Viața lui G.
Mihai & Gabriel Vacaru
Editura Litera
Anul apariției: 2019
Număr pagini: 415
Mihai & Gabriel Vacariu sunt absolvenți ai Facultății de Filosofie, Universitatea din București. Au fost bursieri la diverse universități din întreaga lume: Oxford, Sorbona, Sydney, New York, Viena, Adelaide, Budapesta, Saint Louis, Sofia. Gabriel Vacariu, conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, are un doctorat obținut la UNSW (Sydney), a publicat numeroase articole și cărți în filosofia minții și a științelor cogniției, filosofia fizicii și ontologie, printre care Epistemologically Different Worlds (2008), Illusions of Human Thinking (Springer, 2016), The Metaphysics of EDWs (2019). Mihai Vacariu a obținut doctoratul cu o teză despre Dostoievski și este autorul cărții Îndrăgostit de Tarkovski (2013).
Cartea ,,Viața lui G.” este romanul de debut al fraților gemeni Vacariu, absolvenți de filosofie care împletind realul cu ficțiunea îl creează pe G., un personaj cu mai multe chipuri care caută să-și găsească locul în lume. Cartea este structurată în cinci părți:
-ACCIDENTUL
-CANALUL ȘI ȘOBOLANUL
-VREAU SĂ SCĂP
-CRIZELE
-G. ȘI GEAMĂNU, METAMORFOZA!
Oxford, sfârșitul secolului XX: doi frați, gemeni, veniți din România, bursieri la Filosofie. Unul dintre ei are un accident, cade în cap, medicii nu-i dau șanse la viață, dar își revine miraculos.
Întors în România, trece prin tot felul de crize, are două căsătorii ratate, își revizitează întreaga viață, caută să-și înțeleagă viața sexuală, începută într-un canal lângă Gara de Nord, hrănește porumbei și câini de pripas, crede că teoriile lui filosofice sunt plagiate de oameni din toată lumea, plânge când descoperă o vulpe rănită pe marginea drumului și se revoltă când îl vede pe fostul președinte Ion Iliescu la o susținere de doctorat.
Celălalt frate este „povestașul“, care citește mereu din Dostoievski. De fapt, Dostoievski este însoțitorul și mentorul lor, cel care face conexiunea magică între cei doi frați, cel care îi reunește și îi separă, continuu, până când povestea curge spre un azil de bătrâni. Sunt ambii frați acolo, e numai unul sau e doar o iluzie, un fâlfâit de pasăre pe care unul o vede, iar celălalt o ignoră?
Viața lui G. reprezintă debutul în proză al lui Mihai & Gabriel Vacariu, o carte în care elementele autobiografice și ficțiunea își dau mâna pentru a-l crea pe G., un personaj cu chipuri suprapuse, ce nu reușește să își găsească locul în lume.
În prima parte a cărții îi descoperim pe cei doi frați, bursieri la Oxford, care au parte de o experiență traumatizantă atunci când unul dintre ei, având yala ușii de la cameră stricată, vrea să intre pe fereastra de la etajul doi, însă alunecă și cade în cap de la o înălțime de nouă metri, un accident stupid, dar care îi pune viața în pericol, stând o perioadă lungă în comă.
Mihai este povestitorul cărții, care, nevoit fiind să asiste la drama prin care trece geamănul său, face deseori trimiteri prin texte și citate la opera lui Dostoievski în ale cărui personaje găsește înțelegere pentru clipele de suferință și neputință prin care trece.
,,Minunea” se înfăptuiește și geamănul se trezește din comă dar e nevoit să ia totul de la zero, să învețe să vorbească, să citească și să scrie, neștiind cine este, ce căuta în spital și că are un frate geamăn, primul lucru pe care îl scrie fratelui său este un strigăt de ajutor: ,,Vreau să scăp!”; însă după mai multe incidente își revine și își continuă viața .
Modul cum decurge povestirea, cine este G., povestea lui de viață, cât este ficțiune și cât realitate, vă las să descoperiți singuri citind această carte!
,,Apropo, că tot vorbești de povești, fac o paranteză aici, că nu mă pot abține. Îți amintești de fantastica întrebare a Nastenkăi din Nopți albe, povestioara aia absolut fascinantă a lui Dostoievski:,, Atunci cum ai putut să trăiești, dacă n-ai și dumneata o istorie a dumitale?”. Auzi ce întrebare: ,,Cum ai putut să trăiești fără să ai și dumneata o poveste a dumitale?” aș spune eu, pentru că întotdeauna avem și trăim o poveste, nu o istorie. Istoria e ceva impersonal, ține de statistică, de date și evenimente, în timp ce povestea ține de memorie, de trăire, de ceea ce este mai pregnant, mai autentic în viața fiecăruia și de aceea cu atât mai real și mai intens, și de aceea acolo ne refugiem mai întotdeauna. Ca să rămânem cu noi înșine, doar cu noi înșine, nu-i așa?”
