Delicatese Literare
Recenzii

Un surâs frumos printre frunze ruginii de Valy Gradinariu Plugar – recenzie

Un surâs frumos printre frunze ruginii
Valy Grădinariu Plugar
Self Publishing
Smart Publishing
195 pagini
Un surâs frumos printre frunze ruginii este o frumoasă poveste de dragoste, care ne oferă și câteva răsturnări spectaculoase de situație.
Mădălin era un bărbat de 32 de ani, șaten, înalt, cu ochi verzi, cu un aer misterios ce atrăgea fetele ca un magnet. Avea un suflet frumos și bun, nu refuza pe nimeni care când avea nevoie de ajutor. În urma unei decepții din dragoste în facultate nu mai avusese încredere să se implice serios într-o relație. Totuși, era cineva care îi făcea inima să tresalte – Amalia, colega lui de serviciu, o brunetă superbă de 29 de ani, cu o față dulce, o siluetă de invidiat, păr lung și un zâmbet fermecător, care îi însenina ziua de fiecare dată când o vedea.
Într-o zi însorită de toamnă, soarta pare să îi surâdă lui Mădălin. Plimbându-se prin parc, prin atâta frumusețe ruginie ce îți tăia răsuflarea, o întâlnește pe Amalia singură. Fiecare descoperă despre celălalt că are un suflet romantic, iar dialogul decurge firesc, Mădălin simțindu-se vrăjit cu totul de surâsul ei. Amândoi sunt marcați de întânirea lor ocazională.
”Amalia, nu-și dădea seama ce o ardea mai tare: obrajii, roșii ca focul, sau inima, care ardea la foc intens.”
”Pentru el noaptea a trecut foarte greu. S-a zvârcolit când pe o parte, când pe alta, iar chipul ei, zâmbitor, vocea ei dulce, făceau ravagii în inima lui, iar sărutul îi ardea buzele, pline de dorință.
”Știi de cât timp te plac, frumoaso? Cum ai reușit să intri în inima mea, să o faci să bată din nou, după ce ani de zile a fost moartă? Vei putea să-mi răspunzi, într-o zi, la aceste întrebări? Nu cred, pentru că nici eu nu-mi pot răspunde” și adoarme într-un târziu, sedus de zâmbetul ei, fermecător.”
Totuși, întorși la serviciu, își reiau vechea rutină, Amalia nearătând că ar dori să ducă relația lor la un alt nivel. Însă soarta are alte planuri și într-o seară se întâlnesc într-un bar, Amalia fiind în compania iubitului ei Alin, un tip vizibil amețit, care încerca să o pipăie în public, în ciuda împotrivirii ei. Mădălin vede negru în fața ochilor, o smulge de lângă acesta și pleacă împreună cu ea. Amalia îi mărturisește că Alin folosea de mult timp diverse tertipuri doar ca să o aducă în patul lui, nepăsându-i cu adevărat de ea, și că singura vinovată este doar ea, care, deși nu i-a cedat niciodată, nu s-a despărțit de el. Ajunși la el acasă, Amalia i se dăruiește fără reținere, iar Mădălin se simte cuprins de fericire.
”- Sper ca după această zi, când mi te-ai dăruit, să pui capăt relației cu Alin și să fim împreună! Te iubesc… Surâs Frumos, de mult timp ca să mai știu de când, ești dragostea vieții mele, ești înger și demon, dar ești totul pentru mine. Hai să ne facem un viitor împreună, în care cuvântul de ordine să fie fericirea.”
O declarație foarte emoționantă și sinceră, dar Amalia nu reacționează, din păcate, cum și-ar fi dorit el. Îl avertizează să nu confunde dragostea cu recunoștința, spunându-i că între ei lucrurile s-au terminat înainte de a putea începe, iar asta doar din vina ei, lăsându-l complet confuz pe Mădălin.
În perioada următoare, Amalia îi dă semnale contradictorii, ba mărturisindu-i că îl iubește la nebunie, ba purtându-se cu o răceală inexplicabilă. Este clar că ascundea niște secrete, dar care erau acelea și de ce erau așa teribile încât nu i le putea mărturisi?
