Victimă fără chip de Stefan Ahnhem, Editura Litera, Colecția Buzz Books – recenzie

„Un roman grandios şi ambiţios care anunţă apariţia unui nou autor de succes în galaxia scriitorilor suedezi de romane poliţiste.“ – Daily Mail, Marea Britanie

„Ahnhem încurajează compasiunea cititorului pentru ucigaşul în serie, înfăţişându-l nu ca pe un criminal, ci ca pe o victimă. În plus, ucigaşul este atât de inteligent, încât veţi spera că va reuşi să-şi ducă la bun sfârşit planul său sângeros.“ – Knack, Olanda

„Admiratorii romanelor noir suedeze vor fi încântaţi de această carte, precum şi de poveştile viitoare din seria Fabian Risk.“ – Politiken, Danemarca

„Un roman convingător şi strălucitor pe care îl veţi citi cu sufletul la gură.“ – Norrbottens-Kuriren, Suedia

„Mai înfricoşător decât Jo Nesbø, mai întunecat decât Stieg Larsson.“ – Tony Parsons

„Un roman poliţist de debut cu adevărat excepţional!“ – Helsingborgs Dagblad, Suedia

Doar ce am terminat de citit thrillerul Victimă fără chip și pot afirma fără rezerve: Stefan Ahnhem chiar se pricepe la acest gen literar!

Cartea are toate ingredientele specifice genului thriller: crime de o violență extremă, suspans cât cuprinde, mister, detalii sângeroase amănunțite, indicii contradictorii, piste false, exerciții de logică, personaje controversate, răsturnări spectaculoase de situații dar, în același timp, autorul și-a lăsat o amprentă inconfundabilă de originalitate.

Stefan Ahnhem nu a creat un super erou, precum Jack Reacher al lui Lee Child sau Dirk Pitt al lui Clive Cussler, dar tocmai acest lucru îl individualizează.

Fabian Risk este profund uman, cu multe calități dar și destule defecte. Cu un nume parcă predestinat, viața lui Fabian Risk este plină de… risc. Fabian trăiește pe muchie de cuțit, punându-se adesea nu doar pe el, ci și pe cei din jur în pericol de moarte.

Fabian își adoră soția, își iubește nespus copiii și își face meseria cu pasiune. Ar vrea să fie un soț perfect, un părinte model și un detectiv imbatabil dar, supus unei presiuni enorme, eșuează în toate cele trei ipostaze.

Deși Victimă fără chip este prima carte din serie, eu vă recomand să citiți mai întâi Al nouălea mormânt, întrucât evenimentele de acolo de petrec înaintea celor din Victimă fără chip. Totuși, ambele cărți se pot citi și independent una de alta.

La sfârșitul cărții Al nouălea mormânt, Fabian Risk, complet bulversat în urma evenimentelor tragice petrecute, decide să se reîntoarcă împreună cu familia în orașul său natal, Helsingborg. Pentru a se reface sufletește și a-și echilibra viața de familie, Fabian își planificase o vacanță de șase săptîmâni înainte de a reveni la serviciu. Soarta avea însă alte planuri.

La doar câteva ore după sosirea lui Fabian în Helsingborg, o crimă de o atrocitate cumplită s-a petrecut. Jörgen Pålsson, un profesor de lucru manual, a fost găsit mort, cu ambele mâini tăiate, în propriul atelier, mâinile fiind găsite în cabina de dușuri. Mai mult, se părea că Jörgen agonizase ore întregi până să moară, chinuindu-se să deschidă cu gura ușa de la intrarea în atelier, pe clanța căreia fusese aplicat un strat de super glue. Deasupra cadavrului fusese lăsată o poză dintr-un anuar școlar de clasa a noua, în care peste figura lui Jorgen fusese trasată o cruce cu o cariocă neagră.

Ca o primă coincidență tulburătoare, Jörgen fusese coleg de clasă cu Fabian, care apărea și el în poză. Contactat de viitoarea lui șefă, Astrid, pentru informații, Fabian a realizat că visul lui de a petrece o perioadă fericită alături de familie s-a spulberat brutal.

”Ultimul lucru pe care și-l dorea era să muncească. Începea să se simtă ca un petrolier cu încărcătura completă care tocmai fusese deturnat de pirați și silit să se întoarcă din drumul către o insulă care era raiul pe pământ. (…)

Fabian a luat fotografia, a privit-o și a știut imediat că n-o să fie pentru el nici o insulă cu raiul pe pământ.”

Fabian nu-l simpatizase niciodată pe Jörgen, ci din contră, nu-l suferise niciodată. Jörgen și Glenn, prietenul lui, erau bătăușii clasei, luându-se mereu de cei mai slabi și umilindu-i. Victima lor preferată din clasă era Claes Mallvik, un băiat liniștit și inteligent. Din păcate, deși umilințele și bătăile se petreceau sub ochii lor, nici unul dintre colegi – inclusiv Fabian -, nici măcar diriginta lor, nu încercaseră să-l apere pe Claes, fie din indiferență sau lipsă de empatie, fie de teama de a nu deveni următoarea țintă a bătăușilor. De altfel, Fabian se decisese să devină polițist și din dorința de a-i apăra pe cei nevinovați și a se revanșa pentru pasivitatea lui de atunci.

Autorul trage un semnal de alarmă, surprinzând foarte bine efectele extrem de negative ale bullying-ului în școli.

”Dar ce e, de fapt, mai rău? Să se ia lumea de tine sau să fii ignorat cu totul și tratat ca și cum n-ai exista?”

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere, de luare în derâdere a cuiva sau de umilire, putând fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.

În adolescență, acea perioadă extrem de sensibilă în care se conturează personalitatea unui individ, efectele bullying-ului pot fi devastatoare.