,,Dacă aș putea să îmi trăiesc viața din nou
Data viitoare o să încerc să fac mai multe greșeli
N-o să încerc să fac totul perfect, o să mă relaxez mai mult
Aș fi mai nebunatic decât am fost
Aș lua mai puține lucruri în serios
Aș fi mai puțin cusurgiu
Aș accepta mai multe riscuri, aș merge în mai multe excursii
Aș privi mai multe apusuri
Aș urca mai mulți munți și aș înota în mai multe râuri
M-aș duce în mai multe locuri în care nu am fost
Aș mânca mai multă înghețată și mai puțină fasole.
M-ar preocupa mai mult problemele reale și mai puțin cele imaginare
Am fost una dintre acele persoane care au trăit
Cu sensibilitate și meticulozitate fiecare minut al vieții lor .
Desigur că am avut momente de fericire
Dar dacă m-aș putea întoarce înapoi în timp, aș încerca să am numai momente bune
Dacă nu știți, din asta e făcută viața
Nu o irosiți acum
Am fost o persoană care nu mergea nicăieri
Fără termometru, o sticlă de apă fierbinte, o umbrelă
și o parașută.
Dacă aș putea trăi din nou
Aș călători cu mai puțin bagaj
Dacă aș putea trăi din nou aș începe
să merg cu picioarele goale la începutul primăverii
și aș continua să fac asta până la sfârșitul toamnei.
M-aș da în mai multe carusele
Aș contempla mai multe apusuri și m-aș juca cu mai mulți copii
Dacă aș putea avea o altă viață în față
Dar am 85 de ani , vedeți voi, și știu că o să mor. „
,,În momentele de criză, existențială sau reală, cum naiba or fi ele, te gândești mai mult la un lucru: la cât de mult ai iubit în toată viața ta, adică la femei, ce-o mai învârtim atâta! Îți apar în fața ochilor iubirile tale, femeile cu care te-ai iubit sau pe care le-ai iubit fizic sau doar cu gândul, cu dorința, în vis sau în imaginația ta; da toate, absolut toate apar ca niște flash-uri în fața ochilor minții tale pentru că atunci, ca oricând dealtfel, toate ți se petrec în fața ochilor și toate, nu știu de ce, sunt nespus de frumoase, inimaginabil de frumoase… femeile, vreau să zic… Ce chestie, faptul de a vedea în femeile pe care le întâlnești, sau le-ai întâlnit, sau, mă rog, în unele dintre ele perfecțiunea întruchipată, mai ales în momente din astea de cumpănă:,, În dumneata , totul e perfecțiune… chiar și faptul că ești slabă și palidă…” îi spune Miskin Nastasiei Filippovna.”
Recomand această carte tuturor cititorilor cărora le plac cărțile autobiografice și numai! Cartea nu e ușor de citit însă mie mi-a plăcut, coperta este potrivită iar mesajul este acela de a ne trăi viața la maxim, trăirea ,,vieții vii” de care pomenește chiar Dostoievski!
Similare
14 Comments
Mirela Barbalata
Mulțumesc pentru recomandare, Daniela! Deși nu prea îmi plac romanele autobiografice, uneori sunt tentantă cu câte o poveste interesantă, ca aceasta.
Felicitări pentru recenzie!
Daniela Balan
Mulțumesc mult ❤️
familiasimionescuyahooro
Felicitari pentru frumoasa si tentanta recenzie!❤Multumesc mult pentru recomandarea deosebita !❤
Daniela Balan
Mulțumesc și eu ❤️
Tyna
Foarte frumoasă recenzia! ❤ Pare o carte aparte, cu un mesaj puternic. Mulțumesc pentru recomandare! ❤
Daniela Balan
Cu mare drag!mulțumesc și eu ❤️
Carolina
Foarte frumoasa și interesanta recenzia. Felicitari!
Daniela Balan
Mulțumesc ❤️
anasylvi
Mie imi plac biografiile si autobiografiile, pare un roman interesant acesta, multumesc pentru recomandare!
Daniela Balan
Cu mare drag ❤️
Geo
Frumoasa recenzie, Daniela, felicitări! Pare o poveste tare interesantă!
Daniela Balan
Mulțumesc ❤️
Oli
Pare o carte deosebita, cu mesaj. Multumesc pentru foarte frumoasa recomandare, Daniela!
Daniela Balan
Cu mare drag ❤️