Trebuia să fii tu de Susan Elizabeth Phillips, Editura Litera, Colectia Carti Romantice – recenzie

Trebuia să fii tu

(It Had to Be You – 1994) 

Susan Elizabeth Phillips

Editura Litera / Lira

Colecția Carti Romantice

Traducere: Dara Vargan

385 pagini

• Seria Chicago Stars – recenzie serie

1. Trebuia să fii tu – It Had to Be You – 1994

2. Un loc pentru inima ta – Heaven, Texas – 1995 – recenzie

3. Un partener ideal – Nobody’s Baby But Mine – 1997- recenzie

4. Învață să visezi – Dream a Little Dream – 1998 – recenzie

5. Ce îşi doreşte inima – This Heart of Mine – 2000 – recenzie

6. Găsește-mi perechea! – Match Me If You Can – 2005 – recenzie

7. Un cuceritor înnăscut – Natural Born Charmer – 2004 – prezentare

8. Prima stea a nopții – First Star I See Tonight – 2016 – prezentare

Eleganta și zvăpăiata Phoebe Somerville, o newyorkeză de treizeci și trei de ani care și-a împărțit existența între barurile cosmopolite și galeriile de artă din Manhattan, moștenește pe neaşteptate o echipă din liga profesionistă.

Echipa i-a lăsat-o tatăl ei, Bert, un tip dur care n-ar fi reușit niciodată să-i facă loc în viața lui ocupată de afaceri, fotbal și iubite recrutate de pe scenele cluburilor din Las Vegas. Primită la început cu ostilitate și neîncredere, Phoebe descoperă că are o ambiție de care nu era conștientă: aceea de a-i demonstra tatălui ei, pe lumea cealaltă, că își poate croi singură un drum în viață.


De parcă lucrurile n-ar fi destul de complicate, antrenorul principal al echipei, Dan Calebow, exercită asupra lui Phoebe o atracție irezistibilă. După o viață plină de aventuri atât profesionale, cât și erotice, Dan nu visează decât să se însoare cu o femeie blândă, care să-i facă o liotă de copii și să-i ofere o atmosferă caldă, iubitoare. Phoebe cea sexy, care se afișează în ținutele cele mai scandaloase în cele mai inoportune momente, de pildă în vestiarul jucătorilor înainte de un meci foarte important, nu pare deloc femeia potrivită.


Dar dragostea are propriile căi de a-și găsi împlinirea…

Cartea a câștigat prestigiosul premiu RITA în anul 1995!

Susan Elizabeth Phillips are un talent aproape magic de a țese povești incredibil de romantice, emoționante și înduioșătoare, dar în același timp pline de umor, care reușesc să te binedispună de fiecare dată și să te lase cu o stare de bine.

Trebuia să fii tu este o carte fermecător de romantică, cu o intrigă deosebit de interesantă, dialoguri spumoase, pline de umor de calitate, personaje fascinante, bine conturate, atât cele principale cât și cele secundare, condimentată atât cu momente fierbinți cât și cu scene comice, care te fac să râzi în hohote.

Este o carte care te învață să privești dincolo de aparențe și care te face să speri că soarta îți poate oferi o șansă miraculoasă, chiar atunci când te aștepți mai puțin, iubirea fiind ingredientul magic care schimbă destine și readuce speranța în viitor.

Personajele principale sunt absolut adorabile.

Aparent, Phoebe Somerville era o devoratoare de bărbați în vârstă de treizeci și trei de ani, fără prea mult creier, îmbrăcată mereu în ținute provocatoare, cu părul blond lăsat liber, forme apetisante și ochi migdalați, fascinanți, ce avusese ani la rând un amant septuagenar, un pictor renumit ce-i făcuse nenumărate nuduri ce deveniseră celebre în marile galerii ale lumii. La înmormântarea tatălui venise îmbrăcată într-o ținută sumară, ce nu lăsa prea mult loc imaginației, însoțită de noul său amant ungur și un pudel plin de funtițe, care reușește să provoace un adevărat haos, spre deliciul ziariștilor prezenți, care s-au grăbit să imortalizeze momentul.

În realitate, Phoebe era o persoană deosebit de inteligentă, sensibilă și altruistă, pe care viața o rănise adânc în trecut. Rămăsese orfană de mamă de mică, doar în grija tatălui, un bărbat complet insensibil, preocupat doar de afacerile lui, clubul de fotbal pe care-l deținea și amantele pe care și le alegea pe post de trofeu.

Când fiica lui fusese violată la vârsta de optsprezece ani, Bert refuzase să o creadă, învinovățind-o tot pe ea că îl provocase pe atentator. Fusese ultima picătură care umpluse paharul. Cu banii pe care-i avea deja în cont pentru a-și începe studiile la facultate fugise în Europa, unde dusese câteva luni o viață haotică, implicându-se în câteva aventuri pasagere cu câțiva bărbați, care nu-i produseseră nicio plăcere, convinsă că asta era tot ceea ce merita.

Totuși, inteligența și ambiția ei reușiseră să răzbată la suprafață și decisese că era cazul să înceteze să mai fie o victimă. Astfel, compunându-și o aparență de vampă sigură pe ea, o armură impenetrabilă în spatele căreia își ascundea adevărata fire, își preluase controlul asupra propriei sale vieți, tachinându-i și ațâțându-i în permanență pe bărbați, reușind în același timp să-i țină la distanță, refuzând orice relație fizică, în ciuda reputației ce și-o construise voit.

Arturo, talentatul pictor ce o descoperise și o făcuse celebră era, de fapt, homosexual, iar pentru Phoebe reprezentase figura paternă după care tânjise mereu în copilărie, iubindu-l sincer ca pe un tată. După moartea acestuia, pe care o jelise din suflet, se înconjurase doar de artiști homosexuali, alături de care se simțea în largul ei. Presupusul ei amant ungur făcea parte din acel grup.

În cei cincisprezece ani de când fugise de acasă, Bert își arătase fățiș dezaprobarea față de viața pe care o ducea Phoebe, repetându-i de fiecare dată, în rarele momente când s-au întâlnit, că ea reprezenta singurul lui eșec din viață și informând-o că a șters-o din testament. Ținuta țipătoare de la înmormântarea lui Bert era o reacție la durerea pe care i-o săpasera adânc în suflet vorbele lui.

Surprinzător, la citirea testamentului, Phoebe află că, de fapt, Bert se răzgândise în ultima clipă, modificând clauzele acestuia și lăsându-i temporar lui Phoebe clubul de fotbal Chicago Stars. Astfel, dacă echipa reușea să câștige competiția, lucru aparent imposibil datorită multor dificultăți pe care le avea, clubul rămânea în proprietatea ei, în caz contrar urma să-i revină vărului ei Reed, mai mare cu doi ani ca ea, un bărbat crud ce o chinuise toată copilăria ei.

În același timp, lui Phoebe îi revenea și custodia surorii ei mai mici, Molly, în vârstă de cincisprezece ani, rezultată din a treia căsătorie a lui Bert, orfană la rândul ei de mamă, dar care o detesta pe față pe Phoebe, respingându-i orice tentativă de apropiere, în ciuda faptului că aceasta o iubea necondiționat și încerca să-i arate acest lucru prin multe gesturi.

Înfuriată pe Bert, care încerca să o manipuleze și după moarte, Phoebe refuză să se amestece în administrarea clubului de fotbal, deși ea era singura cu drept de semnătură.

Dan Calebow, antrenorul echipei Chicago Stars, este un bărbat cu totul remarcabil. În vârstă de treizeci și șapte de ani, puternic, plin de mușchi, cu ochi verzi scânteietori, avusese o tinerețe extrem de aventuroasă.

Fusese un jucător de fotbal foarte talentat, temperamental, agresiv în joc, ce-și atrăsese o suită de admiratoare, cu care avusese multe aventuri amoroase incendiare. La rândul lui, era marcat de o copilărie dificilă, cu o mamă alcoolică, indiferentă și un tată brutal ce-l bătea adesea și pentru care nu contau decât succesele lui sportive. Ambii părinți muriseră într-un accident pe când el avea douăzeci de ani dar, de fapt, el îi pierduse cu mult timp înainte…

În urmă cu cinci ani, Dan hotărâse că era timpul să se așeze la casa lui și să se însoare, dar din păcate căsătoria lui se dovedise a fi un mare eșec. Valerie, soția lui, era o deputată ambițioasă, cu care se certa adesea, în final ajungând la un divorț previzibil. Totuși, bun la suflet și lipsit de ranchiună, Dan nu putuse să o refuze când ea îi propusese să-și continue viața amoroasă, dorințele ei fiind cel puțin bizare în acest domeniu și neavând încredere să apeleze la altcineva pentru acest lucru, fiindu-i frică să nu-și compromită imaginea publică. Astfel, Dan se complăcuse în continuare în jocurile ei de tip sado-maso, în care rolul lui era să o bată la fund și altele asemenea, deși în sinea lui tânjea după o relație liniștită, cu o persoană iubitoare de copii, cu care să-și întemeieze o familie conservatoare, într-o atmosferă caldă și relaxantă. De fapt, și pusese ochii pe persoana potrivită pentru acest rol – Sharon, o educatoare timidă de copii de grădiniță.

În același timp, ambițios și motivat, Dan nu putea lăsa echipa pe care o antrena să se ducă de râpă, doar pentru că frivola fiică a fostului său patron nu-și înțelegea responsabilitățile.

Inteligent și intuitiv, Dan știe exact pe ce buton să apese, conștientizând-o pe Phoebe că, datorită inacțiunilor sale, nu numai jucătorii, care oricum erau plini de bani, aveau de pierdut, ci o grămadă de oameni nevinovați, angajați ai clubului de fotbal.

Curând însă, Dan se va lămuri că Phoebe era un adversar pe măsură. Încăpățânată, inteligentă și plină de viclenie, Phoebe reușește să-l determine să-i accepte anumite decizii, readucându-l la conducerea clubului pe Ron, directorul pe care Dan o forțase să-l demită.

Echipa ad-hoc formată din Phoebe și Ron e absolut mortală, am râs în hohote la câteva momente în care cei doi au reușit să-i păcălească pe cei din jur, susținându-se reciproc în minciunile pe care le turnau!

De altfel, cei doi se purtau unul cu altul ca niște adevărați camarazi, susținându-se și încurajându-se reciproc. Phoebe a reușit să se descurce în jungla fotbabului profesionist datorită informațiilor prețioase oferite de Ron, iar acesta și-a recăpătat încrederea în el datorită sfaturilor lui Phoebe, schimbându-și stilul vestimentar și atitudinea, reușind să câștige respectul celor din jur, în ciuda înălțimii lui mici față de uriașii cu care avea de-a face.

Față de Dan, Phoebe simte pentru prima dată atracția, după ani de zile în care simțurile îi fuseseră complet amorțite, în ciuda faptului că rațiunea îi striga să se țină departe de el.

„Putea găsi un milion de motive pentru care nu trebuia să se simtă atrasă de el, dar nici unul nu oferea o explicaţie plauzibilă pentru ceea ce simţise pe bancă mai devreme, acea senzaţie că trupul îi revenea la viaţă. Era o trăire care o speria şi o bucura concomitent.”

Bulversată de noile senzații, dornică să-și lase fricile deoparte, Phobe decide să-și asume riscul și să meargă seara la Dan acasă sub un pretext de altfel destul de subțire, încurajându-se că, până la urmă, având în vedere falsa ei reputație, poate că și el ar vrea o aventură lipsită de implicații cu ea.

Ceea ce urmează e demn de o comedie a erorilor. Dan, confundând-o cu fosta lui nevastă pe care o aștepta pentru unul din jocurile ei perverse, o ia pe sus și o duce în pădure, șoptindu-i la ureche tot ceea ce avea de gând să-i facă., Phoebe fiind de-a dreptul îngrozită, crezând că se repetă istoria din urmă cu cincisprezece ani. Dan este de-a dreptul șocat și umilit când, rupându-i bluza și pipăind-o, realizează că era de fapt Phoebe și nu Valerie, care apare și ea în cele din urmă, susținând jenată explicațiile lui Dan, la solicitarea acestuia.

Curând după acel incident, atracția explozivă dintre Phoebe și Dan nu mai poate fi negată de niciunul dintre ei, ajungând amândoi într-o cameră de hotel, dornici să-și consume relația. Phobe este în culmea fericirii simțind doar dorință și nicio frică în momentul în care încep să se sărute, cerându-i să nu se oprească, orice i-ar spune. Dan interpretează însă greșit vorbele ei, crezând că are de-a face cu încă o persoană obsedată de jocuri de putere în așternut.

