu eram în stare să renunț la ea așa de repede. Era foarte posibil să îl urăsc pe Wesley Rush, dar la el se afla cheia eliberării mele, iar în clipa aceea chiar îl voiam… aveam nevoie de el.”

Iar cum problemele Biancăi în loc să se rezolve, se agravează din ce în ce mai tare, ea apelează tot mai des la ”medicamentul” Wesley. Acesta pare încântat de noua lor relație de genul ”inamici cu beneficii”, întrucât în public ei continuă să se șicaneze reciproc. Totuși, deși nu are nici o problemă că este folosit, ar vrea să afle motivul.

Bianca își deschide sufletul în fața lui, povestindu-i despre Jake și amăgirile lui, despre care nu-i spusese decât lui Casey. Surprinzător, Wesley o ascultă cu multă înțelegere, spunându-i că Jake a fost un mare nemernic făcându-i toate acele declarații în care nu credea, doar pentru a o seduce. La rândul lui, Wesley îi mărturisește că el stă mai mult singur, părinții lui fiind mai mereu plecați, abandonându-l pe el și pe sora lui Amy în grija bunicii. Dar, cum bunica lui nu îl putea suferi, reproșându-i în permanență comportamentul, preferase să se mute singur în casa părinților.

Mama Biancăi își face o apariție meteorică, în care clarifică lucrurile cu tatăl acesteia, lămurindu-l că nu intenționează să se răzgândească în privința divorțului. În urma întâlnirii, tatăl Biancăi se refugiază în alcool și, beat fiind, văzând-o pe ea acasă împreună cu Wesley, își pierde cumpătul și începe să o jignească, numind-o ”târfă” și trăgându-i o palmă. Wesley a sărit imediat în apărarea ei, lovindu-l pe tatăl ei și interzicându-i să o mai jignească, după care a luat-o la el acasă, unde a început să o încurajeze.

”- Ascultă-mă, a zis, nu ești târfă. Mă auzi, Bianca? Dar ești o tipă inteligentă, exuberantă, sarcastică, cinică, capricioasă, loială și plină de compasiune. Asta ești, bine? Nu ești nici târfă, nici gâsculiță, nimic de genul acesta. Doar pentru că ții ascunse niște secrete și ai niște scăpări… Nu ești decât confuză… ca noi toți.”

Bianca este uluită și își dă seama că un sentiment puternic față de Wesley, pe care îl ignorase în tot acest timp, începe să crească tot mai mult în ea. De data asta, partida de iubire dintre ei este plină de tandrețe, iar ea, pentru prima dată, nu se mai simte murdară și vinovată.

”De data asta lucrurile se petreceau pe îndelete și serios. De data asta nu mai căutam un refugiu. De data asta era vorba de el. Despre mine. Despre sinceritate și compasiune și despre toate acele chestii pe care nu mă așteptam să le descopăr în Wesley.”

A doua zi dimineață, Bianca are o revelație. Realizează că s-a îndrăgostit profund de Wesley, iar acesta în nici un caz nu îi va întoarce sentimentele. Își dă seama că dacă va continua această relație, va sfârși cu inima sfâșiată mult mai rău ca în cazul lui Jake, pentru că și sentimentele ei din prezent erau mult mai puternice. Fără să-i explice motivele, îl evită sistematic pe Wesley, care încerca din răsputeri să ia legătura cu ea.

Surprinzător, Toby, cel de care avusese impresia că fusese îndrăgostită doi ani de zile, începe să-i dea atenție, spunându-i că s-a despărțit de prietena lui și și-ar dori o relație cu ea. Deși cândva asta era tot ce și-ar fi dorit să audă, acum își dă seama că alături de Wesley s-a simțit mai în largul ei decât alături de Toby.

Bianca este bună, inteligentă, loială familiei și prietenelor ei. Loviturile pe care le-a primit au făcut-o să-și ascundă adevărata fire în spatele unui sarcasm mușcător. La sfârșit, trebuind să aleagă între Toby și Wesley, în loc să se preocupe de ea, era îngrijorată ca nici unul dintre ei să sufere.