Mădălin primește o lovitură puternică în momentul în care află că Amalia este internată în spital, iar diagnosticul pe care îl află de la medic este nemilos – ciroză la ficat, în stare avansată. Dar cum speranța moare ultima, Mădălin este hotărât să lupte pentru șansa lor la fericire, sperând într-un miracol. Dar, după ieșirea din spital, comportamentul ei a continuat să fie la fel de contradictoriu, ba cald, ba rece, înnebunindu-l pe Mădălin, care nu mai știa ce să creadă. Întâlnirea cu fosta lui iubire din facultate, Diana, aduce noi surse de tensiune în relația lor. Aceasta, deși ea fusese cea care îl trădase și îl părăsise, nu suporta să îl vadă îndrăgostit de o alta, astfel că înscenează o situație compromițătoare și îi duce pozele Amaliei drept dovadă.
Reacția Amaliei este extrem de vehementă, demonstrând că îl iubește foarte mult și are încredere absolută în el.
”-Dragostea lui e aşa de puternică, că nimic nu o poate distruge; iubirea care există între noi este legată printr-un lanţ de încredere atât de puternic încât nimic şi nimeni nu-l poate rupe, dar tu nu poţi înţelege aşa ceva, nu ai de unde să ştii că relaţiile se construiesc pe respect şi încredere, nu pe munţi de bani… şi priveşte-mă bine şi se uită la ea cu o privire atât de rece încât Diana se sperie, nu mă cunoşti, dar nici nu-ţi doresc… sunt inamicul tău numărul unu, dacă greşeşti faţă de el, plăteşti şi ştii că nu vorbesc degeaba, iar ieri ai greşit şi fulgerător îi suceşte mâna la spate, făcând-o să urle de durere. Acum vreau să pleci, nu vreau să ne dăm în spectacol, dar nici nu vreau să fii în preajma lui.”
Iubirea lor înflorește, Amalia și Mădălin plantează împreună un cireș, iar ea îi cere să îi promită că va continua să aibă speranță într-un viitor fericit, făcând clar aluzie la boala ei nemiloasă.
”-Să ai grijă ca cireşul nostru să prindă rădăcini adânci, pentru că el e simbolul dragostei noastre, dar mai ales speranţa într-un viitor în care să zâmbim amândoi, prinşi în lanţul iubirii!
Ştia că se gândeşte la dispariţie ei, prin boala care o omora încet, şi-l podidiră lacrimile, dar ca să nu le vadă, se abţine şi privind-o cu un zâmbet curat, în care se oglindea cea mai pură iubire din lume, o prinde de mână, trăgând-o lângă el şi o îmbrăţişează, o îmbrăţişare plină de disperare, de durere, de lacrimi.
-Viaţa mea a fost colorată cu prezenţa ta, iar viselor mele… tu le-ai dat faţă. Cireşul va creşte sub privirile noastre îndrăgostite, iar petalele lui ne vor spăla cu ploaie de iubire, întotdeauna. Vom păşi desculţi prin ploaie şi vom dansa în jurul lui, ca un izvor de apă care curge neîncetat, care nu are început sau sfârşit.”
Din păcate miracolele nu se întâmplă prea des, iar medicina e limitată. Boala Amaliei era foarte gravă și fără leac, iar sfârșitul inevitabil.
”Fericirea și durerea sunt infinite. În majoritatea cazurilor vin pe neașteptate, iar dacă una face ca să-ți crească aripi, cealălaltă, îți dă râuri de lacrimi.”
Amalia s-a stins, iar prin ultimele ei cuvinte l-a implorat pe Mădălin să o ierte. Ce trebuia oare iertat? Pentru Mădălin nu mai avea importanță, era devastat de durere, iar viața părea goală și fără sens. Andreea, o veche prietenă, a fost alături de el în durerea lui. Era evident că sentimentele ei erau mult mai puternice decât de prietenie, dar din păcate Mădălin nu putea să-i răspundă la fel.
” – Pleacă, Andreea… eu sunt doar un mort în viață, nimic și nimeni nu mă poate facă să o uit, ea este viața mea chiar dacă nu mai este în lumea mea… tu trăiește-ți viața și uită de mine, fii fericită, trăiește-ți clipa că totul este trecător pe lume, iar regretele, sfâșie sufletul.”