”Nu înțelesese cu adevărat cruzimea copiilor decât după ce a crescut. Spre deosebire de bunătate, care trebuia să fie învățată, hrănită și dezvoltată, răul exista firesc din naștere și devenea din ce în ce mai iscusit odată cu trecerea anilor.”

Pentru bătăuși, faptul că nimeni nu le opune rezistență le crează o stare de euforie, simțindu-se invincibili și atotputernici, întărindu-le comportamentul de huligani și pornirile perverse, continuând și mai abitir în viața de adulți. Pentru victime, efectul bullying-ului poate avea consecințe dramatice pe termen lung, anulându-le stima de sine, inducându-le depresia sau, din contră, făcând o obsesie din răzbunare. Pentru cei care au asistat pasivi, vinovăția de a nu fi acționat sapă adânc în subconștient, inducându-le senzația că nu sunt suficient de puternici.

Nu știu dacă aceasta a fost intenția autorului, dar părerea mea este că, în cazul lui Fabian, exact efectele subconștiente întârziate ale acestui bullying au fost cele care l-au împiedicat să acționeze în Al nouălea mormânt, când a fost incapabil să tragă cu pistolul într-o situație absolut dramatică, în ciuda faptului că astfel i-a condamnat la o moarte sigură pe doi colegi ai săi.

Revenind la Victimă fără chip, în scurt timp după asasinarea lui Jorgen a fost descoperit și cadavrul lui Glenn, cu ambele picioare strivite. Detaliile crimei sunt cutremurătoare. Nici Glenn nu murise pe loc, ci fusese lăsat să se chinuiască ore în șir, imobilizat și neputincios, timp în care șobolanii îi rodeau fața, unsă de ucigaș cu o substanță care să atragă rozătoarele.

Deja devenise evident că era vorba de o răzbunare plănuită cu multă grijă, însă nimeni nu putea să prevadă dacă ucigașul se va opri aici sau va continua șirul pedepselor contra celorlalți colegi de clasă, vinovați și ei fie de batjocură, fie de indiferență.

Dovedind instincte foarte bune de polițist, Fabian a găsit câteva indicii care l-au condus la concluzia că Claes Mallvik își luase între timp o nouă identitate – Rune Schmeckel, devenind un strălucit chirurg. Urmărind traseul lui Jõrgen din ultima zi de dinaintea morții, Fabian a găsit mașina lui Rune, abandonată într-o parcare dintr-o benzinărie din Danemarca. Convins că ucigașul va reveni să-și ia mașina de acolo, Fabian a demontat o roată, cerându-i casierei din benzinărie să-l contacteze imediat ce se va arăta posesorul mașinii, nerealizând că astfel o punea într-un mare pericol. Din păcate, eroarea lui de judecată avea să o coste viața pe biata tânără în vârstă de douăzeci de ani…

În scurt timp, o nouă victimă nevinovată avea să cadă secerată. Deși înlăturat din anchetă, Fabian a prins un nou fir, pe care l-a urmărit, riscându-și nebunește viața.

În acest moment, aproape de jumătatea cărții, am rămas efectiv cu gura căscată! Toate ipotezele pe care mi le formulasem în minte s-au năruit brusc, întocmai cum li s-a întâmplat și tuturor inspectorilor criminaliști din Brigada de Omucideri!

Cine era, de fapt, criminalul??

Autorul are incredibilul talent de a te buimăci, făcându-te să te simți pe un teren sigur, ca apoi să-ți tragă brusc preșul de sub picioare. Aș remarca în acest sens și extrasele din jurnal care apar pe tot parcursul cărții, intercalate între capitole. Eram convinsă că știu cine este autorul jurnalului, ca să am surpriza la final că m-am înșelat complet, autorul reușind să mă uluiască încă o dată!

Năucită complet, am asistat la o succesiune halucinantă de crime, tot mai mulți colegi ai lui Fabian căzând unul după altul, întocmai ca într-un joc de popice. Moartea fiecăruia dintre ei părea să fie planificată în concordanță cu gravitatea faptei săvârșite. Cei care avuseseră un rol activ în bullying aveau parte de o moarte atroce, lentă și chinuitoare. Cei care fuseseră vinovați doar de pasivitate ”beneficiaseră” de o moarte rapidă. Era evident că ucigașul își regizase planul de răzbunare în cele mai mici detalii, întocmai ca și cum crea o operă de artă, pe care iși punea o semnătură inconfundabilă, ca un fel de autoportret.

”Dorea mai mult. Când avea să isprăvească, nimeni nu va mai putea vreodată să-l treacă cu vederea sau să-l uite.”

Tensiunea din ultima parte a cărții este aproape insuportabilă. Nici un părinte nu ar trebui să treacă prin momentele de panică extremă prin care a trecut Fabian. Efectiv îmi venea să trișez și să trag cu ochiul la final pentru a vedea deznodământul.

Ucigașul părea să fie de neoprit, anticipând următoarea mutare a adversarilor și fiind mereu în față cu un pas. E drept că a mai fost ajutat și de câteva gafe monumentale ale inspectorilor criminaliști…

Cu o ironie fină, autorul a evidențiat și efectele nefaste pe care lupta orgoliilor le poate avea asupra unei anchete. Ucigașul a reușit să fie cu un pas înainte și datorită faptului că detectivii din Brigada de Omucideri din Danemarca le-au pus bețe în roate omologilor lor din Suedia. Excepția o constituie, și de această dată, Dunja Hougaard, care și-a riscat postul pentru a-l ajuta pe Fabian.

Cartea Victimă fără chip de Stefan Ahnhem poate fi comandată pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți din colecția Buzz Books

Recenzii și prezentări cărți Stefan Ahnhem