Wesley pare un arogant lipsit de inimă dar, de fapt, și el se ascundea sub o mască. Deși relația lui cu Bianca începe oarecum ciudat, pe parcurs este evident că începe să se atașeze tot mai mult de ea. Deși își dă seama că este folosit, este sincer preocupat să afle motivele ei, pentru a o ajuta. Când ea se desparte de el, are la rândul lui o revelație, dându-și seama de intensitatea sentimentelor lui față de ea și face ce n-ar fi crezut niciodată că o să facă – să lupte pentru o fată. În același timp, criticile ei l-au pus pe gânduri, le-a analizat și și-a dat seama că ea avea dreptate și s-a hotărât să facă niște schimbări fundamentale în viața lui.

Bianca și Wesley au parcurs un drum lung, al maturizării, până să ajungă împreună. Amândoi s-au schimbat sub influența celuilalt, și-au reconsiderat principiile și prioritățile.

”Nu era perfect, nici măcar nu se apropia de perfecțiune, de fapt, dar, hei, nici eu nu eram. Eram amândoi destul de duși cu pluta. Și într-un mod ciudat, chestia asta făcea relația noastră și mai interesantă. Da, era ceva bolnav și sucit în ea, dar așa era și realitatea, nu? Era imposibil să scapi de ea, și-atunci de ce să n-o îmbrățișezi?”

Cartea se poate comanda pe elefant.ro, pe librarie.net, pe libris.ro sau alte librarii on-line.

9. Flower de Elizabeth Craft, Shea Olsen, Editura Epica (Flower)

Flower este o carte sensibilă și emoționantă despre alegeri, urmări, regrete, împăcări, principii și valori. Și, mai presus de toate, o carte despre miracolul iubirii, care schimbă și modelează vieți, caractere și destine.

Charlotte Reed este o fată modestă de 18 ani, elevă în ultimul an de liceu, care locuia împreună cu bunica, sora ei mai mare și băiețelul acesteia în vârstă de câteva luni într-un cartier aflat la doar zece minute de zona celor înstăriți din Hollywood.

În familia ei, începând cu bunica, apoi mama și sora ei, cu toate avuseseră copii înainte de a împlini 18 ani, în urma unor relații trecătoare, mulțumindu – se apoi cu o existență mediocră. Charlotte era excepția, și hotărârea ei de a nu urma acest tipar și de a reuși în viață, de a avea o carieră și un alt fel de drum, era luată încă de când era copil. Învăța pe rupte, participa la activități extrașcolare și lucra în timpul liber la o florărie pentru a strânge bani pentru facultate. Visul ei era să fie admisă la Stanford.

Tate Collins era un tânăr de 19 ani, ce arăta ca o vedetă, și chiar asta și era: un celebru cântăreț de muzică pop, cunoscut în toată lumea, după care suspinau toate adolescentele.

Ce puteau avea în comun Charlotte și Tate? Absolut nimic… la prima vedere, dar destinul a hotărât altfel.

Viața Charlottei bine pusă la punct – cursuri și serviciu, fără nici o abatere de la disciplina autoimpusă,  este dată peste cap într-o seară, odată cu apariția în florăria unde lucra a unui tânăr foarte atrăgător.
Ea îi vorbește și îl servește cu multă dezinvoltura, fără să realizeze că în fața ei se află idolul pop al generației sale. Tate rămâne surprins ea când îl întreabă numele pentru a-l trece pe factură, realizând că ea nu-l recunoaște,  fiind cucerit de naturalețea ei.

Charlotte va avea o surpriză de proporții a doua zi la școală, primind în timpul orei de biologie un imens buchet de trandafiri mov, cei pe care îi recomandase de fapt cumpărătorului misterios când acesta o întrebase care sunt florile ei preferate.

După o perioadă idilică în care Tate a surprins-o cu gesturi neașteptate, dându-i de înțeles că dorește să o cunoască mai bine, Charlotte află adevărul despre celebritatea lui, simțindu-se mințită și păcălita.

Tate era însă decis să nu renunțe la ea și, în cele din urmă, o va convinge să-i dea o nouă șansă, dar în condițiile lui.