Ceea ce nu știa Mădălin era faptul că viața îi rezervase multe surprize.
”Dar… cineva era părtaș la durerea lui, la suferința lui, la tot ce trăia, pentru că înțelegea totul… era bătrânica ce în ziua înmormântării a fost răvășită de durere, al cărui suflet s-a făcut bucăți pentru el și pentru Amalia. Era pe urmele pașilor lui și tot ea punea flori proaspete la mormântul ei, dar considera că încă nu a sosit momentul în care să iasă în fața lui, pentru că el nu știa cine este, deși ea îl cunoștea.”
Într-o seară, în aceeași stare de durere cumplită care îl chinuia în permanență, Mădălin îl întâlnește pe Alin. Aducându-și aminte că acesta a lovit-o cândva pe Amalia, l-a provocat la bătaie, nepăsându-i că primea pumni din toate părțile de la prietenii lui Alin. O polițistă a intervenit în forță și i-a despărțit, iar Mădălin a rămas mască: aceasta era copia fidelă a lui Amalia! Misterul urma să i-l lămurească în curând chiar polițista, sosia Amaliei. Era, de fapt, Ariana, sora geamănă a Amaliei, de care aceasta fusese despărțită la naștere. Cele două veniseră pe lume în urma unui viol, iar mama lor, traumatizată, le părăsise după naștere. Se întorsese totuși după ele, dar Ariana fusese între timp adoptată și o luase doar pe Amalia. Ariana aflase de la părinții adoptivi că are o soră geamănă, dar destinul făcuse ca Amalia să moară înainte ca ele două să se întâlnească. Ariana, văzându-l distrus de durere, îl încurajează, spunându-i că destinul poate îi va zâmbi din nou, cândva.
”- Destinul are planuri pentru fiecare dintre noi, misterul vieții constă în faptul că nu știm niciodată ce ne așteaptă… poate într-o zi destinul îți va zâmbi din nou.”
Ariana devine o prezență constantă în viața lui, iar Mădălin remarcă gesturi și replici identice ca ale Amaliei. Este convins că, într-un fel inexplicabil, spiritul Amaliei s-a întors în corpul Arianei și viața i-a oferit o șansă miraculoasă, aducând-o din nou pe Amalia în viața lui. El și Ariana devin iubiți, iar modul în care i se dăruia ea îi întărește convingerea, întrucât era identic cu cel al Amaliei. Curios, deși îi mărturisește acest lucru Arianei, aceasta nu pare foarte deranjată, fiind profund îndrăgostită de el și acceptând orice fel de relație ar fi fost el dispus să i-o ofere. În același timp, se părea că cineva veghea asupra lui, scăpându-l în mod miraculos din câteva situații critice.
Cartea ne oferă în continuare o răsturnare spectaculoasă de situație, apoi încă una, multe lucruri nu sunt ce ar părea la prima vedere, secrete din trecut ies la iveală, se urzesc noi răzbunări, apar câteva legături incredibile între personaje, iar Mădălin trebuie să facă față șocului unor revelații surprinzătoare.
Cum se va termina întreaga poveste? Vă invit să descoperiți singuri acest lucru în carte.
Cartea e scrisă cu multă sensibilitate, mi-au plăcut declarațiile de dragoste, metaforele și descrierea peisajelor, iar dezvăluirile din final m-au luat prin surprindere.
”- Tot ce a fost rău a trecut ca ploile de vară, acum au rămas numai acele amintiri minunate, care ne îmbracă sufletul în parfum de trandafiri, catifelați, iar spinii, sunt petale albe, deschise în inima noastră, amplificând dragostea, născută într-o zi cu frunze ruginii, când în sufletul meu era un imens pustiu și încrederea în fericire, dispăruse.”
”Învăluiți în misterul frunzelor ruginii ale toamnei, s-au privit cu o dragoste curată, iar ea i-a surâs, cu cel mai Frumos Surâs din lume, un surâs, care trecea dincolo de granița vieții, un surâs,  fără de început și fără de sfârșit!”