„Nu era altceva decât încă o femeie dependentă de jocurile ce mimau supunerea. Toate refuzurile ei din noaptea precedentă nu erau altceva decât invitaţii. Îl manipulase, iar el se lăsase antrenat în uneltirile ei.”

Sătul de femei manipulatoare, decide totuși să-și descarce frustrările și să continue jocul pe care crede că l-a început ea, moment în care Phoebe, speriată, începe să se zbată din răsputeri, mușcându-l. A fost momentul în care Dan a capitulat, retrăgându-se și informând-o că s-a săturat să mai joace rolul de om al cavernelor, doar ca să-și satisfacă partenera, uluind-o complet pe Phoebe.

”- Poate că și mie mi-ar plăcea să fiu agresat puțin. Poate că mi-aș dori să fiu atât de irezistibil de sexy încât femeile să trebuiască să mă lege de pat! Oare cer prea mult de la viață?”

Phoebe pricepe în sfârșit că el dorise doar să-i fie pe plac, confundând cerința ei cu jocurile duplicitare la care îl supunea fosta soție. Timidă, îndrăznește totuși să îi ceară să se comporte total opus, ca și cum ea ar fi virgină. Deși Dan habar n-avea cât de limitată era experiența ei, este dornic să-i facă pe plac, dovedind o tandrețe și o răbdare remarcabilă, Phoebe reușind în sfârșit să cunoască extazul, recăpătându-și feminitatea și scăpând de temerile ce o dominaseră ani la rând, îndrăgostindu-se în același timp total și necondiționat de Dan…

Dan, la rândul lui, deși a încercat o perioadă să lupte din răsputeri cu sentimentele pe care i le stârnea Phoebe, a capitulat definitiv la un moment dat, realizând că viața lui părea complet pustie fără Phoebe, care-i aducea lumina și bucuria doar prin simpla ei prezență.

Peripețiile prin care trec cei doi sunt nenumărate iar duelurile lor verbale sunt savuroase. Momentele fierbinți se împletesc cu cele comice, Phoebe având un stil absolut original de a-și încuraja echipa.

Nu lipsesc nici situațiile dramatice, pe muchie de cuțit, la un moment dat chiar viața lui Phoebe fiind amenințată, Dan dovedind că era capabil de orice sacrificiu pentru a o salva.

Momentul în care Dan află, uluit, adevărul despre trecutul lui Phoebe este foarte emoționant, înduioșându-te tandrețea și gingășia cu care o tratează, în ciuda masivității lui.

„Începu s-o sărute cu buzele lui calde, vindecătoare. În acel moment ar fi vrut să-i spună că-l iubea, dar sărutul deveni mai pasional, şi mâinile lui începură s-o dezmierde. Nu după mult timp era pierdută în plăcerile simţurilor, în timp ce el învingea urmele trecutului cu mişcările blânde ale trupului său.”

O carte caldă și luminoasă, pe care o citești pe nerăsuflate, în care iubirea își dovedește pe deplin magia ei binefăcătoare!

”La doi ani și jumătate, gemenele erau niște îngerași blonzi care se băgau în necaz aproape la fel ca mama lor. Simțind un nod în gât, Dan se bucură că nu era nimeni în preajmă să-i vadă lacrimile care i se adunau în ochi. Întotdeauna îi plăcuse locul acela, dar îi lipsise ceva până apăruse Phoebe cu  ochelarii ei cu strasuri și cerceii strălucitori.

Inspiră adânc. Avea tot ce visase. O soție pe care o iubea din toată inima. Niște copii superbi. O casă la țară. Și un câine.”

Am menționat cartea în Top 10 cărți contemporane care m-au făcut să râd

Seria Chicago Stars

Listă cărți Susan Elizabeth Phillips

Recenzii și prezentări cărți Susan Elizabeth Phillips

Listă cărți apărute în colecția Cărți Romantice ordonate după autor și serii

Cărțile autoarei Susan Elizabeth Phillips pot fi comandate din librăriile on-line litera.ro, libris.ro, elefant.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, emag.ro