”Vrei să-ți asumi un risc? m-a întrebat, ceva mai devreme, stând în fața mea imediat după ce ne-am sărutat. Trebuie să controlez totul. Numai așa putem fi împreună. Numai așa te pot proteja.”

Tate, știind din propria experiență că celebritatea vine cu un preț mult prea mare, era disperat să protejeze identitatea și intimitatea Charlottei, căreia îi admira principiile ei de viață. Nu dorea ca ea să dea cu piciorul la viitorul său, asa cum și-l croise, din cauza relației cu el. Însă felul în care alegea s-o ferească de acest lucru a rănit-o, și nu doar o dată. Ea se simțea respinsă – pe drept cuvânt – iar el era reticent în a-și pune sufletul pe tavă. Avea proprii demoni interiori, episoade din trecut care îl bântuiau și nu știa cum să le facă față.

Charlotte ajunge să ducă o viață dublă – pe de o parte școala, colegii, sora ei Mia și bunica lor, jobul de la florărie, iar pe de altă parte, relația cu Tate, cu tot ce implica aceasta.

Charlotte va avea parte de invitații la masă în localuri scumpe, închirierea unui întreg cinematograf pentru ca ea să poată vedea Casablanca, zboruri cu avionul privat, programări pentru tuns la hairstylist -ul vedetelor, superba surpriză cu zăpada de sărbători din curtea ei, gesturi peste gesturi care dovedeau cât de specială o considera.

”Il Cielo nu este un restaurant, ci o altă lume. O lume fermecată și magică…

Mă simt ca într-o poveste – ca într-o scenă desprinsă parcă din ”Visul unei nopți de vară. O lume plăsmuită de Shakespeare, unde zâne și ăndrăgostiți pătimași dansează, fac dragoste și își mărturisesc pasiunile pe care le nutresc unii pentru alții.”

Relația lor a continuat cu suișuri și coborâșuri, cu tatonări, apropieri și respingeri, cu încredere, dar și trădări. Finalul este însă optimist, ca o gură de aer proaspăt.

”Am nevoie de tine, Charlotte. Când sunt cu tine, redevin vechiul Tate Collins. Am nevoie de tine în viața mea. Ca să-mi reamintești de ce sfârșitul filmului Casablanca nu este corect. Ca să mâncăm împreună șerbet de limete și să te văd zâmbind ca nimeni altcineva. Ca să te aud vorbind despre viitor și ca să văd lumea prin ochii tăi. Pot să mă schimb, dar trebuie să-mi dai șansa să ți-o dovedesc.”

Cartea se poate comanda pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, librex.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

10. Magia lucrurilor simple de Estelle Laure, Editura Epica (This Raging Light)

Magia lucrurilor simple este o carte plină de sensibilitate despre maturizare forțată, tărie sufletească, asumarea responsabilităților, solidaritate umană și speranța care nu te părăsește nici în cele mai dramatice momente.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Lucille, o adolescentă de șaptesprezece ani a cărei viață s-a schimbat dramatic într-o noapte în care dormea cu fereastra deschisă și s-a trezit auzind cearta părinților săi în curte. Tatăl ei îi reproșea pe un ton ridicat mamei ei că i-a nenorocit viața, că el nu dorea decât să fie un cântăreț care să-și ducă viața prin turnee și ea l-a nenorocit făcându-i doi copii și obligându-l să-și ia o slujbă pe care o ura, iar acum erau obligați să-și ducă o viață nefericită împreună, fără să se mai iubească. Insistențele mamei că ea îl iubește în continuare nespus nu au avut darul să îl liniștească, el reacționând din ce în ce mai violent, ajungând să o strângă în final de gât pe mama ei, dându-i drumul doar în momentul în care Lucille, venită în fugă pe scări, s-a repezit la el și l-a îndepărtat de ea. Poliția, sosită la fața locului alertată de vecini, l-a luat pe tatăl ei, care a fost internat ulterior într-un sanatoriu de boli nervoase. Mama ei a clacat la scurt timp și a părăsit orașul, plecând într-o direcție necunoscută și trimițând doar o scrisoare cu o sută de dolari și mesajul laconic: ”Mă străduiesc. Cu drag, mama.”