magie-de-toamna

Mulțumesc autorului Valy Grădinariu Plugar pentru exemplarul oferit pentru recenzie.
Cartea poate fi comandată pe Smart Publishing sau de la Libris.

Recenzii și prezentări cărți autori români

 

73 Comments

  • barbalata mirela

    Wow!. Nu am auzit pana acum de acest autor, dar recenzia ta m-a convins sa o trec pe lista de achizitii viitoare . Bravo pentru descriere.
    Ma bucur cand apar si scriitori romani cu carti minunate.

    • Tyna

      Multumesc! Ma bucur ca ti-a placut. Si eu sunt incantata sa descopar ca avem atatia autori romani talentati.

  • Cornelia

    Ce recenzie frumoasă, dar nici nu ma asteptam la mai putin, felicitări! Nu am citit cartea si nici nu am auzit de acest autor. Poate in viitor o voi citi, o notez in agenda mea

  • Daniela Cusa

    Imi place prezentarea ta, insa nu stiu cat de curand voi incepe sa citesc aceasta carte.
    Nu am mai auzit de autor, insa cred ca acesta debuteaza pentru prima data cu aceasta carte. Ma insel?

  • VIATA TRECATOARE -BLOGUL LUI VALY

    Mulţumesc frumos pentru recenzie,mulţumesc frumos pentru comentarii.
    Sigur că nu-i ultima.În luna mai voi da la publicat un nou roman intitulat ANI DE LICEU, în care am cuprins adevărate lecţii de viaţă,dar şi o superbă poveste de dragoste,la 19 ani!
    Vă urez multă sănătate şi un Paşte Fericit!
    Cu stimă şi respect,Valy Grădinariu Plugar.

  • Barbalata Mirela

    Gata….surprizaaaa….mi-am comandat cartea iar astazi ar trebui sa imi vina :). Am profitat de reducerea de pe elefant.ro si am luat-o; recenzia ta Tyna m-a convins si de abia astept sa o citesc. Am cateva carti necititeincat nu stiu cu care sa incep. Cred ca voi da cu banul

  • Barbalata Mirela

    Revin cu impresii despre carte…..
    Mi-a placut mult cartea, subiectul este unul de actualitate si real. O carte care m-a facut sa zambesc (declaratiile de dragoste ale lui Madalin sunt memorabile), sa fiu trista (o data atitudinea Amaliei care era de neinteles pentru mine si apoi boala ei care te macina si pe tine ca cititor); pot spune ca la un moment dat mi-au dat lacrimile…..
    Am spus ca subiectul este unul real pentru ca, de mic copil, am auzit o vorba: este usor in dragoste sa lupti cand ai rivalul in fata, dar cand lupti cu o fantoma atunci lupta e pierduta…… Sincer la un moment dat ma enervasem pe Madalin pentru ca o tot compara pe Ariana cu Amalia si apoi pe Ariana pentru ca accepta aceasta comparatie……dar pana la urma am aflat si motivul
    Am si 3 aspecte de mentionat, din punctul meu de vedere, unul ce tine de autor si 2 care nu tin de el:
    1. mi s-a parut ca uneori se punea accent prea mult pe declaratiile de dragoste, comparatia cu natura (eiiii, eu chiar sunt o fire romantica dar prefer altceva ) dupa care se trecea brusc la urmatorul paragraf, in care deodata aflam ca au trecut deja cateva zile; am avut vaga impresie ca lipsea ceva
    2. am observat cateva greseli de dactilografiere, cred eu ca o astfel de carte nu merita; nu tine de autor ci de editura asa ca putina atentie nu strica. Sunt o fire toleranta si nu fac o critica dar e bine sa se tina cont de acest aspect.
    3. scrisul cartii in format prea mic, pentru mine cel putin ( pentru ca port ochelari a fost un pic dificil sa citesc seara la lumina becului ).
    Sper sa nu fiu interpretata gresit. Cartea este minunata. Nu voi ocoli acest autor pe care il felicit si sper ca si urmatoarele carti sa fie la fel de bune, daca nu chiar mai bune :).

