Trei femei puternice de Marie NDiaye, Editura Trei

Trei femei puternice

Marie NDiaye

Editura Trei

Trois femmes puissantes/ Three Strong Women

De la Marie NDiaye, prima femeie de culoare recompensată cu Premiul Goncourt, un roman splendid şi sfâşietor totodată despre greutăţile cu care se confruntă imigranţii africani în Franţa.

Marie NDiaye, născută în 1967, este o romancieră și dramaturgă franceză. Tatăl ei, care era senegalez, s-a întors în Africa, iar Marie NDiaye a fost cres-cută de mama sa.
A început să scrie la 12 ani. Primul său roman, Quant au Riche Avenir, a fost publicat când Marie NDiaye avea 18 ani. Rosie Carpe (2001) a câștigat Premiul Fémina, iar Papa Doit Manger, o piesă de teatru, a fost a doua piesă de teatru scrisă de o femeie care a fost inclusă în repertoriul Comediei Franceze.

Care sunt armele unei femei? Sacrificiul de sine, iubirea şi iertarea.

Într-o lume dominată de bărbaţi, trei femei se folosesc de aceste arme pentru a şi croi propriul drum: Norah, o avocata născută în Franţa, chemată de tatăl sau acum bătrân şi neputincios că să-l scoată din închisoare pe fiul lui; Fanta, care lasă în urmă o viaţă modestă, dar împlinită, de profesoară în Dakar pentru a-l urma pe soţul ei în Franţa, unde disperarea şi eşecurile acestuia otrăvesc totul; şi Khady, o văduva săracă, alungată de familia soţului ei şi supusă celor mai mari umilinţe, dar care nu vrea să şi piardă demnitatea de fiinţă umană.

„Între Africa și Franța, eroinele lui Marie NDiaye, cu puteri magice, damnate de istorie, își iau destinul în propriile mâini și, cu forța pe care le o dă libertatea greu câștigată, sunt gata să înfrunte până și moartea.” – Le Figaro

„Romanul lui Marie NDiaye răspândește o vrajă hipnotică.” – The Independent

„Cele trei personaje feminine au conștiința puternică a propriei valori, în timp ce luptele lor psihologice au o rezonanță aproape mitică.” – The Guardian

„Frumusețea stilului, bogăția imaginației, măiestria cu care povestește – toate acestea fac din Marie NDiaye unul dintre numele cele mai importante din literatura franceză. Proza ei dezvăluie lumea misterioasă a gândurilor noastre cele mai intime.” – Le Monde