Este dureros să constați cum doi adulți au ales calea ușoară, dând bir cu fugiții, fără un minim de responsabilitate față de cei doi copii ai lor, dovedind o iresponsabilitate crasă și un egoism fără limite.

De altfel, chiar Lucille constată acest lucru, îndoindu-se inclusiv de faptul că boala tatălui ei ar fi reală, ci doar o modalitate de a fugi de probleme și a duce o existență simplă. Îi simțim din plin amărăciunea în momentul în care îl vizitează la sanatoriu, unde era foarte simpatizat și compătimit de toți.

De altfel, la sfârșitul vizitei, Lucille nu se poate abține să nu-i spună verde în față ce gândea, somându-l să-și asume responsabilitatea și să-și găsească o cale reală de vindecare.

Pentru mama lui Lucille, soțul ei fusese centrul universului ei, iar în momentul în care acesta își pierduse mințile, în loc să se adune și să lupte pentru fetele ei și pentru o șansă de normalitate, fugise ca o lașă, nepăsându-i că a lăsat pe umerii fiicei ei o povară covârșitoare, plus riscul existent ca serviciile sociale să se implice și să le despartă pe cele două surori, luând-o pe cea mică – Wren, de doar zece ani, în plasament.

Este de remarcat tăria sufletească a lui Lucille, care, deși este înspăimântată de amploarea problemelor cu care se confruntă și de lipsa unei soluții la ele, nu se dă bătută.  Își face planuri pe termen scurt, pe care să le poată îndeplini, își organizează facturile și se angajează pe post de chelneriță pentru a face rost de bani.

În același timp, este înduioșător să realizezi că ea este totuși la vârsta inocentă când apar primii fiori ai dragostei și simte fluturi în stomac de fiecare dată când îl vede pe Digby, în ciuda presiunii psihice enorme la care era supusă.

 ”Dar când îi văd părul care-i cade frumos pe frunte și trupul înalt și zvelt, pe care-l arcuiește de jur împrejurul tatălui său ca să bage mingea în coș, îmi vine să cad în genunchi pe alee și sa-L rog pe Dumnezeu să aibă milă de mine; îmi vine să scriu sonete și să-l zugrăvesc cu penelul, venerându-i frumusețea desăvârșită. Căci este uluitor de chipeș.”

Digby are însă o prietenă stabilă de peste doi ani de zile cu care și-a făcut planuri de viitor. La rândul lui, se vede că la vârsta de șaptesprezece ani nu este maturizat. Deși foarte bun la suflet, nu este sigur pe ceea ce își dorește cu adevărat și îi dă semnale amestecate lui Lucille. Pe de o parte, se duce la un moment dat cu ea la concert, unde o atinge ușor pe spate, iar Lucille simte magia lucrurilor simple, care îți înseninează momentele triste.

Pe de altă parte, deși o sărută pe Lucille, Digby nu pare hotărât să o rupă cu prietena lui, cu care se întâlnea în continuare.

Necazurile și problemele au întărit-o însă pe Lucille, care nu mai acceptă să se agațe la nesfârșit de o iluzie și tranșează lucrurile cu orice risc, cerându-i clar lui Digby să se hotărască dacă vrea să fie împreună cu ea sau nu.

”- Vrei? insist eu. Pentru că nu le poți avea pe toate. Nu poți să împletești lucrurile vechi cu cele noi. Nu poți să mă atingi, așa cum o faci în ultimul timp, ca apoi să dispari fără urmă. Iar dacă nu poți să-mi fii alături , să mă ții de mână și să fii mândru că suntem împreună, atunci trebuie să ne oprim aici. Nu e corect pentru nimeni, nici măcar pentru tine. Ce vrei, așadar?”

Vă invit să descoperiți în carte această poveste sensibilă și emoționantă, care îți dă multe teme de gândire și te lasă cu speranța la sfârșit.

Cartea se poate comanda pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, librex.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria TOP