    Sper ca nu v-am plictisit . Pupici si lectura placuta

    • Tyna

      Ma bucur ca ai revenit impresii!

      Foarte interesante observatiile tale si la obiect. Si eu am sesizat aspectele semnalate de tine, dar sunt minore si putem trece peste ele cu usurinta.

      Ma bucur ca ti-a placut cartea! Si eu vreau sa mai citesc si alte carti ale autorului, sunt convinsa ca merita.

    • Mirela Barbalata

      Da, asa este Tyna, sunt mici greseli dar cum stiu ca in lumea aceasta a scriitorilor conteaza foarte mult, ar fi si pacat ca o carte minunata si/sau un autor bun sa fie criticati chiar si pentru putin.
      Asa este si in cazul acestei carti. Chair ar fi pacat pentru ca merita citita

    • Tyna

      Asa este, aceste mici probleme pot fi remediate cu usurinta pe viitor. Critica trebuie luata in sens constructiv

      Ma repet, ma bucura foarte mult faptul ca revii cu propriile impresii dupa ce citesti cartea

    • Barbalata Mirela

      Merita Geo . Cartea este minunata. Legat de scris, am spus din punctul meu de vedere pentru ca port ochelari. Desi in cursul saptamanioi citesc foarte putrin seara, inainte de culcare, la lumina becului, a fost un pic dificil. Dar nu este obligatoriu si la tine sau la altcineva sa existe „problema” aceasta. Fa-ti curaj Geo si citeste-o

    • Oli

      Mirela, foarte binevenite impresiile si precizarile tale, pertinente si la obiect! Ma bucur mult ca ai revenit cu parerea proprie, eu nu am citit cartea inca, dar cu atat mai mult sunt tentata acum sa o citesc!

  • Barbalata Mirela

    Ma bucur ca sunteti incantate . Un sfat celor care stau la casa: intr-o duminica frumoasa iesiti afara, la umbra, si cititi cartea alaturi de o ceasca de cafea sau ceai…..veti avea o zi minunata
    Iar voi, dragele mele, care locuiti la bloc, ca si mine , cititi in casa, in pat sau fotoliu, cu o ceasca de cafea sau ceai, si….daca se poate….in surdina muzica de Vivaldi …..Nu stiu de ce, dar mi se pare potrivita muzica aceasta la aceasta carte

  • valy grădinariu plugar

    BUNĂ ZIUA STIMATE DOAMNE

    Mulţumesc frumos pentru lectură şi impresii.
    Într-adevăr,D-na Mirela, scrisul este mic şi am găsit şi multe greşeli..probabil după formatarea materialului.
    Datorită acestui fapt am reeditat romanul, corectându-l cum am ştiu eu mai bine şi acum are un scris citeţ,mai mare ajungând la 290 de pagini,modificând chiar unele fraze din roman şi adăugând altele,sigur şi altă copertă.
    De asemenea am publicat încă două romane,pe care,mai ales,ANI DE LICEU,le ador.

    ANI DE LICEU

    Un roman în care poveştile scrise pe treptele unui liceu, rămân nemuritoare, povesti născute din mirajul adolescenţei, în care dragostea şi iubirea, prietenia şi dezamăgirea, teribilismul si bunul simţ, se găsesc la fiecare pas.
    Am scris romanul inspirându-mă din realităţile şcolii din timpul comunismului,în care orele de diriginţie erau adevărate lecţii de viaţă, respectul faţă dascăli era sfânt,la fel cum şi dascălii respectau elevii,fiind lângă ei şi la bine,dar ,mai ales,la rău,iar diriginta era a doua mamă,cu adevărat, sau,cea din roman, le spunea…consideraţi-mă sora voastră mai mare,pentru că sunt prea tânără ca să vă fiu mamă!
    Nu putea să lipsească superbele poveşti de dragoste de la 18-19 ani.
    Raul, vedeta liceului,cel mai frumos băiat din liceu, în care fetele stăteau la rând la inima lui,dar el trăia doar clipa,spunându-le de la bun început ce riscă dacă se îndrăgostesc de el,adică dezamăgire şi suferinţă.
    Cine va reuşi să-i cucerească inima ,dintre Lorena, Sonia,Noemi,Marina şi Ramona sau cine îl va bate cu propiile arme, rămâne un mister până la sfârşit.
    Pe de altă parte, 5 elevi, de la cele mai bune licee din judeţ,cei mai buni, se mută în clasa a 12 a la cel mai bun liceu din municipiu,după ce dau un test şi-l iau cu note maxime,iar printre ei şi veşnicul timid,Vali ,care devine coleg cu Raul,dar şi cu cele mai frumoase fete din liceu,după Lorena, Sonia şi Noemi..
    Printr-o întâmplare neprevăzută o cunoaşte pe Lorena ,de care se îndrăgosteşte nebuneşte,fără a şti că ea este la acelaşi liceu în care a reuşit şi el ,fiind şi secretara UTC a liceului.
    Cu timidatea lui exagerată,dar cu un caracter frumos şi strălucitor la matematică, va reuşi oare să o cucerească pe Lorena,mai ales că Sonia , superba şi gingaşa lui colegă,încântând-o timiditatea lui,îi devine colegă de bancă ,iar cealaltă frumuseţe a clasei,Noemi,dar timidă ca şi el, se vedea în el..
    Pe cine va alege Lorena,Sonia şi Noemi, dintre cei doi băieţi,rămâne pentru cititori un semn de întrebare până la final.
    Dintre cei noi,Simina făcea notă aparte.Fiind crescută într-o familie unde nu exista iubire, de un tată vitreg în care singurul crez era…să nu ajuţi niciodată pe nimeni,căci nimeni nu te va a juta..a făcut din ea o fiinţă introvertită, nesociabilă, în care cuvântul ….nu….era la orice.De asemenea, fiind mai plinuţă,era complexată de propriul fizic,iar cea care o făcea să fie aşa era chiar mama ei,spre surprinderea dirigintei şi a clasei.
    Va reuşi Simina să ridice aceste bariere din sufletul ei şi să fie ea însăşi, să înţeleagă că schimbarea va trebui să înceapă cu ea,apoi cu părinţii ei?Va prinde mâna întinsă de Vali, din prietenie, pentru a realiza că comportamentul ei face rău clase,dar şi ei însăşi?
    Un roman pe care îl ador, trăind nostalgia acelor ani,atât de frumoşi.
    Romanul are 380 de pagini şi costă 30 de lei,fără alte taxe, deocamdată, îl distribui eu ,cu autograf,prin poştă sau fan curier,să văd care preţ e mai convenabil,ştim că şi Poşta şi-a mărit tarifele din ianuarie.

    UN SURÂS FRUMOS PRINTRE FRUNZE RUGINII
    Am editat acest roman pentru că cei care l-au cumpărat ,s-au plâns de scrisul mic.Am mai făcut modificări şi corecturi,iar acum romanul are 290 de pagini,cu scris citeţ.
    Superba poveste de dragoste dintre Mădălin şi Amalia, în care nici moartea nu i-a despărţit,cu un final de vis, te ţine cu sufletul la gură de la început până la sfârşit.
    ……………………………………………………………………………………………………….
    -Tot ce a fost rău a trecut ca ploile de vară, acum au rămas numai acele amintiri minunate, care ne îmbracă sufletul în parfum de trandafiri, catifelaţi, iar spinii, sunt petale albe, deschise în inima noastră, amplificând dragostea, născută într-o zi cu frunze ruginii, când în sufletul meu era un imens pustiu şi încrederea în fericire, dispăruse. Eşti minunată, Amalia, am simţit că privirea ta, în inima mea, va fi frumosul meu destin!
    -Tu mi-ai dat puterea de a merge mai departe, atunci când celui mai important înger din viaţa mea, s-au frânt aripile, într-o zi toridă de vară, în care chiar şi verdele impunător al naturii, s-a transformat în cenuşiu. De multe ori credeam că mă prăbuşesc, dar îţi vedeam mereu mâna, întinsă către mine, care îmi arăta că nu voi ajunge la pământ, ca un zid împotriva furtunii. M-ai ţinut de mână, m-ai îmbrăţişat, iar în urma paşilor tăi, lăsai imensa dragoste pe care mi-o purtai.
    Romanul costă 25 de lei,fără alte taxe, şi este distribuit de mine, cu autograf.

    ÎN CĂUTAREA DREPTĂŢII

    Un roman de acţiune,dragoste şi mister,în care rolul principal ,Karana(Luana sub acoperire),ajutată de un fost poliţist, porneşte să descopere misterul morţii părinţilor ei.Descoperă o lume a corupţiei,a traficului de carne vie,a drogurilor, în care sunt implicaţi poliţia,politicieni şi miniştri.Ca un ghinion al soartei, nimeni nu este ceea ce pare a fi,iar moartea pândea la fiecare pas.Se îndrăgosteşte de cel care nu ar fi trebuit să se îndrăgostească niciodată,de cel care, se presupunea, că a dat ordinul lichidării familiei sale.Va învinge dragostea sau ura?Răul sau binele?
    De asemenea, Edana, o altă eroină a cărţii încearcă să descopere misterul morţii unei persoane dragi,dar îşi întâlneşti iubirea din adolescenţă, o dragoste care a rămas nemuritoare,deşi au trecut mulţi ani.Pierzând iubirea vieţii ei, va avea puterea să-i acorde o şansă,celui care o iubea de atâta timp?
    …………………………………………………………………………………………..
    Ruhan a început să o sărute încet şi pasional pe gât, apoi pe sâni, apoi o ia în braţe şi o duce în pat.
    Karana tremura din tot corpul ,de plăcere, săruturile lui invadându-i tot corpul, provocându-i oceane de furnicături în stomac. Încet, o dezbracă de tot, iar ea se lasă pierdută în braţele lui,lăsându-se pradă simţurilor,care-i ardeau trupul! Când trupurile lor s-au avut, beatitudinea dragostei îi făceau să plutească de fericire. Nu mai conta nimic, erau numai ei, cu o dragoste care a fost oprită mult timp ,dar care curgea ca puhoaiele după furtună!
    – Te iubesc, Karana, întotdeauna te-am iubit.
    Ea a început să plângă.. ştia că venise clipa când el trebuia să plătească pentru tot ce făcuse.. iubirea faţă de familie, ucidea dragostea. Ştia că nu putea fi iertare.
    – De ce plângi?
    – Pentru ceea ce va urma, pentru viitorul nostru incert, pentru faptul că orice început are si un sfârşit.
    – Să bem iubito, să privim viitorul împreună, căci nimic nu ne poate despărţi.
    – Să bem din cupa veninului, care mă omoară şi pe mine, nu numai pe tine.
    Ciocnesc paharele şi beau, Ruhan cu ochii strălucind de fericire… apoi dintr-o dată se clatină pe picioare, iar corpul a început să aibă convulsii, o spumă albă ,apărându-i la gură!
    – Ce mi-ai făcut, Karana?
    – Plăteşti pentru uciderea familiei mele.. tu ai dat ordinul, Noela doar l-a executat,îi spune ,cu ochii plini de lacrimi.
    Pe faţa lui ,schimonosită de durere, ea vede uimire, prea multă uimire. Ştia că în faţa morţii, oamenii sunt sinceri..
    “Să nu fie adevărat? Dumnezeule,oare ce am făcut”?

    Acest roman va avea 3-4 volume,deja am terminat şi volumul 2,dar încă nu l-am publicat.
    Romanul are 150 de pagini şi costă 10 lei ,fără alte taxe şi este distribuit de mine, cu autograf.
    Cei care doresc să cumpere cărţile ,să-mi lase mesaj pe contul de facebook..Valy Grădinariu Plugar sau pe Valy PLugar,sau pe blogul meu personal..VIAŢĂ TRECĂTOARE,BLOGUL LUI VALY sau la adresa de e-mail..karanasonia800@yahoo.com
    Vă urez numai bine şi o lecturare plăcută.
    Cu respect,Valy Grădinariu Plugar

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *